Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 23 mai 2018.

Și, ca de obicei, o rog pe...

Mai întâi, ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

O rog pe doamna colegă Federovici Doina Elena să poftească la microfon.

Se pregătește domnul Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv: „Primele cinci luni din Anul Centenarului, care ar fi trebuit să fie un an al concordiei și al unirii naționale, sunt în realitate pline de ură și de vrajbă fără precedent”.

Stimate colege și stimați colegi,

Românii care își doresc schimbarea clasei politice au votat în decembrie 2016 exact împotriva acestui comportament necivilizat, arogant și agresiv pe care l-a manifestat președintele față de PSD și actuala coaliție de guvernare atunci când a certat premierul și i-a solicitat demisia de mai multe ori.

Principalul responsabil al adâncirii dezbinării naționale este președintele Iohannis, care își încalcă flagrant și violent atribuțiile constituționale de mediator între instituțiile statului, de factor de echilibru și exponent imparțial și apolitic al întregii societăți românești. Președintele Iohannis a fost cel care, absolut fără temei, a inițiat scandalul politic fără precedent, prin repetate cereri de demisie a premierului legitim, validat de Parlamentul țării.

În opinia mea, această politică a domnului Iohannis, orientată spre conflict și dezbinare mai degrabă, nu face bine țării noastre. În acest moment, demersuri de acest tip, aventuriste și arbitrare, pot genera blocaje în activitatea Guvernului.

De exemplu, acum România este la jumătatea clasamentului european în privința atragerii fondurilor europene, cu 17% grad de absorbție. Cele mai bune rezultate le are Ministerul Agriculturii, cu peste 2,7 miliarde de euro atrase în beneficiul fermierilor români. Pe locul 2 se află Ministerul Transporturilor, cu 820 de milioane de euro. România este acum deci în plin proces de recuperare a întârzierilor, după ce anul trecut guvernarea social-democrată a reușit acreditarea și operaționalizarea autorităților de management, condiție definitorie în procesul de absorbție, care trebuia îndeplinită încă din 2016, de guvernul tehnocrat. Orice sincopă în activitatea Guvernului, mai ales suspendarea ori debarcarea premierului, lovește grav interesele noastre, pentru că, practic, suspendă, anulează ori impune reluarea de la început a proceselor privind documentația de plată din fondurile europene.

În acest moment avem nevoie să fim deschiși la problemele cetățenilor și la soluționarea lucrurilor care îi interesează în mare parte pe români: creșterea nivelului veniturilor, realizarea de investiții, reducerea birocrației și poziționarea țării noastre în rândul celor mai dezvoltate state din Uniunea Europeană, nu de conflicte artificiale la nivel politic, care aruncă țara în instabilitate socială și economică.

Distinși colegi,

În concluzie, scandalul politic și blocajele instituționale provocate de domnul președinte Iohannis aduc grave prejudicii intereselor țării. Miliarde de euro din fonduri europene riscă să fie pierdute din cauza aventurii politice inconștiente în care s-au lansat președintele Iohannis și președintele PNL, Ludovic Orban. Întrebarea firească care se pune este următoarea: își permite România așa ceva?

## Mulțumim, stimată colegă.

Îl rog pe domnul coleg Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon și pe colegul Ghica Cristian să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „O plângere penală aberantă a liderului PNL”.

Stimate colege, Stimați colegi,

Așa cum ne-am obișnuit după 1989, în disputele politice taberele implicate folosesc toate tipurile de mijloace, aplicându-se frecvent, în mod practic, dictonul „scopul scuză mijloacele”. Totuși există o linie roșie, peste care arareori se încumetă cineva să treacă, ajungând astfel la derapaje. Un asemenea episod a avut loc săptămâna trecută, atunci când președintele Partidului Național Liberal a făcut o plângere penală împotriva prim-ministrului României.

În legătură cu acest caz, fără să intru în prea multe detalii, care au fost deja menționate în spațiul public, aș vrea să punctez o serie de aspecte.

Este aberant să cataloghezi drept penale o vizită și o discuție între prim-ministrul României și cel al Statului Israel, mai ales că în acea discuție, la modul exploratoriu, s-au analizat opțiuni precum aceea privind situarea ambasadei României în Israel, precum și alte probleme cu o semnificație deosebită pentru cele două țări, privind schimburile comerciale, culturale sau din domeniul învățământului. PSD a exprimat o opțiune, a avut schimburi de opinii cu partenerii din Israel, fără a lua vreo decizie, fără a încălca vreo prevedere constituțională.

În conformitate cu alin. (2) din art. 109 al Constituției, „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”. Or, Ludovic Orban a declarat public că a depus acea plângere penală în nume personal, ca simplu cetățean, delimitându-se public chiar și de implicarea partidului pe care îl conduce.

Nu se precizează nicăieri în Constituție că politica externă este un atribut exclusiv al Președintelui României.

E o dovadă de iresponsabilitate ca o persoană publică, așa cum este președintele unui partid, să întreprindă acțiuni care pot provoca instabilitate politică pe plan intern, doar cu gândul că acțiunile sale ar putea aduce un prejudiciu de imagine adversarilor.

Îl rog pe domnul senator Ghica să poftească la microfon și pe colegul Chirteș să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Stimate colege și stimați colegi,

Am vorbit adesea despre situația fondurilor europene din România, pentru că acesta este un subiect foarte important și eu cred că fondurile europene sunt calea înainte spre dezvoltarea României, mai ales în ceea ce privește proiectele de resurse umane și cele de infrastructură mare. În acest moment însă ne aflăm într-o situație dificilă în privința cheltuirii acestor fonduri, mai ales a celor din execuția precedentă.

Săptămâna trecută, ministrul fondurilor europene ne spunea că întâmpinăm dificultăți în promovarea programelor noi propuse de Ministerul Fondurilor Europene.

România este responsabilă în acest moment pentru aproape o treime din fondurile europene pierdute din execuția bugetară precedentă. Dintr-un total de 4,4 miliarde de euro la nivelul Uniunii care au rămas necheltuiți, Bulgaria a pierdut 240 de milioane, Ungaria – 28 de milioane, iar Polonia – 353.000 de euro. România, în schimb, a pierdut 1,64 de miliarde de euro. Mai precis, am pierdut 664 de milioane de euro din fonduri pentru infrastructura de transport și 428 de milioane de euro pentru proiecte de mediu din Fondul de dezvoltare regională și din fondurile de coeziune, precum și 258 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare regională și 17,5 milioane pentru proiecte de competitivitate economică. Mai mult, România a pierdut și 276,1 milioane de euro din Fondul social european, bani destinați proiectelor de resurse umane. Acești bani nu mai pot fi recuperați. În 2017 am accesat cu 3 miliarde mai puțini euro ca în 2016 și 2018 nu pare să se contureze mai bine, dacă ne uităm la cifrele de pe primul trimestru.

Avem o cale spre succes și acea cale este antreprenoriatul. Recent, la o întâlnire cu reprezentanții firmelor de construcții, tot ministrul ne spunea că avem nevoie de ajutorul sectorului privat pentru cheltuirea banilor din programul de dezvoltare. Aici sunt de acord cu doamna ministru. Avem nevoie de companii care să execute la timp lucrările și să grăbească finalizarea investițiilor din sectorul infrastructură mare. Dar avem nevoie și de susținere totală din partea Guvernului pentru aceste proiecte infrastructurale majore, avem nevoie de caiete de sarcini exacte și de planuri de lungă durată, nu doar de la tronson la tronson. Doar prin susținerea explicită a sectorului privat de către autorități putem cheltui miliardele care ne rămân din execuția bugetară precedentă la timp, evitând dezangajarea altor fonduri.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Chirteș Ioan Cristian să poftească la microfon și pe domnul Baciu Gheorghe să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tragedii nedorite care merită respectul autorităților locale”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi exprim compasiunea și le transmit sincere condoleanțe familiilor celor nouă cetățeni români din județul Mureș care au decedat în cursul zilei de ieri în cumplitul accident din apropierea localității Ceglédbercel, din Ungaria.

În accident și-au pierdut viața șapte bărbați și două femei care se întorceau în România de la muncă. Au lăsat în urmă copii și gânduri neîmplinite de viitor, chiar dacă plecarea lor din țară, vreme de câteva luni, trebuia să le aducă un trai mai bun, măcar pentru o perioadă de timp.

Felicit echipa consulară mobilă a Ambasadei României la Budapesta și autoritățile ungare pentru promptitudine și profesionalismul dovedit în evaluarea situației la fața locului. Din păcate, pentru victimele accidentului nu s-a mai putut face nimic.

Fac însă un apel către ministrul afacerilor externe pentru a acorda familiilor din județul Mureș ale celor dispăruți asistența și sprijinul necesare repatrierii trupurilor neînsuflețite. De asemenea, solicit Consiliului Județean Mureș ca în ședința ordinară de mâine să declare ziua de 25 mai 2018 zi de doliu pe teritoriul județului Mureș, conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001.

Vă mulțumesc.

Cristian Chirteș, senator de Mureș.

## Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon, iar pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Bună dimineața, distinși colegi!

Domnule președinte,

Doamnă și domnule secretar,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Drumuri stricate, prețuri ridicate sau, pe înțelesul ministrului transporturilor, piperate”.

I-am înaintat săptămâna trecută domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, o întrebare referitoare la măsurile pe care intenționează să le întreprindă în cadrul ministerului pe care îl coordonează în vederea diminuării prețului pe piața românească al produselor agricole autohtone, în condițiile în care, potrivit dumnealui, avem produse competitive, realizate de profesioniști cu bună pregătire în domeniul agriculturii și al zootehniei și de fermieri destoinici. Între timp, m-am gândit că-i pot ușura căutările menite să le reabiliteze valoarea. Reflectând și eu realist la posibilitatea regăsirii în prețuri accesibile pentru cumpărătorii din țară și străinătate a costurilor produselor românești, superioare calitativ și ecologic celor produse în străinătate, care ne-au invadat piețele de la începutul acestei primăveri, am identificat o cauză aparent banală, neavând aparent legătură cu producția agricolă și cu truditorii ei: transportul producției agricole, fie ea animală și chiar și cea vegetală, de la producător la beneficiar, adică la consumator.

Este evident pentru oricine și pentru oricare om de bună-credință și cu minime cunoștințe în ceea ce privește starea drumurilor din România, de orice rang ar fi ele și de orice subordonare, că infrastructura căilor rutiere este precară, calitatea ei actuală grevând asupra mediei prețurilor produselor transportate de la producător la beneficiar și în acest sens am făcut această remarcă.

Reprezentanții firmelor de transport afirmă că prețurile la produse și la servicii românești sunt cu 15-20% mai mari decât ar trebui să fie în mod normal din cauza drumurilor proaste, care cresc costurile de producție, nevoiți să respecte viteza medie de 48 de km/h, de exemplu, de la Cluj la București, față de 70 de km/h pe aceeași rută dacă drumurile ar fi corespunzătoare și ușor de călătorit pe ele. Dacă se ajunge la o viteză de 70 de km/h, sigur că scade strict la necesar prețul produsului final care ajunge la consumator.

Mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon și pe doamna senator Dinică Silvia Monica să-și pregătească intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Marian Pătuleanu, primarul din județul Giurgiu care a trezit la viață comuna Singureni”.

Istoria comunei Singureni, din județul Giurgiu, se pierde în negurile timpului. Comuna, în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, are o populație în scădere, de 3.200 de locuitori, și cuprinde satele Crânguri, Singureni, reședința, și Stejaru.

Marian Pătuleanu, primarul comunei Singureni, este considerat cel mai popular primar din județ. Este de profesie constructor și provine de la Partidul Social Democrat. A câștigat al doilea mandat, în 2016, cu 1.656 de voturi, respectiv 88,22% din voturile exprimate. Bun specialist, pragmatic, ajutat de un consiliu local format din 13 consilieri, din care 12 de la PSD și un consilier ALDE, a realizat în comuna Singureni următoarele lucrări cu sume din bugetul local:

– asfaltarea a 8 km de drum, din care 3,5 pe DC 105, ce leagă satul Singureni cu satul Stejaru, un drum care nu mai fusese asfaltat niciodată, precum și toate străzile din satul Singureni, amenajând șanțuri de scurgere și podețe;

– pietruirea drumului de interes local din satele Stejaru și Crânguri;

– achiziționarea unui buldoexcavator pentru servicii publice;

– pietruirea drumului comunal ce leagă Singureni de Dărăști-Vlașca, 3 km;

– amplasarea de băncuțe și coșuri de gunoi în satul Crânguri;

– modernizarea după standarde europene a celor două școli din comună;

– realizarea de terenuri de sport în satele Singureni și Stejaru, precum și a unui parc al copiilor în satul Singureni;

– montarea de camere de supraveghere în cele trei sate din comună, inclusiv la școli;

– extinderea iluminatului public în comună.

Fostul spital de boli infecțioase de la Singureni a fost transformat în Căminul pentru persoane vârstnice Singureni. Astăzi comuna Singureni are unul dintre cele mai frumoase cămine de bătrâni din țară, care nu este privat.

Pe raza comunei există două fundații, „Bambini in Emergenza” și „Sfânta Maria”, care găzduiesc adolescenți și copii abandonați de familie, mult mai puțini decât erau în anii ’90, când au venit în localitate. În comuna Singureni se află singurul centru de plasament din România autorizat și dedicat să îngrijească copii abandonați și bolnavi de SIDA, Centrul-pilot „Andreea Damato”, înființat de „Bambini in Emergenza”. A investit 2 milioane de euro în centrul de plasament de la Singureni. Ziua comunei a fost aleasă și se sărbătorește anual pe 21 mai, de Sfinții Împărați Constantin și Elena, una dintre marile sărbători creștin-ortodoxe, fiind și hramul bisericii din Singureni.

