Alexandru Pereș

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Secțiunea de întrebări și interpelări, ocazie pentru Guvernul Ponta de a-și manifesta ignoranța și sfidarea”.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Remarc cu o profundă mâhnire, dar nu cu resemnare, faptul că Guvernul Ponta din nou disprețuiește Parlamentul. Afirm cu tărie acest lucru, întrucât modul prin care Guvernul Ponta înțelege să răspundă la întrebările și interpelările adresate de către parlamentari, mai ales de cei din opoziție, arată că funcția de control parlamentar asupra Guvernului reprezintă pentru acesta oportunitatea de a-și manifesta adevăratele valori după care se conduce: ignoranța și sfidarea.

Secțiunea din programul de lucru al Senatului destinată întrebărilor, interpelărilor și răspunsurilor la acestea, deși este clar reglementată, este ignorată de Guvern, acesta alegând să nu participe la lucrări. Preferă să remită răspunsuri la întrebări și interpelări cu o întârziere care exclude limitele bunului-simț, iar conținutul acestora denotă tot infatuare.

Fac mențiunea că într-unul dintre cazuri, deosebit de important pentru județul Alba, mă refer la Roșia Montană, nu primisem răspuns timp de șapte luni de zile.

Este inadmisibil ca, în calitate de senator, să fiu pus în situația de a face interpelare la interpelare pentru ca Guvernul să-mi răspundă! Dar ce să vezi?! Guvernul, în loc să conștientizeze că Palatul Victoria nu este stațiune de odihnă și tratament, mi-a trimis prin vocea minții domnului Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, o înșiruire de inepții.

Prin interpelarea referitoare la Roșia Montană, am solicitat lămuriri din partea premierului cu privire la următoarea afirmație făcută presei: „Una dintre consecințele negative ale stopării proiectului minier de la Roșia Montană va fi ștergerea județului Alba de pe harta economică a țării.” M-am întrebat atunci și mă întreb și acum: cum este posibil ca prim-ministrul României, care este și responsabil cu administrarea problemelor economice și sociale ale țării, să exprime o astfel de previziune sumbră?

Consider că premierul României trebuia să vină cu soluții și să întreprindă fapte concrete pentru revigorarea unei zone a țării și, în general, pentru o mai bună funcționare a economiei și să nu facă profeții.

Iar subiectul Roșia Montană este unul serios și sensibil în același timp. Vorbim aici despre o posibilă investiție mare, care ar fi putut crea peste 1.000 de locuri de muncă, ceea ce le lipsește locuitorilor acestei zone.

În acest sens, în cadrul aceleiași interpelări, am venit și cu soluții alternative: înființarea Agenției Naționale a Zonei Montane, o colaborare între Ministerul Economiei, prin ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism, și Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural, pentru promovarea zonei Roșia Montană, cu atât mai mult cu cât acolo se află și vestigii arheologice, iar la Abrud se poate reînființa Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, care să fie subordonată Ministerului Economiei. Aceste trei propuneri reprezintă un punct de pornire pentru a crea locuri de muncă, asta pentru că proiectul minier de la Roșia Montană stagnează, iar locuitorii acestei zone nu au din ce trăi.