Dumitru Marcel Bujor

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Exodul medicilor – între amploarea fenomenului și revizuirea sistemului de salarizare”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Personalul medical din România prezintă unul din cele mai reduse procentaje comparativ cu media Uniunii Europene și chiar cu cea a celorlalte state din Europa de Est, iar integrarea în Uniunea Europeană a sporit șansele ca acest aspect să se deterioreze și mai mult prin emigrarea în special a medicilor tineri.

Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o realitate dramatică. Din 2007 și până în prezent, România a pierdut aproximativ 20.000 de medici din cauza condițiilor de lucru și a sistemului de salarizare, în favoarea țărilor din Uniunea Europeană, care îi răsplătesc cu salarii de zeci de ori mai mari decât în țară.

România a investit circa 3,5 milioane de euro în pregătirea acestora, însă nu a găsit soluții concrete pentru a-i motiva să profeseze în țară. Numărul medicilor care lucrează în spitale în România a scăzut dramatic. Potrivit normativelor Ministerului Sănătății, numărul medicilor din unitățile spitalicești din țară ar fi trebuit să fie de 26.000, dar actualmente au rămas doar 13.521. Potrivit datelor Colegiului Medicilor, anual intră în sistem 3.000 de medici și ies aproximativ 3.500, prin migrație, pensionare și deces.

Se remarcă insuficiența personalului de specialitate, mai ales în anumite sectoare – anestezie și terapie intensivă, specialitățile preventive, medico-sociale –, precum și ponderea inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane și în spitalele din zonele urbane.

Unitățile sanitare din județul Bacău au pierdut în ultimii ani sute de angajați, din cauza condițiilor de lucru și a sistemului de salarizare.

Un exemplu concret este Spitalul de Urgență Bacău, care se confruntă cu un deficit de 739 de posturi, majoritatea din rândul asistenților medicali și al personalului auxiliar.

Totodată, mediul rural din județul Bacău se confruntă cu o lipsă acută de medici, care au ales drumul Occidentului, un singur medic fiind nevoit să monitorizeze starea de sănătate a locuitorilor din două-trei comune, uneori și mai multe.

Fenomenul exodului medicilor este cu atât mai grav cu cât 70% din studenții la medicină intenționează să părăsească România după finalizarea studiilor.

Ministerul Sănătății se pierde în elaborarea de strategii coordonate de resurse umane în domeniul medical. În practică, implementarea Planului național de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România se observă doar în deficitul de medici din unitățile sanitare din țară.

Managementul de resurse umane are nevoie de reorganizare și îmbunătățire continuă a calității, performanței și eficienței pentru a ajunge la standardele europene.