Mulțumim, stimate coleg.

O rog pe doamna senator Dinică Silvia Monica să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Dacă ne-am imagina că țara noastră este o clasă cu 42 de copii, Brăila ar fi cu siguranță premianta ce poartă pe cap coronița.

Chiar anul trecut presa evidenția rezultatele înregistrate de elevii brăileni la evaluarea națională, iar procentul de promovabilitate era unul uimitor: 92% înainte de contestații. Aproape jumătate dintre elevii care au susținut evaluarea au reușit să obțină medii între 8 și 10. Cu astfel de rezultate, Brăila a reușit să-și mențină primul loc în ierarhia națională pentru al cincilea an la rând. Tot în 2017, Brăila s-a aflat și în top 10 județe la promovabilitatea examenului de bacalaureat.

Nu-i așa că vă întrebați care este rețeta succesului? Tudor Arghezi spunea: „Dezvață-te să respecți fațada până ce nu ai văzut interiorul.” Doi dintre indicatorii cei mai sugestivi ai performanței școlare îi reprezintă ponderea elevilor de clasa a VIII-a care au susținut evaluarea națională și nota medie la evaluarea națională. Brăila se află tot în top, dar la ponderea elevilor de clasa a VIII-a care nu au susținut evaluarea națională: 36,5%, aproape 4 din 10 elevi. Nu-i așa că este paradoxal?

Situația a fost adresată deja prim-ministrului și ministrului educației naționale de către Asociația pentru Educație și Justiție Socială și de alte aproape 100 de organizații nonguvernamentale, care trag un puternic semnal de alarmă și acuză școlile și inspectoratele că nu le-au permis elevilor cu rezultate mai slabe să participe la evaluările naționale, pentru a nu strica media școlilor și renumele județului. Așa se face că sunt zone în România unde aceste examene sunt date doar de cine trebuie, adică de cine învață mai bine, iar notele sunt astfel ridicate artificial. Însă, în acest timp, tot mai mulți copii abandonează școala. Cu atât mai rău este că fenomenul ia proporții. Sunt părinți care afirmă că directorii de școală au făcut presiuni asupra elevilor de clasa a VIII-a cu rezultate slabe pentru a nu se înscrie la evaluarea națională și a nu strica media școlii.

De partea cealaltă este Ministerul Educației, care susține că nu a primit sesizări referitoare la practici privind „fenomenul Brăila” și continuă să promoveze ca politică educațională asigurarea echității în educație.

Da, stimată colegă, ați reușit să ne speriați și pe noi. Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul ministru Bodog să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „«Fenomenul Brăila» – excluziune educațională în școlile din România”.

Vă întrebați de ce Brăila. Brăila este județul care a înregistrat cele mai bune rezultate la evaluările naționale și școala brăileană a ocupat, timp de mai mulți ani consecutiv, prima poziție pe țară în urma rezultatelor obținute de elevi.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Ziua eroilor – semnificațiile din trecut și responsabilitățile din prezent”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute a fost marcată, în zi de mare sărbătoare religioasă, a Înălțării Domnului, Ziua eroilor. Este unul dintre momentele în care sărbătoarea Bisericii s-a înfrățit cu sărbătoarea neamului românesc. Decretată încă din 1920 ca sărbătoare națională, Ziua eroilor este un bun prilej de aducere aminte și de cinstire a celor care și-au dat viața pentru idealurile naționale. În această zi, cu prețuire și gratitudine, gândul nostru se îndreaptă spre cei care și-au făcut cu cinste datoria față de țară. În toate bisericile și mănăstirile creștin-ortodoxe din România și din străinătate sunt pomeniți cei care au apărat cu prețul vieții credința, libertatea și unitatea românilor.

România este prima țară care comemorează în aceeași zi atât eroii români, cât și pe cei străini căzuți pe câmpurile de luptă. Țara noastră a suferit transformări esențiale, care o recomandă drept un partener remarcabil în cadrul alianțelor din care facem parte. Este firesc să apreciem faptul că nu am fi ajuns aici dacă nu ar fi existat determinarea și forța spirituală exemplară a celor care au luptat pentru idealurile moderne și democratice în momentele esențiale ale istoriei noastre.

Cred că păstrarea în memorie a acestor momente și respectarea acestor principii vor duce țara la o dezvoltare sănătoasă și la un parcurs corect în cadrul structurilor europene din care facem parte. În memoria tuturor acestor făuritori ai României moderne, cărora cu toții le suntem datori, se cuvine să înălțăm împreună un gând pios. Fie ca Dumnezeu să-i odihnească în pace, iar noi, urmașii lor, să le păstrăm veșnică amintire, cinstindu-i ca pe niște sfinți și acoperindu-i cu binemeritate onoruri.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul ministru Bodog Florian Dorel să poftească la microfon și pe domnul senator Ionașcu Gabi să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Voi vorbi astăzi despre „Falșii eroi salvatori ai României”. Stimați colegi,

În cadrul declarației mele politice de astăzi aș dori să vă vorbesc despre falșii eroi salvatori ai României și despre

modul ticălos prin care ei încearcă să deturneze rezultatul votului democratic al românilor.

Alternanța la guvernare a partidelor politice ține de firescul unei democrații, însă ceea ce încearcă opoziția de dreapta de astăzi din România este un joc mârșav și fără nicio legitimitate. Să ajungi să faci un denunț penal împotriva șefului Guvernului pentru înaltă trădare, în speranța că printr-un joc de culise vei reuși să preiei tu puterea, este un gest josnic, care arată cât de disperați au ajuns PNL și președintele acestui partid.

Vreau să ne aducem aminte de anul 2015, când președintele Klaus Werner Iohannis, supărat pe guvernul PSD de atunci, a cerut în repetate rânduri demisia premierului. Tot atunci a fost inițiat și un demers pentru începerea urmării penale a acestuia. La scurt timp după aceea s-a petrecut tragedia de la Colectiv. Profitând de moment, președintele Iohannis a reușit atunci să schimbe guvernul și să-și impună tehnocrații. Problema nu a fost că PSD a pierdut guvernarea, problema a fost că România a pierdut un an, a stagnat un an cu un guvern-marionetă, pe placul lui Iohannis, dar care nu a făcut nimic. Unii încearcă din răsputeri să repete acel film și astăzi.

Președintele Iohannis nu a încetat nicio clipă să-și dorească schimbarea Guvernului PSD și este dispus să facă orice pentru a-și vedea visul cu ochii, chiar dacă aceasta însemnă să dea jos o guvernare legitimă, votată în alegeri de majoritatea românilor, o guvernare care produce creștere economică și mai mulți bani în buzunarele românilor. Probabil că președintele Klaus Werner Iohannis nu mai suportă să vadă că românilor le merge mai bine și vrea să impună din nou un guvern tehnocrat, care să blocheze mărirea salariilor și a pensiilor făcută de PSD și să perpetueze abuzurile DNA și SRI.

Vreau să condamn în mod ferm această tentativă de preluare a puterii de stat exercitată, la comanda președintelui Klaus Werner Iohannis, de către liderul penibil al Partidului Național Liberal, fost partid istoric al României, transformat, din păcate, în partid-marionetă. Din punctul meu de vedere, PNL se compromite total și renunță să mai fie o alternativă politică democratică. Se transformă, în schimb, în exponentul unui sistem de putere nedemocratic și al unui mod periculos de încercare de preluare a puterii politice fără alegeri libere și democratice, în dispreț pentru opțiunea suverană exprimată în alegeri de români.

Îl rog pe colegul Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe colegul Dircă George Edward să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Amânarea construirii autostrăzii A8, Târgu-Mureș–Iași, Autostrada Unirii, o premeditare pentru condamnarea la sărăcie a regiunii

istorice Moldova sau un act de incompetență al guvernării României”.

Proiectul autostrăzii Târgu-Mureș–Iași a început în 2007, dar de atunci până în prezent nu s-a făcut nimic; s-au refăcut numeroase studii de fezabilitate, pentru care s-au cheltuit zeci de milioane de lei. În prezent, tot la stadiul de studiu de fezabilitate se află proiectul, fără să se fi făcut niciun pas concret în realizarea autostrăzii.

Din 2007, de când s-a dat startul construirii infrastructurii mari, nu numai că nu s-a construit niciun metru de autostradă în Moldova, dar nu există în acest moment nici măcar contracte încheiate pentru refacerea studiilor de fezabilitate. Mai grav, nu sunt nici măcar fixate date clare pentru licitarea acestor contracte.

Pentru autostrada A8, Târgu-Mureș–Iași, care ar lega Moldova de rutele europene, au fost anulate până acum două studii de fezabilitate, situația la momentul de față fiind tot la punctul zero după 11 ani, mai exact din 2007. Pentru autostrada A7 – sau drum expres, Guvernul încă nu s-a decis asupra categoriei – au fost amânate licitațiile pentru studiile de fezabilitate de 16 ori în cinci ani, se arată într-un comunicat emis de două asociații civice – „Împreună pentru A8” și „Moldova vrea autostradă”.

Un proiect de lege care obligă Ministerul Transporturilor să construiască autostrada Târgu-Mureș–Iași a fost depus la Camera Deputaților. Proiectul, care prevede realizarea investiției din credite externe și fonduri europene în termen de patru ani de la intrarea în vigoare a legii, a fost adoptat tacit de Senat la finalul anului trecut și de atunci este blocat la comisiile Camerei Deputaților.

În ultimii ani au avut loc numeroase manifestații pentru construirea de autostrăzi, majoritatea sub sloganul „Vrem autostradă, nu penali”.

Și noi mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Dircă George Edward să poftească la microfon și pe domnul senator Ganea Ion să-și pregătească intervenția.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez azi dumneavoastră în speranța aplecării atenției asupra întregului tablou internațional în care ne regăsim și cu speranța că expunerea mea va aduce mai multă conștientizare și responsabilitate politică.

Asistăm astăzi la o „încălzire” a celei mai periculoase zone geografice din lume: Orientul Mijlociu. Această „încălzire” fusese cumva programată să se declanșeze ca urmare a alegerii președintelui american Donald Trump și a modificării orientării puterii Statelor Unite ale Americii dinspre poziția de aliat complet al europenilor și dirijor al NATO într-una de protecționism-izolaționism limitat.

Concret, Uniunea Europeană a înțeles că este nevoie de pregătirea propriei apărări și s-a declanșat mecanismul de comunitarizare cu celeritate a politicii europene de apărare, fiind convinsă că SUA se va concentra pe propriile dosare. În același timp, Uniunea Europeană a formulat și programat noua formulă a construcției europene prin anunțarea celor cinci scenarii de evoluție, respectiv o Europă cu mai multe viteze, unde există un nucleu centrat pe zona euro și o periferie în diferite stadii de evoluție și apropiere de centru.

În plus, reaprinderea dosarului iranian, prin retragerea Statelor Unite ale Americii din acordul de pace, promovarea extinsă a Israelului, a mutării ambasadelor din Tel Aviv la Ierusalim, urmate de poziționările imediate și firești ale statelor din Orientul Mijlociu de o parte sau alta, în funcție de istorie și interese politico-economice, au transformat un cvasiechilibru de securitate într-un posibil conflict deschis, cu consecințe îngrijorător de estimat.

## Stimați colegi,

În acest context larg pe care vi l-am prezentat, poziționarea României, prin suita de gafe politice și diplomatice pe care le-a făcut coaliția de guvernare, este una extrem de riscantă și alterează credibilitatea și orientarea noastră europeană.

Vă reamintesc o cronologie a stângăciei coaliției puterii în chestiunea ambasadei, începută de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care, după ce anunța public existența unui memorandum secret emis de Guvern, la care nu ar fi trebuit să aibă acces, privind intenția României de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, face o vizită în Israel și își asumă parteneriate militare și economice fără să aibă această atribuție legală.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la Bursa de pește din Tulcea.

Stimați colegi,

De mai bine de 25 de ani se discută despre Bursa de pește de la Tulcea, un obiectiv de care s-au legat atât speranțele celor care exploatau amenajările piscicole, funcționale în număr mai mare acum 25 de ani și tot mai puține în prezent, cât și cele ale pescarilor autorizați care valorifică peștele din mediul natural, al căror număr a crescut tot mai mult până în prezent, din dorința logică de a se asigura o valorificare cât mai bună a produselor pescărești, în condițiile funcționării unei piețe libere, concurențiale a acestora.

Dar, dacă la începutul anilor ’90 inițiativa realizării unei burse a peștelui la Tulcea a aparținut, după cum se cunoaște, Camerei de Comerț din Tulcea și unor societăți comerciale din domeniul pisciculturii, acestea și-au pierdut încet-încet entuziasmul și interesul, iar unele societăți comerciale care desfășurau activități de piscicultură au dispărut, astfel că la începutul noului mileniu nu prea se mai discuta despre bursa peștelui.

Ideea s-a reluat apoi mai târziu, după 2009–2010, când Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură a început un nou demers pentru realizarea bursei peștelui, în condițiile finanțării realizării acesteia din fonduri europene, prin Programul operațional pentru pescuit 2007–2013. Potrivit angajamentelor asumate din programul operațional menționat, România s-a angajat, printre altele, să construiască la Tulcea și o bursă de pește, de preferat una modernă, electronică, în care componenta IT să fie de ultimă generație. Proiectul acesta de investiții, pentru care

s-au cheltuit circa 5 milioane de euro, deși era unul strategic și prioritar pentru Programul operațional pentru pescuit 2007–2013, a fost început foarte târziu și a fost finalizat pe ultima sută de metri, în perioada 2014–2015, când se scurgeau ultimele zile ale derulării programului.

