Neculai Bereanu

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației este „Până nu este prea târziu...”.

Conținutul declarației politice pe care o prezint în fața Senatului României se dorește a fi un apel la rațiune pentru rezolvarea de îndată a situației conflictuale din vecinătatea țării noastre, din Ucraina, prin mijloace exclusiv pașnice, pe baze democratice, respectându-se voința poporului ucrainean.

Așa cum sublinia marele diplomat român Nicolae Titulescu la Liga Națiunilor, în perioada interbelică, „nu trebuie să primeze dreptul forței, ci forța dreptului”. Orice altfel de abordare a rezolvării crizei din Ucraina, folosind forța și constrângerea, este dăunătoare și pune în pericol pacea și stabilitatea zonei și a întregii lumi.

Cu astfel de abordări, există riscul iminent de deteriorare ireversibilă a relațiilor internaționale, de revenire la perioada nefastă a Războiului Rece, de reinstaurare a Cortinei de fier.

Suportul moral pe care îmi întemeiez demersul meu parlamentar își trage seva din vocația exclusiv pașnică a poporului român, chiar dacă lupta pentru menținerea ființei politico-statale a fost o permanență a istoriei multimilenare a poporului român, pentru că soarta ne-a așezat, așa cum glăsuiește cronicarul, „în calea tuturor răutăților”.

Referindu-se la vitregiile cu care s-au confruntat înaintașii noștri, istoricul Nicolae Iorga arată următoarele: „Oricare alții s-ar fi risipit în lume. Pentru mai puțin se părăsesc și cele mai dulci patrii.”

Noi nu putem uita existența tristă a dramaticului an 1940, când, în urma înțelegerilor dintre marile puteri, trupul sfânt al țării a fost sfârtecat, România pierzând, în mod nedrept, provincii și teritorii ce-i aparțineau și care făceau parte intimă din ființa poporului român, pe baza unității de neam, limbă, tradiție, religie.

Este timpul să învățăm din lecțiile istoriei, din greșelile trecutului, pentru a evita ireparabilul, până nu este prea târziu.

Al doilea motiv care mă îndeamnă la acest apel de conștiință este potențat de faptul că acest conflict se află în vecinătatea frontierelor țării noastre. Mai mult, în spațiile conflictuale și de criză se află, de asemenea, semeni ai noștri de aceeași origine, limbă, credință și speranțe. Numai în Bucovina de Nord trăiesc peste 400.000 de români și anularea, prin decizii politice pripite, a unor drepturi obținute cu mari dificultăți nu este de bun augur.

Și, în fine, avem cu toții nevoie de stabilitate, de pace și liniște. Oare clipa de armonie aproape universală, instaurată la Olimpiada de la Soci, nu poate fi prelungită, dacă nu permanentizată? Oare viitoarea reuniune G8, ce ar trebui să se desfășoare în aceeași locație generoasă, să fie compromisă, iar G8 să devină G7? Din nefericire, așa s-a întâmplat. G8 a devenit G7 și nu se va mai ține la Soci.

Cui i-ar folosi asemenea involuții, incertitudini, suspiciuni?