Șerban Nicolae

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt surprins de faptul că se discută de propunerea legislativă ca și cum nu ar fi citit-o. Domnul senator Cîțu a amintit de faptul că trece ceva de undeva sau că ar fi un schimb de la stat la stat. Acest termen nu apare în textul legii, sintagma nu apare. Ba, mai mult decât atât, a spus și domnul Zamfir puțin mai devreme și vă citez, că altă soluție n-am: „Imobilele constituite din terenuri și construcțiile edificate potrivit datelor cuprinse în anexa nr. 1 – unde sunt detaliate cât se poate de clar fiecare în parte –, proprietate publică a statului, sunt destinate exclusiv organizării și desfășurării activităților sportive, în conformitate cu prevederile Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prezentei legi.” Asta este esența acestei propuneri legislative.

Nu văd ce alte lucruri ar trebui clarificate în a stabili, prin lege, o afectațiune eminamente sportivă pentru un complex imobiliar format din terenuri și construcțiile edificate pe acesta. Nu văd ce anume ar trebui să anticipăm sau să clarificăm, câtă vreme nu spunem altceva decât că aceste terenuri sunt proprietate publică a statului. V-am mai și spus – toate construcțiile edificate au fost făcute din fonduri publice ale statului român: și terenul de fotbal (cu tot ce înseamnă: tribune, vestiare, spații de antrenament, de recreere, de... și așa mai departe, de refacere), terenurile de tenis (cu arena centrală și terenurile secundare), terenul secundar de antrenament, sala de forță, toate spațiile, inclusiv cele de cazare și alimentație au fost construite din fonduri publice și sunt ale statului. Nici nu mai avem ce să clarificăm din acest punct de vedere. Nu transferăm de la nimeni la nimeni, ci stabilim o destinație exclusiv sportivă.

Am identificat patru bunuri și am anticipat – și aici răspund și la a doua chestiune ridicată de domnul senator Cîțu – că ar putea să fie sume reprezentate de investiții făcute de Banca Națională a României neamortizate. În ipoteza în care există o asemenea situație, am anticipat printr-un cadru legislativ ce se va întâmpla. N-am cum să stabilesc acum sau să fac o estimare ori o evaluare în privința unor eventuale compensări cu Banca Națională a României, pentru că nu știu dacă există și nici nu mă interesează. Și am să vă spun de ce: pentru că noi fixăm cadrul. Că de aia suntem Parlament, și nu suntem Guvern, să stăm să facem socoteli, și aș vrea să respectăm statutul Parlamentului de legiuitor.

Dar, dincolo de această chestiune, stimați colegi, soluția pe care noi o propunem este aceea a compensării cu debitele viitoare ale Băncii Naționale a României către statul român. Deci nici măcar nu este vreun impact bugetar. Statul român se va compensa din debite viitoare. Nu este nimic afectat.

Acum clarific și ultima chestiune – că sper că ne-am lămurit, am vorbit suficient de mult –, chestiunea legată de faptul că ar trebui să stabilim cine este beneficiarul acestui complex imobiliar sau cine ar fi utilizatorul. Tot prin propunerea legislativă lăsăm deschisă calea unei soluții identificate la nivel guvernamental, care să fie bazată atât pe intenția de a sprijini sportul de performanță, cât și pe obligația de a găsi resursele financiare, materiale necesare. De aia am spus în expunerea de motive că poate să fie făcută o investiție și să fie administrat direct prin Ministerul Tineretului și Sportului. Și cel mai la îndemână mecanism este cel reprezentat de investițiile făcute prin Compania Națională de Investiții, care este tot în subordinea Guvernului – și este soluția pentru cele patru stadioane din București: Dinamo, Steaua, Rapid și Triumf –, sau printr-o altă soluție bugetară pe care o identifică – fonduri europene, împrumuturi externe și așa mai departe –, pe care o poate identifica Guvernul, fie printr-o federație sportivă care-și găsește resursele necesare din fonduri publice și din fonduri private atrase sub formă de sponsorizări, pentru a realiza lucrările de investiții, în acord cu destinația sportului de performanță preconizat, fie la municipiul București, la primărie, care, prin Clubul Sportiv Municipal, își poate afecta bugetul și prin fonduri publice, și prin resurse private atrase pentru realizarea unui complex sportiv de interes deosebit pentru sportul de performanță, la nivel municipal. Să stabilim noi, de acum, cine ar fi beneficiarul ar însemna să intrăm în acea capcană în care să vină cineva să ne spună că trebuie să identificăm și sursa de finanțare a investițiilor, și modul de administrare, să stabilim de acum destinația exclusivă, ce disciplină sportivă se poate derula acolo sau ce discipline, dacă se face un complex polivalent din perspectiva disciplinelor sportive. Este nenecesar la acest moment, iar noi, ca Parlament, nu avem mai mult de a face decât să stabilim o destinație exclusivă, ca să ne asigurăm că am creat cadrul legal pentru ca acolo să nu se distrugă în continuare edificii cu valoare sportivă.