Deși finalizat la sfârșitul anului 2015, obiectivul, care cuprinde o construcție de circa 1.800 de metri pătrați, amplasată în Tulcea, pe strada Ing. Dumitru Ivanov, prevăzută cu un ponton de acostare, o construcție de circa 370 de metri pătrați, amplasată în localitatea Chilia Veche, care va funcționa ca un punct de colectare a peștelui, precum și dotări pentru transportul peștelui, între care trei nave frigorifice cu o capacitate de 10 tone fiecare și patru autoutilitare frigorifice de 3,5 tone fiecare, nu a putut fi pus în funcțiune, din cauza faptului că acesta nu avea asigurate principalele utilități, precum apă, canalizare, gaze, energie electrică etc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc și eu.

Profitând de faptul că este atâta lume și atâta liniște în sală, dați-mi voie să îmi prezint și eu declarația politică.

Prezenta declarație politică am intitulat-o „Când bătaia de joc a devenit program de guvernare”. Corina Crețu, comisar pentru politica regională al Comisiei Europene, nu a ezitat să pună degetul pe rană: dezastrul din sectorul absorbției fondurilor europene. Incapacitatea autorităților române de a accelera procesul acesta incredibil de greoi, de a înlătura din barierele birocratice și de a încuraja proiectele în loc să le îngroape în munți de maculatură este atât de gravă încât pare insurmontabilă. Nu este o noutate și nu o spune pentru prima dată comisarul european. O dezbatem toți de ani buni, lansăm programe și soluții, ghiduri de bune practici și recomandări pentru funcționarii delegați cu această misiune. Dar niciodată nivelul de profesionalism nu a fost atât de scăzut.

De la un capăt la altul al Guvernului transpar incompetența și lipsa de responsabilitate. Cu câteva excepții, miniștrii și subordonații direct par să aibă cu totul altă misiune decât ceea ce este în fișa postului.

Iau exemplul infrastructurii de transport rutier și am în vedere județul Bihor. În ciuda faptului că aici există proiecte mature, majore – autostrada Transilvania, centuri ocolitoare care ar salva traficul într-un județ aflat la graniță și intens circulat –, Guvernul nu a reușit să ajute la finalizarea lor cu bani europeni, așa cum s-a plănuit în diverse etape ale acestora. Este rușinos că trecerea graniței din Ungaria în România înseamnă și trecerea de la drumuri europene, de la autostrăzi și tronsoane adaptate tranzitului între state la drumuri desfundate, peticite, nesemnalizate sau autostrăzi inexistente de fapt.

Sunt, săptămâna aceasta, la interpelarea cu numărul n+1 la ministrul transporturilor în legătură cu autostrada Transilvania.

## Stimați colegi,

Sunt 17 ani de când am pus bazele acestui proiect. 17 ani! Am primit promisiuni, asigurări, pasări de responsabilitate, amânări și răzgândiri, toate cu un singur efect: lipsa acestei autostrăzi, care este un proiect de interes național. Cuvântul pe care România și l-a dat atunci, în momentul încheierii acordurilor cu Ungaria, a fost batjocorit. Vecinii noștri însă sunt la graniță cu lucrările. Noi încă facem studii de fezabilitate.

Îl rog pe domnul Goțiu să poftească la microfon și pe domnul Mihail Radu Mihai să se pregătească.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi,

„Să nu ne jucăm cu apa! Riscăm să ne ardem!”.

Nu e o figură de stil, e o tristă realitate. Ne aflăm în infringement pentru că am dat voie buldozerelor și betonierelor să pună dop celor mai curate surse de apă

din munții României și am închis ochii atunci când au fost băgate pe țeavă spre beneficiul unor „băieți deștepți” ai certificatelor verzi. Acum încercăm să fentăm Comisia Europeană cu o hotărâre a Guvernului, pusă în dezbatere publică în această lună, privitoare la lista cursurilor și a sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzice realizarea de lucrări și activități care le pot afecta starea ecologică. Citind lista, încerc să înțeleg: e doar inconștiență, incompetență sau, mai mult, rea voință și iresponsabilitate? Râul Alb, Șucu, Olteana, Bistra, Ilva sau Nera sunt doar câteva dintre cursurile de apă care lipsesc de pe listă.

Stimată doamnă ministru al mediului,

Stimate domnule ministru al apelor și pădurilor,

## Stimați guvernanți,

Dacă asta e problema, vă fac cadou niște perechi de bocanci, să vă faceți timp să ieșiți din birouri și să umblați mai mult pe teren. Vă asigur că va fi o experiență interesantă. O să aveți ocazia să mai auziți și cântecul păsărilor, foșnetul pădurilor și învolburarea râurilor de munte, nu doar ciripitul ademenitor al șmecherilor care văd în apă doar o sursă de profit pentru buzunarele proprii. Nu putem mânca bani, nu putem respira bani, nu putem bea bani, nici noi, nici peștii, nici căprioarele, nici păsările și nici copacii nu pot crește peste mormane de bani.

Până nu e prea târziu, vă solicit în mod oficial să încetați cu șmecheriile și să revizuiți lista cursurilor și a sectoarelor de apă pe care le protejăm. N-o să puteți trage pe sfoară Comisia Europeană și o să ne ardem rău de tot. Și o să ardem și viitorul generațiilor care vor veni după noi. Iar când focul se va aprinde, o să aveți surpriza să constatați că nu mai avem vreo picătură de apă cu care să-l stingem.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „O definiție inovantă a poporului român”.

Stimați colegi,

Grațiela Gavrilescu, vicepremierul României, a declarat cu emfază în fața tinerilor de la ALDE România cum că o mișcare civică „postează zilnic împotriva noastră, a poporului român, a unității noastre”.

Am încercat să-mi dau seama despre ce popor vorbește doamna Gavrilescu. M-am uitat împotriva cui protestează și demonstrează tinerii la care face dumneaei referire. Răspunsul este simplu: ei demonstrează și postează împotriva corupților, împotriva celor certați cu legea.

Atunci am înțeles. Liderii ALDE consideră că poporul român înseamnă, de fapt, hoții și corupții pe care ALDE, alături de PSD, îi protejează cu atâta grijă. Cei pe care ALDE nu-i consideră la înălțime în a fi imaginea poporului român sunt fraierii care respectă legea, care cred în valorile democrației, care vor un trai decent, într-o Românie modernă și normală. Pe aceștia ALDE și PSD îi împing să părăsească țara, prin lipsa locurilor de muncă, pe care guvernarea lor nu e în stare DUPĂ PAUZĂ

să le creeze, prin lipsa minimului respect pe care ar trebui să ni-l arate administrația statului român.

Am fost de curând în Spania și în Germania, unde m-am întâlnit și cu români care semnau inițiativa „Fără penali în funcții publice”, oameni sătui de nivelul jalnic al moralității clasei conducătoare din țara pe care o iubesc. Ocupațiile lor: strungar, dulgher, îngrijitoare de bătrâni, paznic de noapte, inginer, muncitor în construcții, student. Toți aceștia sunt excluși din definiția ALDE a poporului român, pentru că nu au tupeul necesar să mintă și să fure și au îndrăzneala să pretindă că ne trebuie o țară în care corectitudinea să conteze, o țară unde să fii apreciat pentru munca cinstită, și nu pentru că ai fost șmecher și ai furat.

## Doamna Gavrilescu,

Oricât de fertilă v-ar fi imaginația, poporul român nu este un popor de hoți gata să vi se alăture. Oricât ați încerca să promovați ideea că în România nu mai avem ce face și trebuie să acceptăm corupția și furtul, nu reușiți, pentru că sunt câteva milioane de români în diaspora care înțeleg foarte bine ce se întâmplă în țară, nu se lasă duși de nas și au forța să-și convingă rudele și prietenii din România că avem nevoie de o nouă clasă politică.

## **Domnul Cornel Popa:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog secretarii de ședință să vină la prezidiu pentru a începe ședința de plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 mai 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 75 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi?

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Doamna Pațurcă.

Și noi mulțumim, stimate coleg.

## DUPĂ PAUZĂ

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice, nu înainte ca, pentru stenogramă, să anunț și colegii care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice ale Domniilor Lor: Stan Ioan, Pop Liviu Marian, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Trufin Lucian, Brăiloiu Tit Liviu, Arcan Emilia, Vulpescu Ioan, Cristina Ioan, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Mirea Siminica, Țapu-Nazare Eugen, Alexandrescu Vlad Tudor, Fălcoi Nicu, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu și Talpoș Ioan Iustin.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Doamna senator Pațurcă, din partea Grupului PSD, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba de introducerea pe ordinea de zi a unei propuneri legislative pentru care există raport și nu ridică probleme deosebite, la secțiunea a II-a – Propuneri legislative: punctul 2, L287 – Propunerea legislativă privind destinația unor terenuri și a construcțiilor edificate pe acestea.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări

PAUZĂ în plenul Senatului; începând cu ora 14.00, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Cu 63 de voturi pentru, zero abțineri, 4 voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28 mai – 2 iunie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 28 mai – zi liberă;

– marți: ora 12.30, ședința pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– miercuri, 30 mai: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; între ora 10.30 și ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi – lucrări în comisiile permanente;

– vineri – zi liberă;

– sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante – COM(2018) 134 final.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, doamna președinte, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia Europeană se ține de cuvânt în ceea ce privește încercarea de a finaliza uniunea bancară și monetară. Face parte din... Respectivul regulament, de față, face parte din lungul șir al regulamentelor și al directivelor dedicate acestui obiectiv.

Subsemnata a fost raportoare.

Am discutat în ședință împreună cu reprezentanții Executivului și ai instituțiilor publice responsabile, respectiv ASF, Banca Națională, Ministerul Finanțelor Publice.

Concluzia este că Propunerea de regulament al Parlamentului European și Consiliului privind acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante respectă atât principiul subsidiarității, cât și pe cel

al proporționalității, baza sa legală fiind art. 114 din tratat, respectiv cel care privește piața internă.

Prin prezenta propunere se prevede un mecanism de protecție prudențial, care să prevină orice acumulări viitoare de credite neperformante pentru care nu există o suficientă acoperire a pierderilor în bilanțurile bancare. Noi salutăm crearea mecanismului adecvat care să permită băncilor să se ocupe de creditele neperformante din bilanțurile lor și să reducă riscurile acumulării de credite neperformante și necesitatea intervenției statului și a banilor publici pentru salvarea băncilor care ajung în asemenea situații. Regulamentul permite și intervenții pe directiva privind cerințele de capital și pe cea privind rezoluția bancară, care sunt la dispoziția autorităților de la nivelul statelor membre.

Vă propunem să votăm proiectul de hotărâre, care cuprinde și alte detalii, dar propunerea ca atare nu prezintă probleme și vine să soluționeze o problemă reală.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre la Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică – COM(2018) 86 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, microfonul 7. Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vorba de un act legislativ al Comisiei Europene, este vorba de un raport pe care Comisia Europeană îl face cu privire la funcționarea unei importante linii de finanțare, este vorba de cea legată de Fondul european pentru eficiență energetică.

România a participat la unul dintre subprogramele pentru infrastructură ale Fondului european pentru eficiență energetică, interconexiunea Bulgaria–România, pe care a implementat-o cu succes încă în 2016, fluxul invers nefiind încă soluționat.

Aceasta este o mare oportunitate. Suntem implicați, mai sunt foarte multe lucruri de făcut pe acest domeniu. Pentru anul trecut, pe care se face raportul, portofoliul de proiecte a fost de 17 proiecte cu un volum total de 337 de milioane de euro, din care contribuția de la acest fond pentru care se face raportul a fost undeva la 142 de milioane de euro. Am avut o discuție în cadrul comisiei, extrem de serioasă, cu privire la ceea ce noi trebuie să facem în România pe domeniul energetic și al eficienței energetice cu ministerul de resort și, ca urmare a acestei discuții, sperăm că se vor accelera măsurile care să utilizeze banii din fondurile europene și să corecteze deficiențele care încă există pe domeniul investiției, în special în infrastructura energetică. Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și pentru petiții în trimestrul I 2018.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și pentru petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Șoptică – da? –, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, în temeiul prevederilor art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, să vă prezint Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și pentru petiții în trimestrul I al anului 2018.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și pentru petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 182 de petiții. Din cele 182 de petiții analizate, 182 de petiții au fost luate în considerare și 7 petiții au fost clasate.

Pentru 110 petiții comisia a sesizat organele competente pentru analiza și soluționarea problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 72 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, răspunzând întrebărilor formulate, solicitărilor de comunicare a unei informații sau a unui punct de vedere, cererilor de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă _et cetera_ ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Ca urmare a demersurilor efectuate de comisie, de cele mai multe ori autoritățile sesizate răspund că susținerile petiționarilor se dovedesc a fi neîntemeiate, faptele semnalate nu se confirmă, actele contestate sunt temeinice și legale, verificările efectuate demonstrează că măsurile stabilite se conformează dispozițiilor legale, cererile sunt tardive sau că nu au fost soluționate favorabil, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de reglementările legale în materie _et cetera_ .

Au fost audiați primari, prefecți, conducători ai unor instituții din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum și autorii petițiilor.

Comisia a contribuit la soluționarea situațiilor prezentate de către petenți, în primul rând, aducând la masa dialogului părțile implicate, luând act de problemele ridicate și căutând, pe lângă soluțiile de eliminare a unor situații ce pot conduce la posibile abuzuri, și răspunsuri în plan legislativ, pentru modificarea unor acte normative sau inițierea unora noi, acolo unde situația o impune.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Continuăm cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative. Înainte de aceasta, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de elevi de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, invitați de domnul senator Mihu Ștefan.

Le spunem bine ați venit în Senatul României!

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Național Filatelic (L197/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Legea nr. 298/2013, Muzeul Filatelic a devenit secție în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, patrimoniul acestuia fiindu-i transferat în administrare.

Colecția Muzeului Național Filatelic a devenit astfel proprietate publică a statului român, având în vedere importanța majoră a acestuia din punctul de vedere al patrimoniului cultural.

Patrimoniul Muzeului Național Filatelic cuprinde, pe lângă colecția și biblioteca acestuia, registrele de evidență operativă și documentele contabile. Unul dintre scopurile inventarierii este acela de a clasa în patrimoniul cultural mobil bunurile care sunt susceptibile de clasare, pentru a le acorda protecția juridică adecvată în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2000.

Patrimoniul Muzeului Național Filatelic cuprinde bunuri culturale de o importanță covârșitoare, unele dintre ele unice, dar, la acest moment, nu există nicio evaluare a acestora și nu se bucură în mod individual de protecție juridică.

Modificările aduse prin prezentul proiect de lege presupun rămânerea Muzeului Național de Istorie a României ca administrator al întregului patrimoniu al Muzeului Filatelic, inventarierea acestui patrimoniu și punerea lui în valoare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Vulpescu. Dacă...

Continuăm cu punctul de vedere al Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, de la Ministerul Culturii, da?

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Doamnelor, domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține raportul de admitere al comisiei, cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Microfonul 7.

Vă rog. Aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În ședința din data de 8 mai 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrată din raport.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru cultură și media și Comisia juridică au dat, de asemenea, aviz favorabil.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Trufin, doriți să interveniți? Nu? Mă scuzați.

Atunci, doamna senator Presadă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Aș dori o clarificare din partea reprezentantului Ministerului Culturii, și anume: de ce anume susține inițiativa legislativă?

Am înțeles. Rog reprezentantul ministerului. Nu a auzit.

## Da.

Întrebarea mea este către reprezentantul Ministerului Culturii, și anume: de ce susține această inițiativă legislativă? De ce ar trebui ca muzeul sau patrimoniul Muzeului Filatelic să se mute la Muzeul Național de Istorie a României?

Un prim argument extrem de valid ar fi posibilitatea de a expune toată această colecție și de a o aduce în atenția publicului. Altminteri, rămâne o valoare neexploatată.

Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Intervin pe o chestie de procedură. Haideți să stabilim un lucru.

Conform Regulamentului Senatului, întrebări se pot adresa inițiatorului. Acest proiect nu are ca inițiator Guvernul.

Deci ori... Că a mai fost discuția asta și săptămâna trecută la un alt proiect de lege la care, tot așa, inițiator a fost un parlamentar și a tot fost întrebat Guvernul.

Eu n-am... sau Grupul parlamentar al UDMR n-are nimic împotrivă ca Guvernul să răspundă la întrebări, dacă nu este inițiator, dar, atunci, trebuie modificat regulamentul. Până când avem acest regulament, trebuie să rămânem în limitele regulamentului, adică întrebări se pot pune inițiatorului. Inițiatorii sunt parlamentari dintr-un anumit grup parlamentar. Puteți să-i întrebați, nicio problemă. Guvernul nu este inițiator.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos, domnule senator, pentru că mi-ați atras atenția.

Știți că nu puteam s-o refuz pe doamna senator Presadă. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Aș dori să-i răspund colegului senator Cseke Attila. Nu am fi avut acest dialog dacă, atunci când reprezentantul Guvernului prezintă punctul de vedere al Guvernului, îl și argumentează. Deci dacă Guvernul ar fi venit și ar fi spus: susținem sau nu susținem o anumită inițiativă legislativă dintr-un anume motiv, nu am fi intrat în acest dialog.

Dacă ați fi fost atenți, întrebarea mea a fost întotdeauna de ce Guvernul susține sau nu susține, pentru că din prezentarea reprezentantului Guvernului acest lucru nu reiese, nu există, de fapt.

Și acum intervenția pe marginea inițiativei legislative.

În cadrul comisiei de specialitate nu am avut niciun punct de vedere din partea BNR-ului. Este instituția care trebuie să predea inventarul, patrimoniul bunurilor Muzeului Filatelic. Dacă era permis dialogul cu reprezentanții Guvernului, poate că am fi aflat și care ar fi beneficiile mutării acestei colecții sau a acestor bunuri de la BNR la MNIR.

Din păcate, Muzeul Național de Istorie a României este una dintre cele mai ineficiente și inexistente instituții culturale din România.

Am dorit să aflu din punctul de vedere al oportunității de ce se dorește această mutare. Și aș fi dorit să aflu și un punct de vedere al Băncii Naționale a României, care este direct vizată de această mutare.

Mulțumesc.

Am înțeles. Există și instituția interpelării parlamentare. Dacă sunt și alte intervenții?

Domnul senator Rădulescu... Vă rog, aveți cuvântul. Dumitrescu, pardon. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Problema aceasta a expunerii unor valori este o problemă care trebuie să ne preocupe și ne preocupă de foarte mult timp. După 1990, patrimoniul cultural al României a suferit, ca să spunem așa, anumite evoluții. Și mă refer, în primul rând, la faptul că o parte din acest patrimoniu al statului de sorginte comunistă a revenit la foștii proprietari, fusese rulată prin alte metode decât cele normale. S-a procedat atunci, în învălmășeala aia care a existat, la o strategie, care a fost corectă, de prezervare a acestui patrimoniu; timbrele și patrimoniul reprezentând colecțiile filatelice sunt valori foarte mari în – cum să spun? – în obiecte extrem de mici.

Faptul că Banca Națională le-a păstrat în tezaur reprezintă, în opinia mea, un lucru extrem de pozitiv, dar nu aceasta este rațiunea existenței unor colecții de artă. Colecțiile de artă trebuie să fie expuse și trebuie să ajungă să avem acces toți a le vedea, pentru că, de fapt, asta este menirea lor.

Pe cale de consecință, întrebările stimatei mele colege, care știe că o apreciez, se dovedesc a fi – dar acum o să folosesc și eu un cuvânt mai dur – inepte. Dacă ar fi înțeles care este rațiunea obiectelor de artă, aceea de a circula și a fi văzute...

Există în România și alte situații care încă n-au fost rezolvate: spațiile muzeale sunt foarte mici, există în depozitele muzeelor foarte multe opere de artă care nu circulă și nu pot fi văzute, pentru că n-au spațiu de expunere și pentru că există și o diferențiere în funcție de valoarea artistică, iar, pe cale de consecință, această decizie, această inițiativă este una pozitivă. Și eu sunt convins că nu trebuie să fie întrebată ce dorește să facă cu această colecție Banca

Națională, pentru că ea a fost doar un custode – într-adevăr, un custode bun, și, dacă vreți, un lucru extrem de pozitiv, să salveze aceste lucruri care, într-un anumit context istoric, cum s-a întâmplat, de altfel, cu foarte multe opere de artă, așa, la învălmășeală, să dispară. Nu uitați că toate ministerele interbelice aveau o politică de cumpărare a operelor de artă, de achiziții. Unde sunt colecțiile? Le-ați văzut pe pereții acestor ministere? În cel mai bun caz zac în cine știe ce arhive sau subsoluri ale acestora.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Domnule Vulpescu, în calitate de inițiator, ați dori să faceți precizări suplimentare?

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că Muzeul Filatelic rămâne la Muzeul Național de Istorie, nu se mută, a fost creat ca secție a Muzeului Național de Istorie în 2013. Această completare aduce..., practic, deschide calea promovării colecției filatelice naționale și ceea ce a subliniat colegul Cristian Dumitrescu mai devreme este absolut adevărat. Cred că e un demers important și, în felul acesta, vom putea inventaria și promova bunurile colecției naționale filatelice.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 2, Propunerea legislativă privind destinația unor terenuri și a construcțiilor edificate pe acestea (L287/7.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul Șerban Nicolae. Domnul Șerban Nicolae? Da? Microfonul 7.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Bună ziua, stimați colegi!

Propunerea legislativă pe care o aveți astăzi în dezbatere vizează stabilirea destinației exclusive ca fiind afectată activității sportive de performanță pentru un complex sportiv situat în cartierul Cotroceni, cunoscut sub mai multe denumiri. Era pe vremuri Clubul Sportiv Progresul, mai cunoscut ziaristic sub denumirea de Arenele BNR sau, în limbajul uzual, Parcul cu Platani.

Ideea privind stabilirea destinației eminamente sportive pentru acest complex, compus din teren în suprafață de aproape 10 ha și o serie întreagă de construcții cu sau fără funcțiune sportivă, este a colegului nostru, domnul senator Daniel Zamfir, care a și inițiat o serie de demersuri pentru identificarea situației juridice corecte a terenului, și eu am obligația să recunosc public acest lucru, că domnul senator Zamfir s-a preocupat de această chestiune.

După mai multe luni de discuții, după un proiect de lege care viza un alt domeniu, respectiv un schimb de terenuri între Banca Națională a României, aparent proprietar al acestui complex imobiliar, și statul român, am ajuns la concluzia că, în realitate, situația juridică este deja clarificată; acest teren, împreună cu construcțiile edificate pe el, e în patrimoniul public al statului, singurul lucru pe care îl avem de reglementat fiind acela de a stabili destinația exclusiv sportivă.

Mi-e greu să cred că ar fi vreun coleg împotriva unei asemenea propunerii legislative. Ea nu urmărește personalizarea soluției, ci urgentarea, pentru că o parte din afectațiunea sportivă a acestui complex este în stare de degradare, prin nefolosire. Terenul de fotbal este nefolosit de foarte multă vreme, cu tribunele, bineînțeles, degradându-se, inclusiv la momentul când vorbim, pentru că acolo nu mai există o echipă de fotbal care să utilizeze terenul în mod curent; terenul de antrenament este, bineînțeles, neîngrijit, nemaifiind interes pentru el; o serie întreagă de spații sunt în aceeași situație.

Arena centrală de tenis are tribunele aflate în stare de degradare, pentru că nu s-au mai făcut lucrări de investiții, și, în aceste condiții, cel mai probabil că anul trecut a fost ultimul an în care s-a mai organizat un turneu internațional de tenis; a fost Trofeul BRD Open, turneu de tenis feminin.

De-a lungul timpului, pe acest complex sportiv, fie că este vorba de terenul de fotbal, fie că e vorba de terenurile de tenis, au trecut mari personalități ale sportului românesc, începând cu foștii jucători ai echipei Progresul, Titus Ozon fiind, poate, cel mai cunoscut și cel mai consacrat nume, dar și jucătorii de tenis Ilie Năstase, Ion Țiriac sau, în vremurile mai din zilele noastre, Goran Ivanišević și Simona Halep, actualul nr. 1 mondial în tenisul feminin.

De aceea, vă rog să fiți de acord că soluția pe care o propunem este cea identificată și la momentul dezbaterilor făcute în Senatul României de către colegul Daniel Zamfir cu o serie întreagă de personalități din domeniul sportului, în sensul de a stabili că acest imobil, constituit din terenuri în suprafață totală de 9,7 ha, cu clădirile aferente, să fie afectat în exclusivitate sportului, cu precădere – sau cu prioritate – sportului de performanță.

Este un complex sportiv situat în cartierul Cotroceni, cu acces pe două străzi, Dr. Staicovici, unde este și adresa poștală, și Dr. Lister. Cartierul Cotroceni e în apropierea Palatului Parlamentului și în apropierea altor instituții publice de importanță deosebită: Administrația Prezidențială, Opera Română, Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Drept, Ministerul Apărării Naționale și viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului.

De aceea, vă rog să fiți de acord că soluția propusă este una corectă.

În ceea ce privește Banca Națională a României, pe acest teren există patru imobile în care, într-adevăr, Banca Națională a făcut lucrări de investiții și care au o destinație utilă Băncii Naționale. Este vorba de spațiul unde funcționează un sediu secundar al BNR, o unitate de backup în domeniul IT, Centrul de pregătire și performanță profesională afectat Băncii Naționale a României.

În condițiile acestea, propunem ca soluția găsită să fie ca acest complex imobiliar să aibă o destinație stabilită prin hotărâre a Guvernului, fie Ministerul Tineretului și Sportului, pentru un complex sportiv național, fie o federație sportivă care să exploateze, cu investițiile aferente, acest spațiu, fie Primăria Generală a Capitalei, pentru Clubul Sportiv Municipal, urmând ca cele patru clădiri să fie în folosința gratuită a Băncii Naționale a României pe durata existenței construcțiilor, așa cum sunt și în prezent.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Florin Iura, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 9.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea destinațiilor unor terenuri și a construcțiilor edificate pe acestea, intervențiile legislative având ca scop revenirea ansamblului imobiliar denumit, în mod uzual, Parcul cu Platani din București în circuitul activităților sportive de performanță.

Ministerul Finanțelor nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul senator Pop Liviu Marian. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Fac precizarea că amendamentele au fost preluate din observațiile Consiliului Legislativ, tocmai pentru armonizare.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la înscrieri la cuvânt. Întrebări pentru inițiatori. Da? Domnul Daniel Zamfir, microfonul central.

Rugămintea: cine mai vrea să... Da. Domnul Traian Băsescu...

Vă rog, domnule Zamfir.

Dragi colegi,

Aș vrea să fac câteva precizări în legătură cu această chestiune. În primul rând, salut inițiativa domnului Șerban Nicolae de a prelua acest proiect de lege și de a-l propune plenului Senatului.

Vreau să vă spun ceea ce s-a discutat în cele trei dezbateri pe care le-am avut în legătură cu acest proiect de lege și, probabil..., cred că Ministerul Finanțelor ar fi fost obligat să dea mai multe explicații în legătură cu refuzul acestui transfer de terenuri.

Vreau să știți de la bun început că această suprafață de teren – e vorba de 9,8 ha, dacă nu mă înșel – este în administrarea Băncii Naționale a României, imediat după revoluție.

S-a făcut atunci un protocol, un protocol prin care Ministerul Tineretului și Sportului ceda Băncii Naționale activele care erau în acea zonă, bineînțeles, plătindu-i în schimb o anumită sumă de bani.

Ceea ce vreau să accentuez aici – a spus-o și domnul senator Șerban Nicolae – e faptul că Banca Națională nu a fost și nu este proprietar pe acea suprafață de teren. În 1946 – sigur, era Banca Națională atunci societate pe acțiuni – a intrat în posesia acelor terenuri. Ulterior, Regele Mihai, printr-un decret, a etatizat Banca Națională, iar toate activele Băncii Naționale au trecut în proprietatea statului român. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic. N-a existat niciun act prin care vreo suprafață de teren de acolo să revină Băncii Naționale. Vreau să știți, de asemenea, că, în decursul celor 26 de ani, Banca Națională a încercat să intre în posesia acelor terenuri, inițial, printr-o solicitare făcută Primăriei Capitalei de retrocedare a terenurilor, lucru care a fost respins. De asemenea, a încercat în instanță să intre în posesia acelor suprafețe de teren și Înalta Curte de Casație și Justiție, definitiv și irevocabil, a stabilit că nu are dreptul să intre în posesia acelor terenuri.

Ca atare, dintotdeauna acele terenuri au fost ale statului român. Ca atare, mi se pare firesc ca statul român acum,

iată, prin Ministerul Tineretului și Sportului, să exploateze acele terenuri pentru sportul românesc, lucru care e de dorit de toată lumea.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Traian Băsescu, microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș face... sau fac în mod ferm propunerea ca proiectul de lege să se întoarcă la comisie, din următoarele motive: în primul rând, nu sunt identificate clar imobilele care vor fi trecute în proprietatea cuiva. Nu se știe a cui, în acest proiect de lege. Va hotărî Guvernul. Or, noi discutăm de patrimoniu al statului și el trebuie precis identificat, conform și Constituției, atunci când transferăm bunuri de patrimoniu al statului către o altă entitate, fie ea și entitate de stat. Deocamdată, Ministerul Finanțelor, în numele statului, este cel care dispune de aceste imobile, terenuri și clădiri.

Deci solicit întoarcerea pentru o precisă identificare a întregului patrimoniu care se transferă.

Al doilea lucru care cred că trebuie făcut este... chiar legea să identifice noul proprietar.

Și, în sfârșit, a treia obiecție pe care o am și pentru care solicit întoarcerea proiectului de lege la comisie este legat de faptul că „biata” Bancă Națională primește în folosință gratuită cele patru imobile pe care le are în acest spațiu. Mi se pare incorect ca tocmai Banca Națională să beneficieze de gratuități, în condițiile în care știm foarte bine și veniturile pe care le au salariații Băncii Naționale, și, uneori, excesele de protocol pe care și le permite Banca Națională.

Deci susțin soluția propusă de senatorul Zamfir. Chiar nu înțeleg de ce Guvernul dă un aviz negativ, dar eu cred că, pentru a preîntâmpina orice atac la Curtea Constituțională, legea trebuie întoarsă la comisie și eu vă propun pentru un interval de patru săptămâni, pentru că discutăm de identificarea precisă a patrimoniului.

Și patru săptămâni sunt necesare și pentru că discutăm despre identificarea precisă a viitorului proprietar, căruia îi transferăm, prin lege, un patrimoniu consistent extrem de important.

Și nu în ultimul rând, în patru săptămâni poate se gândește o chirie corespunzătoare pentru Banca Națională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am să

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Acum eu, neputând să fac o distincție între calitatea de lider de grup, ca răspuns la o propunere făcută de un grup, chiar dacă nu e făcută de liderul de grup, și cea de inițiator, aș vrea să fac totuși câteva precizări.

Propunerea legislativă nu stabilește nimic în privința transferului de patrimoniu și nimic în ceea ce privește regimul de proprietate. Așa cum am spus și eu, a spus și senatorul Daniel Zamfir, proprietarul acestui complex imobiliar este deja stabilit, și prin acte cu valoare juridică, și prin hotărâri judecătorești. Deci din punctul ăsta de vedere nu facem niciun fel de transfer de patrimoniu.

Printr-o lege stabilim o afectațiune exclusiv sportivă pentru acest complex imobiliar, cu identificarea a patru imobile, construcții și terenul de sub ele, care conțin investiții ale Băncii Naționale și activități concrete desfășurate de Banca Națională.

Acum, dacă e gratuit sau nu, rămâne de văzut. Se puteau face amendamente în sensul în care să nu se beneficieze cu titlu gratuit. Dar mai mult decât să stabilim printr-o lege așa ceva n-am putea să facem deasupra Parlamentului.

Un atac la Curtea Constituțională nu cred că ar avea vreo noimă, în condițiile în care noi nu facem decât să stabilim, repet, afectațiunea exclusiv sportivă pentru acest complex imobiliar, fără a stabili vreun transfer de patrimoniu, fără a stabili noi proprietari, fără a face compensații între autorități sau între persoane de interes... de drept public și de drept privat. Deci nu facem altceva decât să stabilim cine folosește acest bun proprietate publică a statului.

Așa cum am spus, începând cu 1948, a stabilit și Înalta Curte de Casație și Justiție, a amintit senatorul Zamfir, nicio persoană nu poate pretinde proprietatea, ea aparținând statului, patrimoniului public al statului.

În ceea ce privește construcțiile edificate pe această suprafață de aproape 10 ha, toate au fost construite din fonduri publice, în perioada de după 1948 până în prezent.

De aceea, vă rog să fiți de acord că nu se justifică restituirea la comisie; identificarea bunurilor, așa cum a amintit și președintele comisiei, se găsește în anexă, atât în ceea ce privește bunurile care sunt destinate exclusiv autorității sportive, cât și cele patru clădiri care constituie excepție de la regula generală; deci din acest punct de vedere nu avem ce să mai identificăm, sunt luate din cartea funciară a imobilului atât în ceea ce privește suprafețele de teren, cât și în ceea ce privește construcțiile edificate pe acest teren. Nu avem alte clarificări de făcut.

## Și eu vă mulțumesc.

O să rog să formalizeze un lider de grup sau vicelider propunerea domnului Băsescu.

Vă rog. Imediat. Imediat, că e concurență mare. Vă rog.

Solicităm retrimiterea proiectului la comisie. Termen – 4 săptămâni.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă. O să supun...

Domnule Goțiu, înțeleg că aveți o propunere asemănătoare. Microfonul central. Aveți calitate de vicelider al grupului?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Da, da, da.

E în regulă.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Să precizez înainte că nu suntem neapărat împotriva propunerii formulate astăzi în Parlament, dar cred că, înainte de a da un vot decisiv, trebuie să avem răspunsuri la mai multe întrebări, pe lângă cele pe care le-a menționat colegul de la PMP.

Mai exact, avem aici un punct de vedere negativ din partea Guvernului, dar ni se spune că una dintre variante ar fi ca MTS-ul – Ministerul Tineretului și Sporturilor – să preia această bază sportivă. Ne-am dori să cunoaștem acest punct de vedere al Ministerului Tineretului și Sporturilor, al unor federații care și-ar dori să facă acest lucru sau al Primăriei Capitalei, care, din câte am înțeles, își dorește sau și-ar dori să construiască acolo o sală polivalentă în locul actualului stadion.

Mai apoi, noi ne decidem printr-o lege sau decidem printr-o lege destinația acelui spațiu. Avem și un plan urbanistic general al Capitalei. Trebuie să analizăm dacă ceea ce stabilim prin lege nu intră peste ceea ce stabilește Planul urbanistic general al Capitalei.

Așadar, cred că, dacă dorim ca, într-adevăr, acel teren să fie util și să fie folositor pentru cetățenii Bucureștiului, ar trebui, înainte de a vota, să răspundem și acestor întrebări.

Da. Vă rog să faceți propunerea.

De aceea, în numele Grupului USR, solicităm și noi retrimiterea pentru patru săptămâni la comisie...

E în regulă.

...pentru un raport suplimentar și pentru a avea timp să răspundem la toate aceste întrebări. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Deci avem două solicitări, care sunt identice, de retrimitere la comisie.

Continuăm dezbaterile cu domnul senator Dumitrescu Cristian Sorin. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Sigur că există un vechi proverb românesc care spune că mai binele e dușmanul binelui. Pe de altă parte, mie mi-ar plăcea, în două cuvinte, pentru că am participat într-un fel sau altul la întreg procesul privind această trecere de patrimoniu și așa mai departe, să vă spun foarte clar că e foarte bine că acest patrimoniu a fost în proprietatea... a fost în administrarea Băncii Naționale și că astăzi putem să discutăm în plenul Senatului despre o suprafață uriașă în mijlocul Bucureștiului, care există în integralitatea ei, nu a avut o altă destinație și poate fi folosită în scopurile nobile ale sănătății, ale educației, ale sportului.

Deci ăsta este un prim aspect pozitiv pe care să-l relevăm și cred că toată lumea, în intervențiile pe care le-a făcut, l-a apreciat ca atare.

Și vreau să fac această punere de accent, pentru că este cu adevărat semnificativă, pentru că găsesc momentul acum să îmi aduc aminte că Parcul Herăstrău, care, de asemenea, era o bază sportivă, astăzi este o largă și mare discotecă în mijlocul Bucureștiului, plină de locuri de agrement, plăcute și foarte zgomotoase, mai ales la ore târzii din noapte.

Deci iată că se poate să ne întoarcem în timp și să reparăm ceea ce s-a făcut, poate în condiții obiective, să spunem, când gândim acum subiectiv.

În al doilea rând, sigur că această problemă a investiției pe care a făcut-o cel care a avut în folosință nu poate fi trecută cu vederea. Deci oamenii au investit bani și știți foarte bine că în legea civilă există foarte clar o motivație cum se despăgubesc cei care au făcut cu just temei și în condiții de legalitate, ceea ce e și cazul aici.

Că soluția care se propune este aceea de a se da cu gratuitate în folosință, că se va da sub forma unei chirii modice și așa mai departe, asta nu este de competența, spun eu, a Parlamentului.

Orice decizie pe care noi o luăm prin lege este o încorsetare a posibilității de a avea o opțiune mai clară și de a negocia între părți, în momentul în care se va trece efectiv la acest... această... efectuarea acestui... acestui schimb, ca să spunem așa, sau o repunere într-o anumită ordine, pentru că nu e vorba de legalitate, nu e vorba de cine e proprietar – se știe foarte clar – și așa mai departe.

Ca atare, noi suntem prima Cameră sesizată. Este foarte bine că toți colegii noștri, cu bună-credință – eu privesc lucrurile acestea cu bună-credință și constructiv –, au privit lucrurile prin prisma unor observații care au fost făcute. Eu sunt convins că în Camera... Că de aia avem un sistem bicameral! Pentru că unii, care acuma sunt senatori...

, au vrut să fie un sistem unicameral, dar iată ce bun... este un motiv să-l trăiască cineva..., că în sistemul bicameral avem posibilitatea, prin trecerea legii prin prima Cameră, să trecem în procesul din Camera următoare, să mai putem modifica niște lucruri.

Sigur că ar putea să intervină cineva să spună că și într-un singur sistem..., unicameral, există a doua lectură, dar nu este așa de complexă și așa de corectă cum este aceasta.

Pe cale de consecință, cred că, în înțelepciunea sa, Senatul a procedat corect când a respins această încercare de prelungire, care știm foarte bine că ar fi însemnat să ducem foarte departe, în toamnă, această decizie și, poate, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Și în Camera Deputaților sunt convins că grupurile parlamentare, cu aceeași înțelepciune a competenței pe care o au unii colegi de acolo sau majoritatea, vor da o lege bună.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cîțu.

Da, domnul Cîțu.

Rugămintea – microfonul 2 –, poate concentrăm puțin intervenția.

Mulțumesc.

Da, eu o să concentrez intervenția.

Aș vrea două clarificări, în primul rând, de la inițiator. Am auzit că trece în proprietatea statului și vreau să întreb: dar astăzi în proprietatea cui este, în proprietate privată? Pentru că știu că BNR este a statului..., din câte știu eu. Deci aș vrea să clarificăm asta – dacă trece de la stat la stat.

Și, al doilea lucru, tot pentru inițiatori, văd că a fost trimisă la mai multe comisii pentru aviz, dar nu are decât de la o singură comisie aviz. De la celelalte nu a luat aviz și sunt comisii care cred eu că ar putea să răspundă și întrebărilor domnilor de la... domnului președinte Băsescu și ale colegilor de la USR. De exemplu, Comisia juridică, de numiri nu a dat niciun aviz, Comisia pentru administrație publică nu a dat aviz, Comisia pentru dezvoltare regională nu a dat încă aviz. De aceea cred că era oportun să prelungim dezbaterea, chiar dacă se poate duce la Camera Deputaților, să vedem dacă și aceste comisii dădeau aviz favorabil.

Și, în al treilea rând, am înțeles că unul dintre motivele pentru care este transferată această proprietate de la stat la stat este că la BNR nu au mai fost bani să se investească. Foarte bine! Întrebarea este dacă Ministerul Tineretului și Sportului are cuprinși bani în buget pentru a continua și a dezvolta această bază sportivă sau doar o transferăm și după aia vedem ce facem cu ea.

Și, în același timp, la art. 3 văd că statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, poate acorda despăgubiri Băncii Naționale a României pentru sporul de valoare rezultat din investițiile legal realizate și așa mai departe. Iarăși, dacă este făcută o estimare pentru buget, pentru că deja știm că în bugetul pentru 2018 nu mai e loc pentru nimic, e 3% din PIB și nu mai poți să pui nimic peste. Dacă aceste lucruri au fost luate în calcul pentru bugetul acestui an. Mulțumesc...

Sau această proprietate va rămâne așa până anul viitor și apoi se va investi în ea?

Mulțumesc.

În regulă. Dacă mai există din partea... Da, domnul Zamfir. Vă rog. Microfonul 2. Rugămintea, tot scurt, pentru că deja...

Tot foarte, foarte scurt.

...au luat..., e a treia luare de cuvânt din partea aceluiași grup parlamentar.

O singură clarificare doar, pentru că nu aș vrea ca lucrurile să rămână... să rămână așa.

Domnule, nu este vorba de vreun schimb de proprietate, de trecerea proprietății de la BNR la statul român. Dacă erau atenți cei care au vorbit, ar fi aflat că niciodată, așa cum am spus, acea proprietate nu a fost a Băncii Naționale a României. Am spus că, în anul 1947, Banca Națională (care era înainte societate pe acțiuni) a fost etatizată printr-un decret al Regelui Mihai. Ca atare, din acel an până astăzi, toate bunurile din patrimoniul fostei Bănci Naționale a României, societate pe acțiuni, sunt ale statului român.

Ca atare, această lege, așa cum bine spunea domnul Șerban Nicolae, nu își propune să treacă..., să schimbe regimul de proprietate. Proprietar a fost întotdeauna statul român. Și cu asta cred că...

În regulă. Ați răspuns la o parte din întrebările puse. Domnul Șerban Nicolae.

Dacă doriți să mai aduceți clarificări suplimentare? Microfonul central.

Și cu asta punem capăt dezbaterii și mergem mai departe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt surprins de faptul că se discută de propunerea legislativă ca și cum nu ar fi citit-o. Domnul senator Cîțu a amintit de faptul că trece ceva de undeva sau că ar fi un schimb de la stat la stat. Acest termen nu apare în textul legii, sintagma nu apare. Ba, mai mult decât atât, a spus și domnul Zamfir puțin mai devreme și vă citez, că altă soluție n-am: „Imobilele constituite din terenuri și construcțiile edificate potrivit datelor cuprinse în anexa nr. 1 – unde sunt detaliate cât se poate de clar fiecare în parte –, proprietate publică a statului, sunt destinate exclusiv organizării și desfășurării activităților sportive, în conformitate cu prevederile Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prezentei legi.” Asta este esența acestei propuneri legislative.

Nu văd ce alte lucruri ar trebui clarificate în a stabili, prin lege, o afectațiune eminamente sportivă pentru un complex imobiliar format din terenuri și construcțiile edificate pe acesta. Nu văd ce anume ar trebui să anticipăm sau să clarificăm, câtă vreme nu spunem altceva decât că aceste terenuri sunt proprietate publică a statului. V-am mai și spus – toate construcțiile edificate au fost făcute din fonduri publice ale statului român: și terenul de fotbal (cu tot ce înseamnă: tribune, vestiare, spații de antrenament, de recreere, de... și așa mai departe, de refacere), terenurile de tenis (cu arena centrală și terenurile secundare), terenul secundar de antrenament, sala de forță, toate spațiile, inclusiv cele de cazare și alimentație au fost construite din fonduri publice și sunt ale statului. Nici nu mai avem ce să clarificăm din acest punct de vedere. Nu transferăm de la nimeni la nimeni, ci stabilim o destinație exclusiv sportivă.

Am identificat patru bunuri și am anticipat – și aici răspund și la a doua chestiune ridicată de domnul senator Cîțu – că ar putea să fie sume reprezentate de investiții făcute de Banca Națională a României neamortizate. În ipoteza în care există o asemenea situație, am anticipat printr-un cadru legislativ ce se va întâmpla. N-am cum să stabilesc acum sau să fac o estimare ori o evaluare în privința unor eventuale compensări cu Banca Națională a României, pentru că nu știu dacă există și nici nu mă interesează. Și am să vă spun de ce: pentru că noi fixăm cadrul. Că de aia suntem Parlament, și nu suntem Guvern, să stăm să facem socoteli, și aș vrea să respectăm statutul Parlamentului de legiuitor.

Am spus că încheiem dezbaterile...

Domnul Goțiu, un minut.

Haideți, că nu o iau de la capăt, domnule Cîțu! S-au spus toate argumentele.

Vă rog. Microfonul 2.

Un minut aveți.

Mai puțin de un minut.

Nu am solicitat retrimiterea la comisie pentru a stabili noi ce să se facă acolo, ci doar pentru a avea niște puncte de vedere. Să vedem dacă MTS-ul e interesat, federațiile sunt interesate, primăria este interesată. Altfel, nu văd de ce am da o lege, dacă nimeni nu ar fi interesat.

Asta era ceea ce solicitam.

E în regulă. Domnule Cîțu, o jumătate de minut. Vă rog.

Cred că este nevoie câteodată să vedem și stenograma, pentru că s-a spus de mai multe ori de către inițiatori că „trece în proprietatea statului”. La asta m-am referit, ca să fie foarte clar.

În al doilea rând, legea-cadru are impact bugetar. Debitele Băncii Naționale, câteodată, nu sunt acolo și Banca Națională este pe pierdere și atunci are impact bugetar. De aceea trebuie să fim foarte atenți când facem o lege cu impact bugetar, să ne uităm la ea, nu doar să o trecem prin Parlament.

Mulțumesc.

Am înțeles. Vă mulțumesc mult.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Legea este organică, ca urmare votul va avea loc săptămâna viitoare, marți, ora 17.00.

Punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (L201/10.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Dircă George Edward. Microfonul 6. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin această inițiativă ne dorim să modificăm prevederile din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, și anume, mai exact, discutăm aici despre documentația necesară emiterii certificatului de urbanism.

În calitate de avocat, în practică, am constatat de foarte multe ori că, la nivelul autorităților locale, nu sunt respectate normele legii și, de foarte multe ori, autoritățile locale solicită mai multe documente decât sunt necesare pentru a emite acest certificat de urbanism. Deși avem o lege în vigoare și avem norme, în teritoriu de foarte multe ori sunt anumite unități administrativ-teritoriale care derogă, adaugă la această lege și refuză emiterea de certificate de urbanism.

În plus, ce ne mai dorim pentru a evita birocrația și a evita aglomerația la ghișeele diverselor instituții... Ne dorim ca, în cazul în care în normele metodologice sunt precizate anumite documente emise de alte autorități, autoritățile să fie obligate să colaboreze între ele și să-și trimită aceste documente în format electronic, pentru ca cetățenii să nu mai fie puși pe drumuri.

În concret, ce solicităm noi: ca... documentația solicitată de către autorități, prevăzută la art. 4 și art. 43 lit. a), în vederea eliberării certificatului de urbanism este prevăzută limitativ prin normele metodologice, astfel încât nimeni nu va mai putea adăuga la lege, iar cel care adaugă la lege să fie sancționat.

Vă mulțumesc și vă invit să susțineți această inițiativă legislativă.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale. Microfonul 10.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu susținem prezenta inițiativă legislativă, deoarece considerăm că atât Legea nr. 50/1991, cât și normele metodologice de aplicare a acesteia stabilesc în mod clar faptul că la emiterea certificatului de urbanism nu pot fi solicitate beneficiarilor alte documente decât cele deja prevăzute de art. 12 din Ordinul nr. 839/2009, alte precizări în acest sens, precum cele de la alin. (7) al pct. 1 din prezenta inițiativă legislativă, nefiind necesare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Florin Cârciumaru, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ședința din 15.05.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport suplimentar de respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Comisia juridică a dat aviz negativ. Guvernul nu susține.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Domnul senator Ionașcu Gabi. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea nr. 50 este o lege tehnică, în primul rând, iar aplicantul tehnic al legii, evident, este ministerul de resort.

În subiectul aflat în discuție este vorba de norme metodologice și evident că ministerul de resort este abilitat să actualizeze, să pună de comun acord normele metodologice cu practica.

O să vă dau câteva exemple din practică. Cunoaștem foarte bine situația compartimentelor de urbanism, în special din zona rurală, cunoaștem foarte bine specialitățile pe care le au unii dintre salariații din compartimentele de urbanism ale autorităților locale, dar cunoaștem și situații de natură subiectivă. Și, aici, exemplific: majoritatea unităților administrativ-teritoriale au planuri de urbanism general sau zonale; acolo, bineînțeles, se găsesc și acordurile de mediu; în multe certificate de urbanism solicitanții sunt trimiși la autoritatea de mediu pentru aviz. Este inutil. Probabil că este vorba de teama autorităților locale să nu autorizeze o investiție care contravine acordului de mediu și atunci este responsabilitatea lor. Și atunci îl trimite pe solicitant la autoritatea de mediu.

Vă mai dau un alt exemplu, care ține de profesionalismul celor care lucrează în astfel de compartimente – și lucrurile sunt demonstrate și se pot demonstra în continuare: pentru extinderea unei construcții-parter se cere un studiu de stabilitate, da, de verificare a stabilității. Este absolut inutil, pentru că se face o lipitură la o construcție-parter existentă,

nu se așază o sarcină peste construcția existentă. Sau mai există și un alt exemplu, întâlnit de mine, personal: pentru extinderea unei rețele de energie electrică pe vreo 120 de metri, primarul mi-a cerut studiu geotehnic. Este inutil.

De aceea susțin proiectul de lege în forma actuală, evident, rămânând la dispoziția ministerului de resort să reactualizeze normele metodologice și, atunci când normele metodologice vor fi încălcate, evident că trebuie sancționat prin lege, așa cum a prevăzut inițiatorul.

Eu vă mulțumesc.

Susțin proiectul de lege. Și colegii mei. Vă mulțumesc.

În regulă. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Da, doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să le spun colegilor și colegelor senatori că această inițiativă are la bază eforturile unor oameni, oameni care lucrează voluntar în cadrul unui grup pe care noi l-am numit „Comisia de tăiat hârtii”. Acești oameni se uită la felul în care interacționează cetățenii cu administrația publică, în cazul de față administrația publică locală.

Din toate sesizările primite a reieșit că primăriile nu respectă normele metodologice și cer documente suplimentare pentru emiterea unui certificat de urbanism. Cu sprijinul acestor oameni – cărora le mulțumesc –, am documentat astfel de cazuri, mai ales la București și..., inclusiv la Primăria Municipiului București, când autoritățile locale nu respectau normele metodologice.

În cadrul discuțiilor suplimentare din cadrul comisiei, chiar colegi senatori au spus: „Da, așa este, propunerea este bine fundamentată, chiar avem de a face cu o situație reală.”

Deși părea că suntem pe drumul cel bun, raportul final al comisiei a fost unul de respingere. Și stau și mă întreb de ce? Pentru că, deși avem o situație și o problemă cu care cetățenii noștri se confruntă, deși avem o soluție și deși putem să facem ca acea soluție să fie implementată, majoritatea din comisie decide să nu o facă, să nu adopte acea soluție și să ignore problema pe care cetățenii au semnalat-o. Îmi pare rău că s-a întâmplat asta și, deși era o propunere tehnică, votul final a fost politic.

Aș vrea să țineți minte că Uniunea Salvați România a votat orice inițiativă pe care a considerat-o bine-venită pentru viața cetățenilor români, indiferent de unde venea această inițiativă. Uniunea Salvați România s-a uitat doar la ce propunea acel proiect de lege și a votat în funcție de acest lucru, și nu în funcție de culoarea politică a inițiatorului. Este trist că în cazul de față a fost respinsă această propunere tehnică, propunere ce rezolva o problemă, fix din motive politice. Ăsta este sentimentul meu acum. Poate mă înșel și votul final va fi unul în favoarea legii și de respingere a raportului nefavorabil al comisiei.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată (L253/23.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Da, vă rog. Microfonul 6.

## **Domnul Mihai Cătălin Botez** _– deputat_ **:**

## Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În câteva cuvinte, propunerea legislativă spune ca, odată cu reînnoirea cărții de identitate între 18 și 25 de ani, tinerilor să li se acorde și un exemplar al Constituției, precum și un pliant, adică o foaie A4 împăturită, în care să li se explice câteva noțiuni de bază: principiul separației puterilor în stat, cum funcționează Guvernul, cum funcționează Parlamentul, cum funcționează administrațiile locale.

Considerăm că tinerii, atunci când intră în acest joc al democrației, ar trebui să știe regulile de bază, iar aceste reguli de bază se regăsesc în Constituție și, de asemenea, explicate pe înțelesul tuturor în acel pliant. Consider că avem nevoie să creștem acest grad de cultură civică.

Costul ar fi de aproximativ un leu pe acest pachet. Am identificat că anual 215.000 de tineri împlinesc vârsta de 18 ani și cred că ar ajuta această inițiativă ca tinerii noștri să pornească drumul în viață știind aceste reguli de bază ale democrației, ale jocului, pe care încercăm să-l facem mai popular.

Aproximativ 40% dintre cetățeni au votat la ultimele alegeri. Asta se datorează și unei slabe cunoașteri a atribuțiilor Parlamentului, care este cea mai importantă instituție a statului.

Sper că sunt argumente suficiente și/sau puternice și veți susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Da. Domnul Botez Mihai Cătălin, deputat. Da?

E în regulă. Mergem mai departe cu prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Îl invit la cuvânt pe domnul Mihai Valeriu, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât nu pot fi stabilite în sarcina serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor activități ce nu vizează domeniul de competență al acestora.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru Florin, președintele Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, în ședința din 15 mai 2018, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative.

Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt?

Doamna senator Andronescu Ecaterina. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să îl informez pe inițiator, probabil că nu are cunoștință, în programul de învățământ, în ciclul primar, în gimnaziu și chiar în liceu, educația civică este o disciplină care, fără îndoială, îi informează și îi determină să înțeleagă cum funcționează..., care sunt instituțiile și cum funcționează ele.

De aceea găsesc justă propunerea pe care comisia ne-o face pentru a respinge această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La Grupul PMP au fost două mâini ridicate. Cine vorbește până la urmă?

Domnul Băsescu.

Vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, am totală încredere în educația civică făcută în școala românească. În același timp însă cred că este un lucru bun ca tânărul care primește cartea de identitate să primească și o foaie pe care are înscrise câteva elemente din Constituția României, în mod deosebit cele care vizează drepturile pe care le are ca cetățean român major. Cred că este și un gest de atenție față de generația tânără, pentru că, știm toți, toți am terminat bacalaureatul, după ce terminăm liceul mai uităm din ce ne-au spus dascălii. Dar, poate, dacă ne aduce aminte polițistul care ne înmânează cartea de identitate, poate copii vor ține minte mai bine care le sunt drepturile și, poate, și obligațiile, dacă foaia nu e prea mare.

Nu înțeleg însă de ce Guvernul este împotrivă, pentru că actele de identitate se eliberează la nivelul administrațiilor locale și cred că nu ar fi o cheltuială exagerată pentru primării, care, slavă Domnului, organizează atâtea spectacole, atâtea festivaluri. Până la urmă, scurtezi un program de ziua localității cu un cântăreț și ai rezolvat problema pentru toți tinerii cărora le înmânezi buletin în anul acela.

Cred că este o bună inițiativă și chiar fac un apel la toți senatorii: ce dacă e o inițiativă venită din opoziție?! Lăsați-o să meargă, că e bună!

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Inițiatorul, microfonul 6, pentru un punct de vedere final la dezbateri.

Da, câteva cuvinte aș vrea să adaug referitor la ce au comentat colegii noștri mai devreme. Le mulțumesc pentru intervenție.

Educația civică, într-adevăr, se face în școli în acest moment, se face în clasa a VI-a, doar că este foarte departe de momentul în care tinerii au drept de vot și nu... Sunt sigur că uită anumite informații, iar acest demers ar veni să-i ajute, să le reamintească cum funcționează statul, de fapt, și să îi încurajăm să participe la treburile administrative ale statului.

În ceea ce privește cheltuiala, cheltuiala vă spuneam că este aproximativ un RON pe cetățean, iar această cheltuială ar trebui să se facă centralizat, de la Guvern, iar materialele să, fie pur și simplu, distribuite către serviciile de evidența populației. Nu ar trebui..., nu se pune presiune pe administrațiile locale. Sunt aproximativ 50.000 de euro pe care statul ar trebui să îi cheltuiască anual cu acest demers, care ar putea să îmbunătățească gradul de cultură civică al cetățenilor.

Foarte scurt.

Pe lângă faptul că avem educație civică și la clasa a VIII-a, în planurile-cadru pentru învățământul liceal există disciplină clară pe zona Constituției, când elevul își exercită dreptul la vot. E foarte important însă ca elevul să ajungă la școală. Iar inițiativa legislativă ca, atunci când îi dăm cartea de identitate, să-i dăm dreptul prin Constituție... sau elemente din Constituție...

Și totuși avem o rată a abandonului școlar, în special începând cu clasa a VIII-a. Eu cred că lucrurile ar trebui rezolvate la școală și de aceea nu putem susține inițiativa. Și în clasa a VIII-a, și în clasa a XI-a, și a XII-a au elemente care sunt legate cu inițiativa legislativă. Deci e un demers inutil, din punctul meu de vedere.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale.

Listă de vot.

Pentru explicația votului, microfonul 2, doamna senator Presadă.

Nu-mi explic votul negativ al majorității parlamentare decât prin faptul că nu-și dorește ca cetățenii României să primească o Constituție atunci când împlinesc 18 ani, pentru că așa ar fi văzut că, probabil, în calitate de parlamentari au niște obligații, în calitate de miniștri, iarăși, au niște obligații și că, de fapt, rata abandonului școlar în România este generată chiar de către politicile pe care majoritatea parlamentară PSD–ALDE–UDMR, aceeași majoritate...

Doamna senator...

...care, de-a lungul timpului...

...rugămintea, explicați...

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Pop Liviu Marian. Ați dorit să interveniți. Microfonul 4.

...a implementat aceste politici în această țară.

...explicați votul și nu faceți declarații politice.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Deci nu-mi explic votul negativ pe o astfel de propunere decât prin faptul că PSD-ului îi e teamă...

Pe procedură... Mulțumesc mult. Pe procedură, domnul senator Șerban Nicolae.

## Domnule președinte,

Eu speram că, la atâta vreme de la depunerea jurământului și intrarea în mandatul de senator, măcar de curiozitate parlamentarii au citit regulamentul, dacă tot se preocupă de faptul că ar trebui să citească alții Constituția și să primească un ghid de funcționare a autorităților publice.

Explicația votului – asta e chestiunea de procedură pe care vreau s-o invoc –, explicația votului privește votul propriului grup, nu se face explicația votului altor grupuri. Era elementar.

Dacă vreți, o să facem un ghid și o să vă dăm, când intrați în Parlament, dacă mai intrați, nu doar exemplarul din Constituție de care aveți nevoie, ci și un ghid al activității parlamentare, ca să înțelegeți, măcar, eu știu, băbește, dacă nu s-a înțeles mai devreme: explicația votului privește explicația propriului grup, nu explicația votului altora, mai ales că, în cele mai multe cazuri, dacă nu în toate, sunteți în mare, mare eroare.

În regulă. Mulțumesc mult. Procedură, domnul Coliban.

Cu rugămintea să nu faceți iar declarații politice.

Nu este o declarație politică, este strict pe procedură. Ghidul respectiv este util și Grupului PSD, pentru că, în calitate de lider de grup, domnule Șerban Nicolae, puteați să-i atrageți atenția colegului dumneavoastră că dezbaterile generale s-au încheiat în momentul în care inițiatorul ia cuvântul la finalul acelor dezbateri, dat de către domnul președinte de ședință.

Prin urmare toată discuția inițiată de domnul Liviu Pop nu a respectat procedura parlamentară. Mulțumesc.

Am înțeles. De acum o să cenzurez pe toată lumea pe acest subiect și o să fiu mai ferm în a aplica regulamentul. Se pare că, dacă eu sunt mai relaxat, fiecare face ce vrea.

Domnul Cseke Attila, tot pe procedură. Microfonul 2. Și, atunci, o să dau cuvântul, de la fiecare grup, la o persoană și facem ordine cum trebuie, după regulament. Vă rog, domnule Cseke.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR a votat această inițiativă legislativă, așa cum și în comisia de specialitate am susținut. Evident, are niște probleme de reformulare, ce ar fi necesare...

Rugămintea noastră este ca nu un alt grup parlamentar să stabilească ce a votat sau ce votează Grupul UDMR.

Deci am această rugăminte. Nici noi nu ne pronunțăm asupra votului exprimat de alt grup parlamentar. Mulțumesc.

Este în regulă, mergem mai departe, la Propunerea legislativă pentru completarea art. 98 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală (L225/16.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Caraman.

Microfonul 10.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă, nu din motive de necesitate/oportunitate, doar din motivul că este dublă reglementare, art. 44 și art. 98 din Legea nr. 215 cuprind aceste dispoziții din inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Cârciumaru Florin, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 8 mai 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Domnul senator Ionașcu. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege aflat în discuție are două componente care, din punctul nostru de vedere, sunt extrem de relevante.

Termenul de 30 de zile pentru întocmirea avizelor la proiectul de hotărâre a consiliului local sau județean, după caz. În situația când acest termen nu este respectat, avizele se consideră favorabile și, evident, se introduc pe ordinea de zi după 30 de zile de la înscrierea inițiativei respective.

Categoric, propunerea de care discutăm, oarecum, copiază procedura din Parlamentul României. E vorba de acordul tacit, dacă nu s-a supus discuției în termenul prevăzut de lege, pe de o parte, iar pe de cealaltă parte, evitarea fenomenului ca proiectul de hotărâre respectiv să stea la mapa „zace” și, atunci, evident că noi nu trebuie să încurajăm autoritățile publice locale să ajungă într-o astfel de situație.

Și, acum, trebuie să spunem foarte concret că sunt inițiative, de fapt, aceasta se vede și în Parlamentul României, inițiative ale colegilor noștri din opoziția din consiliile locale, care nu ajung pe ordinea de zi. Pentru că și consilierii locali au drept la inițiativă. Și, pentru a preîntâmpina această situație, evident, se impune proiectul de lege de care discutăm.

În ce mă privește, ca fost practician în administrația publică locală, consider că este necesar, sunt de acord cu această propunere, implicit colegii mei, ceea ce vă rugăm și pe dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Suntem în prezența unei legi organice; Senatul este Camera decizională.

Votul va fi săptămâna viitoare, marți, ora 17.00.

Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (L224/16.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Microfonul 6. Rugămintea, domnul deputat...?

## **Domnul Kulcsár-Terza József György** _– deputat_ **:**

Kulcsár-Terza József.

Da, vă rog, luați loc.

Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Europa sprijină autonomia. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce li se cuvine tuturor națiunilor europene.

Autonomia teritorială nu încalcă Constituția României. Și în Constituția Italiei, Spaniei și a Finlandei este prevăzut „stat unitar și indivizibil, suveran și independent”, având în același timp regiuni autonome. Autonomia teritorială este pentru un teritoriu, nu pentru un grup etnic. Autonomia teritorială nu se acordă doar unei etnii, ci unei întregi regiuni cu două sau mai multe etnii.

În 2007, Consiliul Național Secuiesc a organizat un referendum cu privire la autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, unde peste 220.000 de secui cetățeni români au spus „da” autonomiei.

Nu dorim modificarea granițelor. Noi dorim doar autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc în interiorul statului

român. Dorim libertate în interiorul granițelor României. Aceasta așteptăm de 100 de ani în România, așa cum a fost promis prin Proclamația de la Alba Iulia: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc.”

În 1993, România s-a angajat, cu ocazia aplicării pentru intrarea în Consiliul Europei, să respecte o recomandare a Consiliului Europei, nr. 1.201/93, al cărei art. 10 stipulează că minoritățile etnice pot dispune de forme de autonomie și de statut special în regiunile în care trăiesc în majoritate numerică, adică pot dispune de autonomie teritorială.

În 1994 a luat ființă în Republica Moldova autonomia teritorială a Găgăuziei. Dacă România s-ar uni cu Republica Moldova, ceea ce am auzit că se dorește, atunci, pe teritoriul țării unite ar exista o autonomie teritorială, cea a Găgăuziei. Întreb eu: dacă se poate pentru găgăuzi, de ce nu s-ar putea pentru secui? Sau ați desființa autonomia teritorială a Găgăuziei?

E în regulă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Ion Ghizdeanu, președinte, Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Microfonul 9.

**Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că propunerea legislativă contravine flagrant prevederilor Constituției României, Secretariatul General al Guvernului nu susține Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 8 mai 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului, de asemenea, a dat aviz negativ.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor, domnilor senatori,

Grupul senatorial al PSD va vota, în mod foarte angajat, împotriva propunerii legislative pe care o dezbatem acum...

și datorită faptului că, așa cum a menționat reprezentantul Guvernului, inițiativa conține elemente clare, flagrante, de încălcare a Constituției României, dar și datorită simbolisticii pe care o propune; și nu este pentru prima oară.

Promovarea unei astfel de inițiative legislative nu trebuie să deranjeze și să ne enerveze, poate erau alte vremuri. Avem suficientă maturitate democratică în România după atâția ani să înțelegem că pot exista și astfel de inițiative legislative, promovate însă într-un cadru democratic, în Parlament, dezbatere, și, la final, să avem un vot. Însă trebuie spuse foarte clar, răspicat, o serie de elemente.

Pe fond, știm foarte bine, nu e o surpriză. Raportul comisiei competente spune foarte clar: forma de organizare administrativ-teritorială, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile, competențele, șefii instituțiilor, astfel cum sunt propuse/propuși în inițiativă, contravin flagrant Constituției României.

În al doilea rând, auzim adesea referirea la standarde europene. Nu trebuie să obosim să spunem care sunt, cu adevărat, standardele europene în materie. Și aici, ca de obicei, se suprapun intenționat două lucruri care totuși trebuie tratate, până la urmă, cu specificul lor.

Tema protecției minorităților naționale, iar standardul european foarte clar este cel oferit de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, acolo unde este consacrată dimensiunea individuală, protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, și nu dimensiunea etnică, colectivă.

Pe de altă parte, dacă vorbim de administrație locală, avem standardul, de asemenea al Consiliului Europei, care se numește Carta europeană a autonomiei locale. Cei care se joacă cu subiectul ăsta invocă adesea terminologia engleză a cartei europene, care face referire la _European Charter of Self-Government_ , invocând o autoguvernare. Dar cei care sunt juriști care se respectă și oameni care

se respectă, nu neapărat cu pregătire juridică, și știu să citească nu doar versiunea franceză, care este _La Charte européenne de l’autonomie locale_ , trebuie să se uite pe textul cartei europene, și mai ales pe expunerea de motive, care spune foarte clar că avem de a face cu un standard care privește autonomia administrativă, și nu de altă natură. Și acolo sunt toate competențele, formele care sunt permise, în limitele legii și constituției statelor europene care fac parte din Consiliul Europei și sunt părți la convenția-cadru.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ioan Chirteș. Microfonul central.

## **Domnul Ioan Cristian Chirteș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș începe cu afirmația domnului senator Corlățean că „nu trebuie să enerveze”. Da, domnilor, enervează aceste inițiative legislative și eu vin dintr-un județ, din județul Mureș, unde cunosc și comunități mixte, cunosc comunități românești, cunosc și comunități maghiare și chiar enervează aceste inițiative legislative. Chiar dacă noi trebuie să ne abținem, ca senatori, totuși reprezentăm cetățeni. Și nu cred că de aici, de la tribuna Parlamentului, trebuie să comparăm această situație cu Găgăuzia sau alte state din Orientul, să spunem, Mijlociu, Îndepărtat sau cum o fi, de unde luați aceste modele.

Trebuie să încep prin a spune că senatorii Partidului Național Liberal consideră că este inadmisibil ca, în anul Centenarului, peste 150 de localități din Transilvania să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă cu cea a României.

De aceea le mai spun încă o dată și o să repet de la această tribună a Parlamentului, în special celor care vin cu asemenea inițiative, că, indiferent cine se va afla la putere, granițele statului român nu se negociază! Cu oricine va fi la putere.

De asemenea, se vorbește în această inițiativă legislativă de Consiliul de autoadministrare, de Comisia de autoadministrare, de președintele Ținutului Secuiesc, de autoritățile scaunelor, Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, președintele Scaunului – entități statele distincte. Sunt lucruri care îi enervează – îi spun inițiatorului – pe cei din Transilvania, și nu numai.

De asemenea, trebuie să citez, fiindcă este bine să readucem aminte, Decizia Curții Constituționale nr. 84/2014 spune: „Potrivit art. 1 alin. (1) din Constituția României, România este stat unitar, iar de esența statului unitar este existența unui ansamblu unic de instituții cu putere de decizie politică și juridică, un singur organ legiuitor, o singură autoritate executivă, o singură autoritate judecătorească. Crearea unor organe proprii de decizie și executive ale unor comunități de cetățeni români, circumstanțiate prin statutul de minorități naționale, adică pe criterii etnice, este de natură să creeze confuzie, acreditând ideea unei autonomii de decizie și execuție a acestora, incompatibilă cu conceptul de stat unitar.” Deci, iată, este citat din decizia Curții Constituționale.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Hadârcă. Microfonul central.

## **Domnul Ion Hadârcă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș fi trecut cu ușurință peste acest subiect, văzând, din start, intențiile și perspectivele sumbre pe care ar putea să le aducă, dar au fost atinse, în argumentele celui care a prezentat această inițiativă legislativă, această propunere legislativă, subiectul unirii românilor basarabeni din actuala Republica Moldova și cel al Găgăuziei, ca argument că există o asemenea entitate, și aceste două momente au ridicat în fața mea tot tabloul dramei românilor basarabeni, prin care am trecut de la ’40 încoace.

Eu am fost unul din participanții și subiecții actanți ai perioadei de renaștere națională, atunci când Republica Moldova, desprinsă de Imperiul Sovietic, a trecut printr-un război care i s-a impus și, în urma acestei conflagrații zonale, cu imixtiunea Armatei a 14-a, s-a format această..., Armatei a 14-a ruse, s-a format această entitate găgăuză, ca un compromis și ca rezultat al unei ingerințe din afară. În condițiile formării acestei entități găgăuze, s-a stipulat și momentul posibilității desprinderii și determinării autonome, în cazul când Republica Moldova va lua alt curs politic sau, eventual, unirea. Ceea ce, în ansamblu, eu consider e că acest compromis nu a dat niciun fel de rezultate fructuoase pentru politica și pentru situația de echilibru interetnic din Republica Moldova, doar a ascuns, a mușamalizat problemele existente, moștenite. Și, în general, a fost o prostie a Guvernului Snegur că a acceptat aceste compromisuri, la care fac mulți referințe la ora actuală, ca un model, chipurile, de soluționare politică a acestei probleme.

Între altele, după ’18, 1918, minoritățile naționale din spațiul dintre Prut și Nistru, aceeași găgăuzi, bulgari, polonezi, au susținut unirea Basarabiei cu țara-mamă. Basarabia a fost prima care a declanșat procesul de unire a României Mari și acest proces a fost unul benefic pentru toate minoritățile din spațiul respectiv. Și nu se poate să nu vedem lucrurile acestea cu ochii treji.

La ora actuală, populația din zona aceasta, din Găgăuzia sau găgăuzierii, cum i se mai spune, este manipulată și are un vot preponderent promoscovit, ori de câte ori au loc campanii electorale. Ea nu... Populația respectivă nu vorbește, nu studiază, nu studiază cultura, nu vorbește în limba lor. Majoritarii sunt asimilați și vorbesc limba rusă. Majoritatea școlilor sunt în limba rusă, educația și cultura se fac, de asemenea, în limba rusă și, ca atare, țara asta a acceptat un _status quo_ doar ca să nu se revină din nou la situația precedentă a anului 1994, când s-a ajuns la conflictul acela armat din Transnistria și cu participarea respectivă a zonelor care abia așteaptă un dezechilibru.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Traian Băsescu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. O să încerc să fiu extrem de scurt.

Domnule inițiator, ați pomenit Găgăuzia. Vreau să știți că în Găgăuzia nu există niciun liceu de limbă turcă, iar Guvernul României a făcut invitație pentru tinerii găgăuzi să studieze la liceul de limbă tură din Medgidia, doar ca să vă dați seama ce înseamnă autonomia găgăuză, care, vă asigur, este mai mică decât autonomia administrațiilor locale din toată România.

Deci să nu vă doriți o asemenea autonomie, pentru că veți ceda foarte multe drepturi pe care acum le aveți și pe care statul român vi le-a pus la dispoziție pentru ca minoritatea maghiară să înțeleagă respectul pe care românii îl au pentru cetățenii de altă etnie decât populația majoritară.

Poziția mea este arhicunoscută pe această problemă, dar cred că este un moment bun să citesc art. 1 alin. (1) din Constituția României, că de aici ați putea pleca cu ceva învățat.

Și uite ce zice art. 1 alin. (1): „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”

Cum credeți că împotriva acestei formulări se poate acorda, printr-o lege, autonomie teritorială cuiva?

Deci Grupul PMP va vota împotrivă și, chiar dacă nu consider o jignire această inițiativă, poate că este bine să aveți în vedere respectul cu care ați fost tratați de majoritari de la revoluție până acum. Și cred că și populația majoritară merită respectul dumneavoastră. Dacă nu, o să vă tot citim din Constituție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Domnule senator Tánczos Barna? Doriți microfonul central? Vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Trecutul nu-l mai putem schimba, dar putem construi împreună o Românie, într-adevăr, modernă.

Doamnelor și domnilor senatori, dezbatem astăzi, în plenul Parlamentului României, pentru a treia oară, un proiect de lege care se referă la autonomia Ținutului Secuiesc. Purtăm acest dialog, această dezbatere, într-un cadru constituțional și legal. Mi-ar fi plăcut să spun: și deschis, și corect. Dar modul în care la Camera Deputaților și, aici, la Senat s-a refuzat o dezbatere reală a problemei mă face să spun că nu am avut parte de un dialog corect și de parteneri deschiși.

Suntem în 2018 și cred, sincer, că ar fi timpul să devenim parteneri deschiși și corecți și atunci când discutăm acest subiect, mai cu seamă acum, în anul Centenarului. Prezentul este momentul de joncțiune între trecut și viitor, anul Centenarului este deci, în același timp, și începutul celui de-al doilea secol al României moderne. Ar trebui să fim, într-adevăr, parteneri deschiși și corecți, parteneri care ne raportăm la acele momente din istoria noastră comună care ne unesc și pot constitui puncte de referință pentru viitorul pe care îl formăm tot împreună.

Nu este locul și momentul evocării evenimentelor transilvănene din ultimii 1.000 de ani, dar istoria comună a românilor și maghiarilor, deseori zbuciumată, istorie comună, în care momentele de glorie ale uneia dintre părți se contopesc cu momentele și fac pereche aproape de fiecare dată cu dezastrele istorice pentru cealaltă parte, această istorie comună ne obligă să tratăm subiectul extrem de sensibil al formelor de autonomie cu maximă deschidere, empatie și înțelegere.

Evenimentele de acum 100 de ani de la Alba Iulia reprezintă, fără doar și poate, un punct de referință istorică pentru viitorul pe care îl formăm împreună. Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, Marea Unire pecetluită cu angajamentul privind autodeterminarea, autoguvernarea popoarelor din România unită, este un asemenea moment, un asemenea moment istoric. Nu doresc să dau citat din punctul 1 din această rezoluție, însă revendicările minorității maghiare din România, propunerile UDMR privind diversele forme de autonomie sunt absolut justificate, pentru că, dincolo de statutul special de care s-a bucurat de-a lungul istoriei Ținutul Secuiesc, aceste revendicări izvorăsc tocmai din acest document istoric.

Întrebarea care trebuie pusă astăzi este dacă putem să avem o dezbatere deschisă și corectă pe tema formelor de autonomie, revendicate de minoritatea maghiară din România. Sunt convins că da, dar trebuie să vrem.

Trebuie să vrem să ieșim din clișeele discursului ieftin. Trebuie să vrem să vedem exemplele pozitive din țările Uniunii Europene.

Trebuie să citim măcar textul proiectului de lege înainte să spunem cu maximă convingere că nu suntem de acord cu conținutul acestuia.

Trebuie măcar să încercăm să-l înțelegem pe celălalt și, înainte de toate, trebuie să vrem să ne respectăm reciproc.

Europa de astăzi nu este, în niciun caz și nici pe departe, Europa statelor naționale, ci un exemplu elocvent de soluții multiple la nevoia justă a minorităților naționale de a avea un cadru legal și instituțional care să le confere siguranța păstrării identității culturale și lingvistice _. (Discuții în sală.)_

În majoritatea statelor europene trăiesc minorități etnice recunoscute și multe dintre acestea beneficiază de diverse forme de autonomie. Unii refuză să vadă realitatea și doresc negarea unor realități din mai multe state ale Uniunii Europene.

Dați-mi voie, domnule senator, să vă dau câteva exemple de spirit european. Sau domnule senator Chirteș. Exemplele sunt... nu sunt din Orientul Mijlociu. Belgia, Finlanda, Italia, Spania, Danemarca, Olanda, Germania, Ungaria, Croația, Suedia au oferit minorităților naționale diverse soluții pentru păstrarea identității culturale și lingvistice, cum ar fi: legiferarea descentralizării, autonomii culturale, înființarea diferitelor instituții de autoguvernare sau adoptarea autonomiei regionale. Exemplele continuă.

Cele 60.000 de persoane membre ale comunității germanofone din Belgia au un parlament și guvern propriu.

Au drept de veto în probleme de constituționalitate și au putere decizională sporită în majoritatea politicilor culturale și educaționale.

Autonomia teritorială din Tirolul de Sud din Italia este bine-cunoscută. Acolo, germanii și italienii trăiesc împreună într-una din regiunile cele mai dezvoltate din Europa, Tirolul de Sud devenind un succes economic tocmai datorită statutului de autonomie. Pe Insulele Åland din Finlanda, majoritatea vorbitoare de limbă suedeză beneficiază de autonomie teritorială, iar restul vorbitorilor de suedeză de pe continent beneficiază de autonomie colectivă, limba suedeză având statut de limbă oficială în Finlanda și se învață obligatoriu și de copiii provenind din rândul populației majoritare.

, prin modificarea Constituției, prin modificarea legislației subsecvente, pentru că va veni momentul când membrii Parlamentului României vor renunța la prejudecăți...

, la clișee, la populismul ieftin. Vor fi suficient de deschiși și curajoși ca să ia o decizie istorică pentru viitorul comun, european, al românilor și maghiarilor din România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Pentru a da posibilitatea tuturor grupurilor, întreb și Grupul USR.

Vă rog, domnule senator Mihail, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu voi reveni la toate argumentele care arată că propunerea este... nu este constituțională. Nu cred că e nevoie să insistăm pe acest lucru, este clar. Aș vrea să revin un pic la ceea ce a spus domnul Tánczos Barna.

Noi am citit documentul. Da? Am stat și l-am citit. Și... USR sprijină, în mod clar, aspirațiile legitime ale comunității maghiare pentru păstrarea identității. Modul în care am abordat alte propuneri și inițiative în acest sens o demonstrează. Nu trebuie să repet acest lucru, se poate vedea.

Noi credem că maghiarii din România au nevoie, în primul rând, ca orice cetățean român, de un stat de drept funcțional, care asigură bunăstare și libertate. Nu văd cum maghiarii din România ar beneficia în vreun fel de o nouă structură administrativă. Da? O astfel de structură nu ar face decât să introducă izolare pe criterii etnice și nu ar îmbunătăți, în niciun fel, relația cetățeanului de rând cu administrația. Ar fi un nou instrument care ar introduce complicații, care ar introduce separare și nu asta este ceea ce vrem, și nu asta este ceea ce este în intenția Uniunii Europene.

Corupția și incompetența nu au culoare etnică – da? – și ele nu vor dispărea doar pentru că cineva ar separa administrația în bucăți, pe criterii etnice în plus. Elanul naționalist nu servește decât celor care agită spiritele și noi

credem că Harghita, Covasna, celelalte locuri unde locuiesc etnici maghiari au nevoie de investiții, au nevoie de dezvoltare, au nevoie de reprezentanți care să nu susțină un Guvern care nu le oferă aceste lucruri.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori, suntem cu un minut înainte de ora... închiderea programului.

Toate grupurile parlamentare s-au exprimat. Ca urmare eu vă propun să sistăm dezbaterile aici.

- Declar încheiate dezbaterile generale. Legea este...

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.

- Legea este organică; Senatul este Camera decizională. Votul va fi marți, la ora 17.00.

O să vă rog să-mi îngăduiți să prezint și o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale în minutul rămas.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor – procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 23 mai 2018.

- Vă mulțumesc mult pentru prezență. O zi bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085287]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/5.VI.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei