Stenogramă plen

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 24 iunie 2015. Începem sesiunea de declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Marcel Bujor, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Exodul medicilor – între amploarea fenomenului și revizuirea sistemului de salarizare”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Personalul medical din România prezintă unul din cele mai reduse procentaje comparativ cu media Uniunii Europene și chiar cu cea a celorlalte state din Europa de Est, iar integrarea în Uniunea Europeană a sporit șansele ca acest aspect să se deterioreze și mai mult prin emigrarea în special a medicilor tineri.

Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o realitate dramatică. Din 2007 și până în prezent, România a pierdut aproximativ 20.000 de medici din cauza condițiilor de lucru și a sistemului de salarizare, în favoarea țărilor din Uniunea Europeană, care îi răsplătesc cu salarii de zeci de ori mai mari decât în țară.

România a investit circa 3,5 milioane de euro în pregătirea acestora, însă nu a găsit soluții concrete pentru a-i motiva să profeseze în țară. Numărul medicilor care lucrează în spitale în România a scăzut dramatic. Potrivit normativelor Ministerului Sănătății, numărul medicilor din unitățile spitalicești din țară ar fi trebuit să fie de 26.000, dar actualmente au rămas doar 13.521. Potrivit datelor Colegiului Medicilor, anual intră în sistem 3.000 de medici și ies aproximativ 3.500, prin migrație, pensionare și deces.

Se remarcă insuficiența personalului de specialitate, mai ales în anumite sectoare – anestezie și terapie intensivă, specialitățile preventive, medico-sociale –, precum și ponderea inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane și în spitalele din zonele urbane.

Unitățile sanitare din județul Bacău au pierdut în ultimii ani sute de angajați, din cauza condițiilor de lucru și a sistemului de salarizare.

Un exemplu concret este Spitalul de Urgență Bacău, care se confruntă cu un deficit de 739 de posturi, majoritatea din rândul asistenților medicali și al personalului auxiliar.

Totodată, mediul rural din județul Bacău se confruntă cu o lipsă acută de medici, care au ales drumul Occidentului, un singur medic fiind nevoit să monitorizeze starea de sănătate a locuitorilor din două-trei comune, uneori și mai multe.

Fenomenul exodului medicilor este cu atât mai grav cu cât 70% din studenții la medicină intenționează să părăsească România după finalizarea studiilor.

Ministerul Sănătății se pierde în elaborarea de strategii coordonate de resurse umane în domeniul medical. În practică, implementarea Planului național de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România se observă doar în deficitul de medici din unitățile sanitare din țară.

Managementul de resurse umane are nevoie de reorganizare și îmbunătățire continuă a calității, performanței și eficienței pentru a ajunge la standardele europene.

De asemenea, sănătatea este cheia determinantă a unei dezvoltări durabile a societății românești, inclusiv din punct de vedere social, teritorial și economic, ca motor de progres și prosperitate. Acest fapt nu este realizabil atât timp cât specialiștii din sănătate părăsesc spitalele din țară, din cauza dezinteresului celor responsabili să remedieze această problemă acută.

Exodul medicilor din România este o boală cronică a sistemului sanitar. Din păcate, autoritățile abilitate nu prescriu nicio rețetă care să trateze această afecțiune. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 – ceea ce nu există în acte nu are cum să fie adevărat”.

Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, intrată în vigoare de ceva timp, nu are nici până acum norme de aplicare, ceea ce lasă loc la interpretări și face ca legea să fie aplicată arbitrar. De asemenea, pentru că Ministerul Justiției nu a elaborat încă aceste reglementări, unele articole din Legea nr. 254/2013 nu sunt aplicabile.

Pe 3 februarie 2014, s-a publicat pe site-ul Ministerului Justiției Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, dar cum s-a publicat, așa a rămas, astfel încât procedura de adoptare a regulamentului nu este cu nimic mai aproape de finalizare. Până atunci, activitatea de executare a pedepselor se face după ureche, prin instrucțiuni și dispoziții telefonice, în funcție de inspirația și interpretarea celor care trebuie să aplice legea.

Ce se va întâmpla oare atunci când cei care aplică acum legea, cu toată bunăvoința de care pot da dovadă, dar în lipsa unor norme stricte de aplicare, vor trebui să răspundă pentru eventuale decizii neconforme cu legea, lege care s-a aplicat, ca să spunem, în lipsă? Cine va răspunde atunci: superiorul, care a dat dispoziție verbală – deci greu de dovedit –, sau subalternul, care a respectat această dispoziție? Este, așadar, o situație guvernată de incertitudine și arbitrar.

Înainte de a încheia, doresc să vă reamintesc faptul că țara noastră are foarte mult de recuperat la capitolul respectării drepturilor și libertăților persoanelor private de libertate, drept dovadă, numeroasele condamnări de la CEDO.

La finalul lunii mai, am primit vizita oficială a domnului Andreas Gross, raportorul APCE pe probleme de afaceri juridice și drepturile omului. Scopul acestei vizite a fost documentarea în vederea întocmirii raportului „Tratamentul acordat deținuților grav bolnavi în Europa”. La întâlnirea cu domnul Gross, s-a vorbit despre demnitatea umană, despre eliberarea temporară din motive de compasiune, despre rejudecarea cauzei în care deținutul a fost condamnat din motive de compasiune, valori și instituții care fie nu există, fie se pierd în multitudinea de probleme din sistemul nostru penitenciar.

Dau cuvântul domnului senator independent Ioan Ghișe.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte al Senatului Atanasiu.

Titlul declarației mele politice este „Există soluții pentru creșterea accelerată a salariilor și pensiilor, astfel încât, în 10-12 ani, să le aliniem la mediile europene”.

Un grup ad-hoc de oameni de știință din mediul academic, de la Academia Oamenilor de Știință din România, de la Academia de Studii Economice și de la Academia pentru Științe Agronomice, au realizat o sinteză a unui program vast, program care arată că, într-un an, România poate genera resurse de aproximativ 40 de miliarde de euro, adică mai mult decât bugetul național.

Enumăr doar câteva dintre direcțiile strategice de acțiune pe care ar trebui acționat, astfel încât să se genereze această sumă. De exemplu:

– utilizarea cât mai aproape de 100% a fondurilor europene nerambursabile pentru investiții, cercetaredezvoltare și perfecționarea resurselor umane; o astfel de resursă ar genera peste 5 miliarde de euro;

– sprijinirea și stimularea, în principal prin măsuri legislative, dar mai ales de relaxare fiscală, a IMM-urilor inovative.

Dăm câteva exemple:

– pentru implementarea unor invenții, putem valorifica instalații pentru tratarea combustibililor în vederea creșterii puterii calorice, brevet de invenție românesc;

– fabrici de gazeificare a cărbunelui prin tehnologia purificării gazului în cameră închisă, sub jet de plasmă; există trei astfel de fabrici – una în Gorj, una în Vâlcea și una în Moldova, brevet de invenție românesc;

– gazeificarea deșeurilor menajere prin tehnologia gazeificării și purificării în cameră închisă, sub jet de plasmă; e vorba de circa 7 milioane de tone la nivelul unui an, în toată țara, deșeuri pentru care, în paranteză fie spus, Uniunea Europeană a declanșat față de România procedura de infringement, deoarece până în anul 2013 ar fi trebuit să reducem cu 50% cantitatea de deșeuri depozitate la rampă, ceea ce nu s-a făcut, iar până în anul 2016 trebuie să reducem cu 80% cantitatea de deșeuri, ceea ce, de asemenea, nu s-a făcut. Din această gazeificare a deșeurilor menajere prin tehnologia descrisă se pot genera aproximativ 7 miliarde de euro pe an.

Dau cuvântul domnului senator Radu Ștefan Oprea, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Susținerea IMM-urilor – necesitatea coordonării eficiente a măsurilor naționale și europene în vederea dezvoltării spiritului antreprenorial”.

Dacă vreți, este, oarecum, în completarea declarației domnului Ghișe.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Planul de investiții propus de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, prevede alocarea a 315 miliarde de euro, în următorii trei ani, pe două direcții strategice pentru dezvoltarea Europei: infrastructura și întreprinderile mici și mijlocii. Într-o primă etapă sunt prevăzute 21 de miliarde de euro, din care 5 miliarde sunt dedicate susținerii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, ele fiind cele care dau cele mai stabile locuri de muncă în cadrul Uniunii Europene. Importanța acestor companii pentru fiecare economie europeană este subliniată chiar de această decizie.

Astăzi, în România, cadrul legislativ pentru sprijinirea IMM-urilor a fost îmbunătățit substanțial prin legi referitoare la susținerea tinerilor pentru înființarea societăților comerciale, așa-numitul start-up sau Legea business angels, care creează cadrul juridic pentru cei interesați în finanțarea ideilor tinerilor, sau prin prevederile noului Cod fiscal și ale Codului de procedură fiscală ori prin mărirea plafonului de garantare a Fondului național de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Dar oare este suficient? În opinia mea, mediul de afaceri din România și, implicit, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă și cu alte probleme, ce țin, în special, de predictibilitatea cadrului legislativ (modificări prea dese ale legislației), de înțelegerea modului în care instituțiile statului efectuează controlul activității firmelor (îndrumarea ar trebui să fie pe primul loc, apoi cei care nu se conformează voit ar trebui sancționați drastic), de modul în care sistemul bancar înțelege să se implice în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (este nevoie de o bancă dedicată susținerii acestor interese și, implicit, eliminării clauzelor abuzive din contractele semnate).

Dau cuvântul domnului senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PNL.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Grecia, încotro?”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Urmărind cu înfrigurare în aceste zile așa-zisa trilogie greacă, sentimentele ne sunt amestecate, când de bucurie, când de tristețe, în funcție de știrile și informațiile pe care le primim din media.

Chiar în aceste zile, când fac această declarație politică, Guvernul Greciei este la masa negocierilor cu FMI, BCE și Comisia Europeană. Pare că Guvernul grec, reprezentat de prim-ministrul Tsipras și ministrul de finanțe Yanis Varoufakis, a înțeles că doar aplicând reformele negociate cu troika Uniunii Europene poate să meargă mai departe.

Oare nu pot renunța și grecii la a 13-a pensie anuală? Sau la al 13-lea salariu bugetar anual? Să ne ierte Dumnezeu, dar valoarea pensiilor și salariilor din Grecia nici nu se compară cu a noastră, a românilor – și noi suntem tot în Uniunea Europeană –, acestea fiind de trei-patru ori mai mari decât în România. Este adevărat că și PIB-ul Greciei este de aproximativ trei ori mai mare decât cel al României, la o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, adică jumătate din populația României.

Este foarte adevărat că băncile și investitorii și-au luat măsuri de precauție la o eventuală ieșire a Greciei din Uniunea Europeană. Ba chiar mulți români spun că, vezi Doamne!, noi, românii, am fi avantajați dacă am fi mai în față la masa Uniunii Europene. Nici vorbă! Să nu ne treacă prin cap așa ceva, să nu ne bucure o eventuală ieșire a Greciei din Uniunea Europeană. S-ar afecta imaginea întregii Uniuni Europene, pe o perioadă lungă de timp, iar băncile și investitorii din afara Uniunii Europene ne-ar ocoli, iar noi, țările cu economii precare, vom avea de suferit. Nu știu ce direcție ar lua cursul valutar leu-euro, leu-franc, leu-dolar. Și așa avem mari probleme cu cetățenii care au împrumuturi în franci elvețieni.

## Doamnelor și domnilor senatori,

La ora actuală, Grecia mai are de primit 7 miliarde de euro din programul de 200 de miliarde de euro, care se încheie la sfârșitul acestei luni, la 30 iunie 2015. Tot așa, Grecia are de plătit la FMI 1,5 miliarde de euro până la sfârșitul acestei luni, cum, de altfel, în lunile iulie și august 2015 vine scadența unor obligațiuni ale Guvernului grec deținute de Banca Centrală Europeană.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Neagu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la drepturile românilor, pe care statul ar trebui să-i protejeze, conform art. 34 din Constituția României, respectiv dreptul la ocrotirea sănătății.

Este vorba de încă două tragedii petrecute la Spitalul Municipal „Sfinții Cosma și Damian” din municipiul Rădăuți, județul Suceava, respectiv moartea unui bebeluș la naștere după ce medicii ar fi refuzat să-i facă mamei cezariană și moartea unui bărbat de 47 de ani din comuna Marginea, județul Suceava, după ce medicii i-au administrat un tratament cu antibiotic împotriva răcelii fără să-i facă în prealabil un test pentru identificarea alergiilor.

Se pare că problemele continuă să apară la Spitalul Municipal „Sfinții Cosma și Damian” din Rădăuți. Secția de maternitate a acestei unități spitalicești a fost închisă în intervalul 18 decembrie 2013 – 6 ianuarie 2014, după apariția unui focar de infecție cu șase cazuri de nou-născuți infectați cu stafilococul auriu, iar infecția a reapărut în luna martie a anului trecut, de această dată fiind nouă copii nou-născuți infectați, iar maternitatea fiind închisă pentru două săptămâni.

Femeia de 35 de ani din comuna Horodnicul de Sus a ajuns la maternitatea Spitalului Rădăuți în travaliu, i-a spus medicului de gardă că este bolnavă și a solicitat cezariană. Totuși a fost refuzată. După 10 ore, în timpul travaliului, mama a fost anunțată că bebelușul este mort. Familia bebelușului decedat acuză medicii ginecologi că au provocat decesul unui copil, pentru că au refuzat să-i facă mamei operația cezariană, deși avea o stare de sănătate precară. Ei au făcut reclamație atât la conducerea Spitalului Rădăuți, cât și la Colegiul Medicilor.

Cazul bărbatului din comuna Marginea, județul Suceava, de 47 de ani, care a murit în urmă cu două luni în ambulanța care îl transporta de la Spitalul Municipal Rădăuți la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este anchetat de mai multe instituții, respectiv Colegiul Medicilor Suceava, Consiliul de Etică al Spitalului din Rădăuți și de Avocatul Poporului, care s-a autosesizat și a anunțat că demarează o anchetă.

Nu trece măcar o lună fără să nu auzim de vreun caz medical care să ne îngrozească prin indiferența medicilor, pasarea vinei din stânga în dreapta și care să ne facă să ne întrebăm de ce mai cotizăm lunar la sistemul medical dacă atunci când avem nevoie de el trebuie să scoatem bani din buzunar până și pentru banalele pansamente. Cu toții cunoaștem că, la absolvirea studiilor, fiecărui medic i se cere să depună Jurământul lui Hipocrat. Eu am rămas mișcat foarte mult, mai ales când am făcut o comparație a celor cuprinse în Jurământul lui Hipocrat cu Sfintele Scripturi și cu realitatea zilelor noastre.

Dau cuvântul domnului Sorin Ilieșiu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Titlul declarației: „Pentru un panteon al României”.

Societatea civilă și clasa politică trebuie să militeze pentru înființarea în capitala țării a unui panteon național dedicat tuturor oamenilor iluștri ai României și ai poporului român. Acest panteon va trebui să pună în valoare faptul că națiunea română este una dintre cele mai importante națiuni europene, care, în mod special în secolele XIX și XX, și-a adus o contribuție remarcabilă în dezvoltarea culturii și civilizației universale.

Pentru realizarea proiectului panteonului României, a fost înființată, în anul 2008, Fundația „Panteonul României”, prezidată de domnul Ionel Haiduc, fostul președinte al Academiei Române. Actualul președinte al Fundației „Panteonul României” este domnul prof. dr. Radu Ciuceanu, fost senator, președinte al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, institut al Academiei Române.

Citez câteva fraze din pledoaria actualului președinte al Fundației „Panteonul României”: „Panteonul poate fi considerat un loc în care se prezintă și se sintetizează meritele pe care un neam, prin personalitățile sale majore, le are în fața istoriei sale naționale și a celei internaționale. Un panteon reprezintă, altfel spus, examenul pe care o comunitate națională îl dă în fața istoriei, câștigându-și astfel un loc, din acest punct de vedere, în clasamentul mondial pe națiuni. Din păcate, ne înscriem printre ultimele țări cărora le lipsește o astfel de instituție simbol și o carte de identitate a geniilor. Ne putem întreba de ce s-a petrecut acest fenomen negativ și, fără a face un recurs la o explicație, ajungem la concluzia că ori poporul nostru nu a avut personalități ilustre care au făurit o istorie meritorie, ori faptul că, în ciuda existenței unor personalități de excepție în sânul comunității respective, a lipsit o preocupare constantă de a se prezenta și comemora memoria acestora și, implicit, de a prezenta contribuția acelui popor la istoria și cultura lumii.”

Iată ce a spus Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, făcând referire la înființarea panteonului României: „Un proiect de o asemenea anvergură nu poate decât să fie salutat de Biserica Ortodoxă Română, ca o firească inițiativă menită să fundamenteze, o dată în plus, conștiința poporului, bine știind că valoarea și trăinicia unui

Dau cuvântul domnului senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Alimentație sănătoasă pentru o societate sănătoasă”. Stimați colegi,

Aș dori să încep declarația mea politică de astăzi prin a atrage atenția asupra unei probleme grave cu care tot mai mulți copii din țara noastră încep să se confrunte, și anume obezitatea.

Conform ultimelor statistici la nivel național, unu din patru copii cu vârste până la opt ani este supraponderal. Anual, până la 50 de mii de copii obezi intră în evidențele Ministerului Sănătății. Mai mult, chiar dacă la nivel mondial educația alimentară este o prioritate de gradul zero, statul român nu a avut decât un număr redus de inițiative în acest sens, fără rezultate remarcabile, în sensul îmbunătățirii alimentației familiilor și copiilor din România.

La nivelul școlilor, unde copiii din clasele primare ar trebui să fie familiarizați atât cu conceptul de alimentație sănătoasă, cât și cu beneficiile sportului, Ministerul Educației a elaborat încă din anul 2001 un program de ore opționale numit „Educație pentru sănătate”. În ciuda acestui pas, doar 6% din elevii din România urmează acest curs.

Tot în domeniul educațional, prin programul „Cornul și laptele” s-a încercat oferirea unei gustări sănătoase pentru fiecare elev din ciclul primar, încă din anul 2002, dar și acesta are nevoie de regândire serioasă, în condițiile în care prețul de doar 1,17 lei pe pachet afectează serios calitatea produselor, precum și valoarea nutrițională.

Pentru ca imaginea să fie completă, mai trebuie să recunoaștem și faptul că legislația în domeniu nu este aplicată și controlată cu rigurozitate de către instituțiile abilitate. Spre exemplu, Legea nr. 123/2008, care interzice prepararea și comercializarea produselor de tip fast-food și a altor produse cu conținut caloric ridicat, nu este respectată universal de către toate școlile din România, iar programul european de furnizare a fructelor în școli, demarat în 2010, a fost prost gestionat, unii elevi neprimind nici până astăzi o asemenea gustare.

În aceste condiții, după aproape 15 ani și șase programe guvernamentale dedicate alimentației sănătoase a copiilor, efectul asupra prevenției obezității este unul redus. În țara noastră, aproape un sfert dintre tinerii de până la 24 de ani sunt supraponderali, iar tendința de creștere a riscului obezității este alarmantă, triplându-se față de anul 1980.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Legea insolvenței persoanelor fizice, o mână de ajutor pentru cei supraîndatorați”.

Promulgată în urmă cu o săptămână, legea prin care este reglementată insolvența persoanelor fizice, sau Legea falimentului personal, reprezintă o mână de ajutor pentru supraîndatorați, venind în sprijinul celor care nu mai pot să-și achite ratele, și nu al celor care nu vor. Prin acest act normativ, cei aflați temporar în incapacitate de plată își vor putea reeșalona datoriile, fără să se mai ajungă la creșterea penalizărilor sau la executare silită, evitându-se în acest fel și o serie de posibile tragedii pe fondul problemelor financiare.

Astfel, România a intrat și din acest punct de vedere în rândul statelor Uniunii Europene, pentru că până la adoptarea acestei legi eram singurii din Uniunea Europeană fără o asemenea prevedere.

Principala prevedere a acestui act normativ, așteptat cu sufletul la gură de peste 800 de mii de români care își achită cu greu ratele la credite, este aceea că dă un răgaz de cinci ani celor care nu-și mai pot plăti datoriile și, în același timp, îi ferește de executarea silită. În tot acest timp, toate cheltuielile personale ale datornicului insolvent, inclusiv facturile la utilități, vor fi verificate la sânge de un administrator judiciar, pe baza unui plan aprobat de tribunal.

Legea insolvenței persoanelor fizice se adresează persoanelor fizice de bună-credință, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unor nevoi personale, cum ar fi restanțele la furnizorii de utilități, întârzierea la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziția unui serviciu sau a unui bun personal, și nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.

Forma finală a demersului legislativ, așa cum a fost promulgată, este o adaptare românească a realității funcționale a legilor similare din America, Germania și alte state europene cu background financiar puternic. Având în vedere situația economică datorată crizei economice și erorilor de guvernare din perioada respectivă, în care numărul debitorilor persoane fizice a cunoscut aprecieri considerabile, atât în postura de restanțieri ai instituțiilor de credit, cât și în postura de restanțieri ai diverșilor furnizori de produse și servicii, adoptarea de către Parlamentul României și promulgarea acestui act normativ reprezintă un sprijin real pentru toți românii de bună-credință care s-au îndatorat și care nu din vina lor au ajuns într-un necaz financiar.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Când popular înseamnă populist”.

Stimați colegi,

Am trăit s-o vedem și pe asta! Un Traian Băsescu mai echilibrat, chiar cerebral, și un PNL dezlănțuit, care nu mai scapă de obsesia numită Ponta, drept pentru care inițiază o campanie de strângere de semnături pentru demiterea premierului. Asistăm, indiscutabil, la un sindrom posttraumatic sever, dar nu știm anume care traumă l-a declanșat, pentru că PNL este lovit constant, și din exterior, și din interior, și cu genunchiul, și cu piciorul, și cu palma... Nu știu, „o fi zis copilul ceva?”, vorba domnului Băsescu.

Să revin însă la populismul PNL de a iniția o campanie de strângere de semnături pentru demiterea premierului Victor Ponta. Zice doamna Alina Gorghiu, copreședintele PNL, că liberalii vor merge către cetățeni „pentru a le cere sprijinul pentru demiterea unui premier care refuză să facă un gest elementar (...), anume de a-și scrie demisia”.

Cu cine veți merge de mână în fața cetățenilor, stimați colegi liberali? Cu membrii PDL cumva? Aveți grijă, în acest caz, pentru că poporul, de a cărui semnătură aveți atât de mare nevoie în aceste zile, nu are memorie atât de scurtă! Nu a uitat ce a făcut PDL în materie de tăieri de venituri, nu a uitat de austeritatea anunțată de Guvernul Băsescu–Udrea–Boc. Nu a uitat de spitalele închise, de învrăjbirea tuturor categoriilor socioprofesionale.

A îndrăzni tu, PDL, mai vechi sau mai nou, să te întorci la popor este o sfidare. În 2012, liberalii mergeau de mână cu noi, Partidul Social Democrat, de mână cu Victor Ponta, că tot veni vorba, cerând și obținând votul a milioane de români. Nu-i jigniți acum, stimați colegi de la PNL, doar pentru că au în continuare încredere în Programul de guvernare propus de USL.

Faceți ce aveți de făcut, schimbați și Constituția, dacă asta e singura soluție care v-a mai rămas, dar nu mai folosiți situația medicală a premierului pentru a vă masca lipsa de abilitate politică. „Întoarcerea la popor” despre care vorbiți va fi un eșec, în ciuda sondajelor pe care le invocați, dar unul cu atât mai periculos cu cât poate genera o criză politică, și nu de crize avem noi nevoie acum, ci de stabilitate, de soluții, venite chiar și din partea opoziției, dacă sunt constructive. Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Saghian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Colectarea taxelor și impozitelor”.

Stimați colegi,

Aproape în fiecare săptămână am tot vorbit despre problemele diferite sesizate în cadrul biroului senatorial. Majoritatea acestor probleme sunt fundamentate pe lipsa banilor, pe alocarea insuficientă de la bugetul de stat către domenii vitale, cum ar fi sănătatea sau educația.

Consider că ar trebui să fac vorbire și despre veniturile fiscale și bugetare, care, practic, sunt dependente de veniturile din taxele și impozitele indirecte – TVA, accize, taxe vamale –, în timp ce în Uniunea Europeană contribuțiile celor trei mari categorii de impozite și taxe – impozite directe, indirecte și contribuții sociale – la formarea veniturilor sunt relativ apropiate.

Frauda și evaziunea fiscală limitează capacitatea statului de a colecta taxe și impozite, de a acumula venituri și de a-și pune în aplicare politica economică.

La nivelul Uniunii Europene se cunoaște faptul că sumele de bani nedeclarate și neimpozitate se află în continuare în paradisuri fiscale, reducând veniturile fiscale naționale ale statelor membre. Potrivit datelor statistice Eurostat, se constată că, deși economia subterană are o ușoară tendință de scădere, în România, nivelul acesteia continuă să se situeze la o cotă ridicată față de media europeană.

Astfel, se evidențiază o diversificare a formelor de manifestare și propagare a criminalității economicofinanciare, atât în ceea ce privește fraudele fiscale, cât și munca la negru, prin modalități noi de operare, generând astfel efecte negative directe asupra bugetului general consolidat al statului, stabilității și competitivității mediului de afaceri. Prin urmare, putem spune că evaziunea fiscală și frauda continuă să producă prejudicii majore bugetului general consolidat al statului.

Ocolirea legii fiscale, folosind procedee și combinații neprevăzute de aceasta, care duc la evitarea și la micșorarea impozitului sau la evitarea impozitului, presupune astfel de activități în rezultatul cărora aceste activități nu vor fi impozabile.

Au mai depus declarații politice în scris următorii parlamentari:

– de la Grupul parlamentar al PSD: doamna senator Gabriela Firea și domnii senatori Constantin Sorin Lazăr, Marian Vasiliev, Marius Isăilă, Victor Mocanu, Petru Frătean, Nicolae Bădălău și Constantin Popa;

– de la Grupul parlamentar al PNL, următorii senatori: Marius Pașcan, Alin Tișe, Dumitru Oprea, Traian Igaș, Gheorghe Flutur, Gavrilă Ghilea, Daniel Cristian Florian, Dan Mihai Marian;

– de la Grupul parlamentar liberal-conservator, următorii senatori: Eugen Durbacă, Mihai Niță, Vasile Nistor. Declar închisă sesiunea de declarații politice. Reluăm ședința la ora 10.30.

## _Declarații politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:_

Declarația politică se intitulează „Strategia națională de apărare a instituțiilor sau a cetățenilor?”.

După ce s-au stins ecourile prezentării, dezbaterii și votării Strategiei de Apărare a Țării, inclusiv cele politicianiste, îmi permit să fac o singură observație, nu neapărat critică, ci, dacă vreți, nedumerită.

În definirea intereselor și a obiectivelor naționale de securitate, strategia prezentată de președintele Iohannis este fundamentată pe valori printre care găsim demnitatea, înțeleasă ca atribut esențial al persoanei umane, coeziunea civică și mai ales garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor se numără printre interesele naționale de securitate.

Cu toate acestea, pe lista deloc succintă a obiectivelor naționale și internaționale de securitate găsim concepte precum integritatea statală și teritorială a României, bazată pe loialitatea cetățenilor și a instituțiilor publice față de suveranitatea națională, consolidarea capacității naționale de apărare, consolidarea securității și protecției infrastructurilor critice, dezvoltarea capabilităților de combatere a amenințărilor asimetrice, asigurarea securității în regiunea Mării Negre, susținerea parcursului european al Republicii Moldova și alte asemenea, dar nimic despre drepturile și libertățile cetățenești. Putem înțelege că, în viziunea celor care au redactat acest document, instituțiile statului sunt mai importante decât cetățenii, dar asta nu înseamnă că Președintele țării, care este sau, mai bine zis, ar trebui să fie ales de cetățeni, și nu de instituții, sau parlamentarii, care sunt reprezentanții nemijlociți ai cetățenilor, trebuie să-și însușească pe nemestecate acest punct de vedere.

Au fost exprimate opinii potrivit cărora acest document ar consfinți transferul de atribuții de la Guvern către Președinte, ceea ce ar consolida caracterul prezidențial al republicii. Nu cred că trebuie să ne alarmăm mai mult decât este cazul, pentru că nu avem de-a face decât cu un document programatic, or, de la intenție și până la faptă e cale lungă.

Elocvent în acest sens este faptul că, potrivit autorilor documentului, „actualele provocări la adresa securității României reclamă dezvoltarea unui sistem intelectual creativ, fiind importante educația, sănătatea și factorul social”, ceea ce reprezintă o extindere ușor forțată a ideii de securitate. Dat fiind faptul că la capitolul direcții de acțiune în acest sens sunt trecute doar câteva fraze cu caracter general, nimic concret, e de presupus că au fost cuprinse în strategie doar pentru a justifica ulterior înființarea unor comisii supraguvernamentale la Președinție, după modelul brevetat de Traian Băsescu, care să elaboreze documente stufoase ce vor îmbogăți doar arhiva Palatului Cotroceni.

Declarația politică este intitulată „Programul «Sprijin la bacalaureat, acces la facultate»”.

Domnule președinte,

- Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este perioada examenelor sau a luării marilor decizii pentru acei tineri care termină o formă de învățământ. Cei care termină gimnaziul își aleg liceele sau școlile profesionale. Trecerea de la gimnaziu la liceu sau la școala profesională este prima schimbare majoră în cariera elevului. Această primă experiență îi va determina viitorul său traseu școlar și cariera sa profesională ce va urma. De aceea, atât statul, reprezentat prin cadrele didactice, cât și părinții trebuie să colaboreze și să-l ajute să depășească cu succes acest prag și să-i fie alături mai mult ca oricând.

Este poate cel mai important moment, acela de opțiune, pentru că oferta claselor de liceu și a claselor de învățământ profesional ar trebui să satisfacă nevoile absolvenților de gimnaziu sub aspectul profilurilor și specializărilor, dar mai ales ancorată în cerințele pieței de muncă, astfel încât la absolvirea liceului sau a școlii profesionale tinerii să aibă oportunități adaptate nevoilor, intereselor și, mai ales, abilităților lor: accederea spre învățământul superior și/sau spre un loc de muncă.

Tot acum se desfășoară și examenele de bacalaureat. 1.900 de centre sunt organizate pentru ca examenul național de bacalaureat să fie desfășurat în condiții de liniște și

siguranță. Tinerii absolvenți vor trebui să decidă către ce domenii merg mai departe. Statul român finanțează anual de la buget peste 60.000 de locuri la facultăți pentru primul an de studiu universitar.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

Astfel, datele arată că, în anul școlar 2013–2014, 100.000 de elevi fie nu au promovat examenul de bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.

Declarația politică se intitulează „Banchetul sclavagist, demnitarul superom și cetățeanul «de rând»”. În ultimii ani, societatea românească tinde din ce în ce mai mult să fie organizată piramidal, dar cu o piramidă inversată, cu vârful în jos. Iar o piramidă care se sprijină pe vârf este în mod cert într-o poziție instabilă.

Într-o structură socială piramidală normală, baza este formată din cetățeni „simpli”, de multe ori tăcuți, dar plătitori de taxe și impozite. Aceștia îi susțin pe cei situați la următorul/următoarele niveluri. Ce te faci însă dacă cei ajunși cu sprijinul bazei într-un nivel superior au impresia că sunt concepuți dintr-un alt aluat? Că „nu se compară” cu cetățenii obișnuiți?

Zilele trecute priveam șocat cum un manager al unei bănci de stat (de stat!), respectiv CEC Bank, spunea că datornicii din perioada sclavagistă erau supuși unor tratamente barbare. Și că, nu-i așa?, poate ar trebui să aplicăm ceva corecții datornicilor, nu să le asigurăm facilități. Personajul în cauză, vicepreședinte de bancă de stat, are un salariu de 14.000 de euro! Cât salariul unui parlamentar pe un an sau al unui profesor sau medic pe doi! Salariul său vine și din contribuția efectivă a celor pe care îi dorește legați la stâlpul infamiei sau torturați în piața publică pentru „îndrăzneala” de a nu-și plăti la timp datoriile. Iar cei mulți privesc cum alți angajați ai statului, aleși, nu fac nimic pentru ca o astfel de persoană să fie efectiv aruncată din orice sistem public de unde ar mai încasa vreodată bani publici!

Tot zilele trecute, un coleg deputat spunea că „demnitarii nu se compară cu oamenii obișnuiți”. O declarație stupidă, arogantă, care face mult rău unui Parlament și așa ajuns – parte din vina sa, parte dintr-o campanie de denigrare bine pusă la punct – pe un nivel foarte scăzut al încrederii cetățenilor. Din nou, parlamentarul care crede că este superior „oamenilor obișnuiți”, oameni care, de fapt, l-au trimis în fotoliul de parlamentar, nu mai are ce căuta într-o anumită funcție publică, aleasă sau numită.

Nu judec pe nimeni, nu aplic etichete. Dar dacă cele două personaje la care m-am referit consideră că pot promova în spațiul public asemenea inepții, atunci și eu, ca orice „cetățean de rând”, am tot dreptul să emit o replică la acestea.

Declarația politică este intitulată „Ziua fără fum”. Stimați colegi,

Fumatul este cea mai mare cauză de deces din lume care poate fi prevenită!

Tabagismul reprezintă cea mai mare cauză de deces din lume care poate fi prevenită, șase milioane de persoane murind în fiecare an din această cauză, iar numărul victimelor ar putea crește la opt milioane până în 2030, se arată într-un comunicat de specialitate al programului „Antifum”.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, tabagismul ucide anual în lume șase milioane de oameni, dintre care aproximativ 600.000 sunt fumători pasivi.

„Fumatul reprezintă cauza multor afecțiuni pulmonare care ar putea fi evitate dacă se alege renunțarea la această dependență. Din păcate, oamenii nu realizează magnitudinea și implicațiile multiple pe care le are expunerea la substanțele toxice, cancerigene conținute de țigări”, a declarat profesorul Florin Mihălțan, președintele interimar al Societății Române de Pneumologie.

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a lansat cu ocazia Zilei mondiale fără tutun o campanie de conștientizare intitulată „Locuri de muncă fără fum de tutun”, invitând angajatorii și lucrătorii să elimine fumul de tutun din mediul ambiant în cadrul locurilor de muncă din întreaga Europă.

Cele mai multe țări membre UE au instituit deja legi antitutun sau o interdicție totală a fumatului în spațiile publice închise, deși domeniul de aplicare al acestora diferă de la o țară la alta.

Întreaga societate trebuie să intervină, și nu doar prin campanii, ci și prin reglementări clare, precum declararea instituțiilor publice, inclusiv cele de învățământ sau medicale, drept spații fără fumat, monitorizarea consumului de tutun, informarea corectă asupra efectelor negative ale fumului de țigară.

Stimați colegi,

Cred că împreună putem susține marcarea zilei de 17 noiembrie ca „Ziua fără fum”, prin abținerea pe tot parcursul acestei zile de la fumat și prin interzicerea comercializării țigărilor.

Așa putem respira natural atât noi, cât și persoanele de lângă noi, care sunt compromise și ele ca fumători pasivi.

Declarația politică se intitulează „Până unde pot duce sfidarea și ignoranța?”.

România are, în acest moment, potrivit unor estimări încă neoficiale, peste 4 milioane de cetățeni care, nevoiți să își

caute un trai mai bun în afara țării, muncesc în străinătate. Acești oameni, sacrificați de un sistem încă incapabil să le pună la dispoziție mijloacele necesare pentru a trăi decent, aduc la bugetul țării care i-a izgonit prin nepăsare miliarde de euro anual.

Pentru a-i răsplăti, România îl prezintă pe Ioan Rus, deja fost ministru PSD, care afirmă neaoș că, în sens general, rudele celor plecați să muncească în străinătate sunt „golani și curve”. Ca parlamentar PSD și ca membru în Comisia românilor de pretutindeni, consider că afirmația ministrului Ioan Rus este una de extremă grosolănie. Cred că gestul demisiei din funcția guvernamentală, pe care ministrul Rus l-a făcut în cele din urmă, este insuficient pentru jignirea colosală pe care a aruncat-o asupra semenilor noștri.

Sunt curios ce anume l-a animat pe premierul Victor Ponta să îl nominalizeze pe Ioan Rus în funcția de ministru. Cred că, pe lângă regretele exprimate oficial pentru declarațiile celui pe care l-a propus, premierul trebuie să explice și motivele alegerii sale și să clarifice următoarea provocare: are oare ce căuta în conducerea PSD un om care va fi cunoscut de acum înainte prin batjocura pe care a aruncat-o asupra atâtor milioane de români?

Declarația politică este intitulată „Ziua universală a iei tradiționale românești”.

Sărbătorim astăzi, de Sânziene, Ziua universală a iei tradiționale românești, ajunsă la cea de a treia ediție. De remarcat este faptul că această sărbătoare nu a fost fixată de instituții naționale sau internaționale, ci a apărut la inițiativa comunității on-line „La blouse roumaine”, ca o decizie a mai multor oameni care comunică prin rețele de socializare în scopul salvgardării patrimoniului nostru cultural, inclusiv a costumului popular, iar an de an sărbătoarea mobilizează din ce în ce mai multe persoane, instituții și comunități din întreaga lume.

Prin acest eveniment se conștientizează și se promovează valorile românești și este o zi de o amploare considerabilă, dat fiind contextul crizei identitare pe care o traversăm și noi, ca națiune, într-o societate în care fenomenele globalizării sunt din ce în ce mai accentuate. Această zi este un prilej pentru noi, românii, oriunde ne-am afla, de a ne întoarce la izvoare, la rădăcini, de a ne revitaliza tradiția.

Costumul popular reprezintă cea mai sinceră și mai frumoasă formă de manifestare a unei culturi, iar la noi ia este piesa de grație, cea mai reprezentativă. În cadrul portului tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală, care evidenția în cel mai înalt grad, prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției, statutul social-economic și personalitatea purtătorului. Frumoase, colorate, diversificate, înflorate sau cu motive geometrice, pure și atât de încărcate cu semnificații, iile sunt parte din sufletul neamului românesc.

Această sărbătoare vrea ca peste tot în lume să se înțeleagă povestea iei, să se înțeleagă că nu e doar o haină, ci că e o matrice culturală și un simbol identitar, iar cine poartă ii, cămăși sau costume tradiționale, oriunde s-ar afla, spune povestea noastră, a românilor, și promovează imaginea frumoasă a României, acasă sau în lume.

Ia românească a conservat în ea codul genetic al poporului nostru, într-o armonie de culori și simboluri adunate de milenii. Misiunea noastră este să descifrăm acest cod și să-l transmitem mai departe!

Declarația politică se intitulează „Bilanț după trei ani de guvernare PSD”.

## Stimați colegi,

Întrucât ne apropiem cu pași repezi de finalul sesiunii parlamentare, m-am gândit să conturez, pe scurt, un bilanț

al guvernării PSD. Mă voi axa în special pe aspectele naționale, în detrimentul realizărilor pe linie politică.

Ca un prim aspect pozitiv realizat de guvernarea PSD, doresc să stipulez creșterea accelerată a absorbției fondurilor europene (de la 6,30% în 2012 la 54,42% – 10,371 miliarde de euro – în mai 2015), deși o bună parte din timp multe programe au fost blocate. Acest bilanț demonstrează că România, cu ajutorul guvernării PSD, poate recupera, în următorii ani, timpul pierdut de guvernările PDL.

În timpul guvernării PSD, rata de absorbție a fost de 45,89% (perioada 2012 – mai 2015), comparativ cu 0% rata de absorbție în timpul guvernării Tăriceanu (2007–2008) și 6,30% în timpul guvernării Boc (2009–2012). Guvernul Ungureanu a avut o rată de absorbție de 2,23%. Constatăm o absorbție net superioară în timpul guvernării PSD.

Un alt aspect pozitiv demn de a fi menționat este creșterea economică de 3,4% în 2013, respectiv de 2,9% în 2014, una din cele mai mari din Europa.

Totodată, reducerea TVA la alimente a reprezentat un obiectiv realizat la produsele de panificație și urmează și la alte produse. Drept urmare, a avut loc o scădere a ratei inflației în perioada 2008–2015 (mai).

Alte aspecte pozitive ale guvernării PSD țin de reîntregirea salariilor bugetarilor, creșterea salariilor medicilor și profesorilor cu venituri mici, creșterea salariului minim și multe alte astfel de măsuri.

Salut întru totul efortul colegilor mei de până acum și sunt convins că, sub guvernarea PSD, România își va continua creșterea economică sustenabilă.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Sănătatea românilor, esențială pentru dezvoltarea țării”.

În declarația din această săptămână voi face referire la o măsură pe care Guvernul condus de Victor Ponta o va implementa începând cu 1 iulie, cea a reducerii prețului la medicamente cu 20 de procente.

Această scădere a prețurilor la medicamente reprezintă o intrare în normalitate, o măsură care vine în sprijinul a milioane de români, dar pentru realizarea căreia s-au depus eforturi foarte mari de către actualul Executiv. Cerută de multă vreme și mult așteptată de pacienți, reducerea prețurilor medicamentelor va deveni până la urmă o realitate.

Știu că producătorii vor fi supărați de această decizie, însă nu facem altceva decât să dăm dreptul românilor de a

plăti medicamentele la prețuri mai mici, comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Va fi o luptă grea, dar am speranța că ea va fi câștigată, iar românii vor beneficia de aceste prețuri.

Legea reducerii prețului medicamentelor este aplicată după ce, timp de șase ani, în România nu s-au respectat plafoanele maxime de preț existente în Uniunea Europeană. În consecință, statul a plătit, în tot acest timp, sute de milioane de lei mai mult pentru medicamente decât alte țări europene.

Domeniul sănătății reprezintă unul dintre principalele puncte din planul național pe care UNPR l-a realizat și pe care îl va implementa în următorii cinci ani. Pentru noi, cei din UNPR, sănătatea românilor este o chestiune de interes național, deoarece un popor sănătos îți poate aduce rezultatele pe care le aștepți și te poate ajuta să te dezvolți în plan economic și social.

De asemenea, în domeniul sanitar, prioritatea UNPR este de a opri exodul personalului medical și de a găsi mijloacele optime pentru a-i convinge să rămână și să profeseze în România. Din punctul meu de vedere, nu este normal ca țara să plătească facultatea, iar medicii să plece în străinătate. O modalitate prin care aceștia pot fi încurajați să rămână în țară este aceea a creșterii salariului.

În acest sens, la începutul acestei luni, Senatul României a adoptat o lege foarte importantă pentru sistemul sanitar din țara noastră, aceea de a suplimenta veniturile medicilor. Astfel, din această vară, medicii ar putea avea venituri mai mari, iar pacienții își vor putea alege, contra cost, un anumit medic care să le ofere servicii medicale. Proiectul prevede ca medicii care lucrează în spitalele de stat să poată presta servicii medicale în același spital după terminarea programului. Pacienții vor fi cei care vor plăti, iar o parte din sumă va ajunge și la cadrele medicale. Este o lege lipsită de consistență politică, un proiect care pune mai presus de orice interesul cadrelor medicale și al cetățenilor.

Declarația politică se intitulează „Demonizarea contagioasă a clasei politice are consistența unei sentințe național suicidale”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

A existat o perioadă de glorie a politicii românești, când, după 1990, românii credeau în schimbarea la față a României prin propriile forțe, prin puterea, buna-credință și onestitatea unor lideri. Era un recurs psihologic recuperator pentru moralitate, într-un timp al resuscitării speranțelor celor mulți, printr-o reașezare principial legitimă a puterilor statului. Se scria o perioadă romantică a politicii, iar încrederea publică în democrație și lideri reprezentativi de calitate era validată prin prezența masivă a românilor la scrutinele electorale și la urnele de vot.

În 25 de ani, totul s-a prăbușit prin dezamăgire și deziluzie, iar arealul politicii a devenit, prin contagiune, un spațiu toxic al minciunii și demagogiei, al profitului prin hoție, al intereselor care nu prea mai au nicio legătură cu bunăstarea și binele public. În acest areal sordid, elocința a făcut loc spurcării, retorica s-a transformat în vocalism gregar, principiile sunt doar teoretizări de conjunctură, fără nicio fundamentare practică, iar doctrinele și ideologiile sunt banale incursiuni și exerciții stilistico-semantice din orizontul vestimentar al partidelor. Poate, tactic, acestea mai justifică existența dezbaterilor dintre analiștii și strategii care pendulează în bătaia vântoaselor dinspre stânga sau dreapta politicii, însă pentru omul de rând sunt doar înșiruiri ticluite de vorbe goale.

Din păcate, nu acest context dolosiv este cel mai grav. Culpele penale, arestările pe bandă rulantă din ultima perioadă a politicienilor de rang înalt, a multor primari, președinți de consilii județene, aleși locali, parlamentari și miniștri au extrapolat endemic eticheta penală la nivelul întregii structuri politice. Clasa politică este astfel, _in corpore_ , afectată și anihilată de sindromul corupției, iar începerea urmăririi penale până și împotriva premierului României confirmă stigmatul demonizării penale asupra tuturor politicienilor. Nu scapă nimeni de anatema generalizării culpabile, a disprețului suveran, câtă vreme în spațiul public rezonează o concluzie intens extrapolată mediatic: „Sunt toți la fel de corupți!” Am văzut amplificată această concluzie a intoxicării în masă prin confruntările din spațiul virtual, în care

Declarația politică este intitulată „Democrație și bună guvernare”.

Distinși colegi,

Ocazional, trebuie să reamintim Guvernului că democrația înseamnă, printre altele, așa cum o definea și Abraham Lincoln, „guvernarea poporului, de către popor, pentru popor”. Fără o bună guvernare, în interesul populației, nu există democrație reală.

Or, a hăitui întreprinzătorii cu toate mijloacele de forță nu este bună guvernare!

A hăitui opoziția și a încerca să-i închidă gura nu este bună guvernare!

A nesocoti deciziile CCR sau a persecuta judecătorii CCR pentru deciziile lor nu este bună guvernare!

O bună guvernare trebuie să se sprijine pe piloni precum responsabilitate, transparență, eficacitate și eficiență, încurajarea și susținerea mediului privat. Dar mai ales pe respectarea regulilor jocului democratic! Pe respectarea Constituției!

Până ce Guvernul nu va înțelege aceste principii, până ce nu le va aplica, nu vom avea o bună guvernare, iar democrația are de suferit!

Declarația politică se intitulează „Guvernarea Ponta ignoră pericolul falimentului Greciei”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

În contextul turbulențelor de pe scena politicii europene și al unei apropieri excesive a Greciei de Rusia, Executivul Ponta se comportă ca și cum România ar fi un fel de Elveția, adică o țară la adăpost de orice fenomene externe, în care oamenii trăiesc într-o mulțumire deplină, iar economia produce o infinită prosperitate. În plus, prim-ministrul țării consideră că acum e momentul să lanseze un război instituțional cu Președinția. Pleacă în vizite de lucru externe fără să anunțe pe nimeni, reprezentând cu de la sine putere țara, apoi dispare fără nicio informare oficială, considerând că actul de guvernare poate intra și el în concediu medical.

Din nefericire, abuzurile și incertitudinea instituțională sunt elemente care ne vulnerabilizează într-un context regional îngrijorător. Politicienii de la Atena par deciși să ignore toate apelurile la rațiune venite din partea Uniunii Europene și să renunțe la moneda unică, iar comisarii UE iau deja în calcul declanșarea stării de urgență în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată. În această situație, sunt de așteptat tulburări financiare cu efecte greu de cuantificat, ce pot afecta puternic și România.

Cu toate acestea, Victor Ponta nu pare să fi auzit de Grecia și de problemele generate pe plan european. Problema nu a existat și nici nu există în ședințele de Guvern. În schimb, dă interviuri în presa străină în care se declară dezamăgit de președinte, adâncind, în mod iresponsabil, disfuncționalitățile instituționale care slăbesc statul, după care dispare, motiv pentru care Executivul nici măcar nu se mai întrunește în ședința săptămânală.

În consecință, actuala putere ar trebui să reacționeze rapid la frământările externe și să ia măsurile necesare pentru a feri România de efectele colaterale ale semnării unui eventual protocol între Grecia și Rusia, respectiv decizia Guvernului elen de a ieși din zona euro. Astfel de situații sunt atât de grave, încât nu suportă amânări până premierul Ponta va reveni cu picioarele pe pământ.

Declarația politică este intitulată „Comarnic – Brașov, alt eșec marca Guvernului Ponta”.

## Stimați colegi,

Ministerul Transporturilor devine etalonul guvernării PSD. Eșec după eșec, rușine după rușine. Doar în anul 2014 Ministerul Transporturilor a fost condus de trei miniștri, cu viziuni și obiective diferite, a primit înapoi gestiunea CNADNR, iar planurile privind dezvoltarea rețelei rutiere s-au modificat semnificativ în decursul anului, multe proiecte de autostrăzi fiind înlocuite cu planuri de drumuri expres.

Cinci miniștri în trei ani. Modificările substanțiale de organizare din cadrul acestui minister au dus la ceea ce vedem astăzi: eșec pe toată linia. Mutarea CNADNR dintr-o parte în alta, crearea unui minister al marilor proiecte, separarea drumurilor naționale de autostrăzi și mai apoi ștergerea acelui portofoliu de mari proiecte, ca și cum nu ar fi existat, arată dimensiunea eșecului Guvernului Victor Ponta și pe acest domeniu. Marile proiecte au fost desăvârșite și inexistente!

Proiectul numărul unu al Ministerului Transporturilor, după cum apare Comarnic – Brașov pe site-ul instituției, la secțiunea interes public, este un eșec dovedit și trebuie asumat de șeful Executivului, cel care își alege colegii de echipă. Dacă numărul unu este tratat în acest fel, atunci următoarele proiecte cum să mai vadă lumina zilei, cum să mai aibă parte de acel viitor luminos despre care vorbea un anume ministru al transporturilor?

## Stimați colegi,

Trebuie să ne aducem aminte vorbele de aur ale premierului Victor Ponta după un turneu în țările arabe. Acesta îi solicita ministrului Ioan Rus să aprobe Masterplanul Comarnic – Brașov, după care să se poată retrage în glorie. Nici Comarnic – Brașov nu e aprobat, nici gloria de după nu vine. Atunci vorbea și despre scăderea TVA și o rezolvare a blocajului generat la acordarea cardurilor de sănătate. Comarnic – Brașov nu se mai face, TVA, cel mai probabil, nu se mai reduce, iar cardurile de sănătate sunt în continuare o problemă. Premierul a eșuat, dintr-un foc, în trei mari privințe!

Șoseaua de mare viteză de pe Valea Prahovei trebuia să fie realizată în regim de concesiune. Dar această procedură a fost anulată, astfel încât singura variantă rămasă este bugetul de stat.

Declarația politică se intitulează „Planul Juncker, o șansă pentru Moldova, Suceava și Bucovina”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Comisia Europeană a lansat planul de investiții în valoare de 315 miliarde de euro pentru relansarea creșterii economice în Europa și pentru creșterea numărului locurilor de muncă, inclusiv în ceea ce privește recrutarea tinerilor, cunoscut sub numele de Planul Juncker.

Planul anunțat de Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, cuprinde trei axe principale:

– instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice – EFSI, garantat cu bani publici, care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro sub formă de investiții suplimentare în perioada 2015–2017;

– crearea unei rezerve de proiecte, însoțite de un program de asistență;

– elaborarea unei foi de parcurs, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții. Planul își propune atingerea a trei obiective majore:

– inversarea tendințelor descrescătoare ale investițiilor și facilitarea creării de locuri de muncă și a redresării economice, fără presiuni asupra finanțelor publice naționale și fără crearea de noi datorii;

– efectuarea unui pas decisiv în direcția satisfacerii nevoilor pe termen lung ale economiei și sporirea competitivității;

– consolidarea dimensiunii europene a capitalului uman, a capacității de producție, a cunoștințelor și a infrastructurii.

Inițial se asigură un fond de 21 de miliarde de euro, 16 miliarde de la Comisia Europeană și 5 miliarde de la Banca Europeană pentru Investiții, care va fi apoi angrenat în scheme de garanții europene la creditare și combinat cu fondurile europene de investiții. În acest mecanism, totalul investițiilor generate se estimează că va ajunge la 315 miliarde de euro în următorii trei ani și ar putea crea 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

Planul Juncker se va axa pe investiții în infrastructura de transport, în educație, energie, cercetare și inovare, creșterea accesului la finanțare a companiilor cu până la 3.000 de angajați, cu atenție specială pentru IMM-uri.

Declarația politică este intitulată „O emisiune de titluri de stat ratată?!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Printr-o interpelare adresată în primăvara acestui an fostului ministru al finanțelor publice, ceream precizări cu privire la o eventuală reluare a lansării pe piață a titlurilor de stat pentru populație, care nu au mai fost emise din anul 2005, când acestea se distribuiau prin trezoreriile locale într-o formă materializată.

Promovarea unor asemenea instrumente financiare, proiectate la randamente și perioade de maturitate atractive, în comparație cu ofertele de depozitare ale instituțiilor bancare, mi se părea mai mult decât oportună, în condițiile în care presa financiară tocmai disemina informația că, numai în anul 2014, Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat de pe piața internă 40,56 de miliarde de lei și 928,7 milioane de euro prin vânzare de titluri de stat, în condițiile în care, în anul 2015, trebuie acoperită o scadență de 28,1 miliarde de lei, din care 24,2 miliarde de lei pentru împrumuturile în lei și 3,9 miliarde de lei pentru cele în valută.

În răspunsul formulat după câteva săptămâni, eram informat că, după consultarea reprezentanților investitorilor și ai instituțiilor de reglementare a pieței de capital, Ministerul Finanțelor Publice a demarat etapele necesare pentru realizarea unui proiect-pilot de emisiuni de titluri de stat dedicate populației prin mecanismele Bursei de Valori București, fiind selectat și sindicatul de bănci care va asigura intermedierea și distribuția către investitori a emisiunii.

Strategia de promovare și lansare, precum și caracteristicile emisiunii trebuiau elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, care urma să stabilească data lansării și perioada de subscriere a titlurilor de stat pentru investitorii persoane fizice.

Din nefericire, bilanțul preliminar al acestei oferte de titluri de stat pentru populație, publicat recent de presa financiară, devoalează atât slaba promovare a acestei oportunități de plasament, cât și dimensionarea unor randamente derizorii, cvasineatractive pentru investitorii persoane fizice, câtă vreme erau inferioare chiar și dobânzilor la depozite oferite de băncile comerciale.

Declarația politică se intitulează „Boala de putere și guvernarea cu piciorul în ghips”.

Victor Viorel Ponta este bolnav de putere. După pierderea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, actualul premier ar fi putut să procedeze ca în țările civilizate și să-și prezinte demisia, atât din funcția publică deținută, cât și din cea de președinte al PSD. După trei ani de guvernare populistă cu ajutorul televizorului și Facebook-ului, putea să-și ofere un concediu de odihnă, medical sau de DNA, în care să-și clarifice problemele de afaceri cu statul făcute împreună cu prietenul _forever_ Dan Șova și ceilalți membri ai familiei sale.

Premierul și președintele PSD este un om compromis. Au trecut mai bine de două săptămâni de când a fost pus sub acuzare de DNA și Domnia Sa se încăpățânează să rămână în fotoliul de prim-ministru. Mai mult decât atât, fuge de ancheta DNA și se refugiază când la Baku, alături de liderii autoritari ai Rusiei, Belarusiei și Turciei, când la Istanbul, călătorind cu aeronava președintelui turc, convocându-și miniștrii pentru consultări într-o altă țară sau comunicând cu mass-media și publicul românesc prin intermediul Facebook-ului, pe care postează tot felul de mesaje și scrisori medicale.

În dispreț față de Constituția României, îi recomandă președintelui pe cine să numească ca prim-ministru interimar pe perioada „convalescenței” sale, doar-doar să mai acopere mediatic scandalul de corupție în care este implicat.

Victor Ponta este bolnav de putere, probabil, l-au îmbolnăvit și apropiații săi din propriul partid, iar guvernarea este cu piciorul în ghips. În momentul de față, România are imaginea externă făcută praf, președintele ne supune spre analiză Strategia de Apărare a Țării, iar NATO devine tot mai preocupată de amenințările Rusiei la adresa securității regionale. O situație mai vulnerabilă decât atât nici că ne-am putea imagina. Gestul premierului în exil este un fel de autosuspendare, după ce a încercat toate tertipurile posibile și imposibile pentru a evita demisia.

În ciuda situației sale medicale, Ponta vrea să câștige timp, să amâne inevitabilul, negăsind o altă ieșire din situația gravă în care a pus România. Oricând s-ar întoarce, orice ar delega, Victor Ponta trebuie să-și dea demisia. Președintele PSD Victor Ponta nu este acum altceva decât un prim-ministru în exil, care încearcă o campanie de victimizare prin fax și pe Facebook. Tot prin fax își putea prezenta foarte bine demisia. Mincinos fiind, îl contaminează și pe ministrul Bănicioiu, jignind cadrele medicale de la Spitalul Universitar, acoperindu-se de ridicol.

Declarația politică este intitulată „Restaurarea și valorificarea vestigiilor arheologice, a monumentelor istorice și de arhitectură în scopul păstrării identității teritoriale”.

Zona Galați este deținătoarea unui tezaur remarcabil de vestigii arheologice, monumente istorice de arhitectură și de artă care atestă evoluția și continuitatea pe aceste meleaguri a poporului român.

Printre obiectivele turistice ale orașului se numără și muzee, case memoriale, monumente și ansambluri de artă, ridicate în memoria unor personalități din partea locului sau cu semnificație națională, în amintirea unor evenimente din viața orașului: Bustul lui Alexandru Ioan Cuza, Tabăra de sculptură în metal de pe Faleza Dunării, Statuia lui Mihai Eminescu, Statuia Docherului, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Muzeul de Istorie etc.

Se remarcă dominanța valorilor religioase din municipiul Galați, precum și prezența unei părți din liniile de fortificație cunoscute sub numele de Valul lui Traian, edificate probabil de bizantini, în secolele X–XI (satul Șendreni, comuna Șendreni).

Biserica Precista, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este cel mai vechi monument istoric din municipiul Galați, îndeplinind pe vremuri un rol dublu: lăcaș de cult și cetate de apărare împotriva cotropitorilor.

De asemenea, Muzeul de Artă Vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească din țară. A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care o păstrează și la acest început de mileniu.

Teatrul Dramatic Galați a fost deschis oficial în 1955. Din anul 1976, aici se organizează anual unul dintre cele mai renumite festivaluri de comedie din țară.

Patrimoniul poate fi folosit ca element catalizator pentru coeziunea socială și promovarea responsabilităților cetățenilor pentru mediul lor de viață. Fiecare comunitate asociază patrimoniului cultural anumite valori cu care se identifică. În cadrul dezvoltării durabile, patrimoniul cultural constituie o resursă posibil de utilizat, în scopul creșterii prosperității locuitorilor. În urma audiențelor pe care le-am avut, am realizat că tot mai mulți cetățeni doresc stoparea degradării și alterării estetice a monumentelor memoriale, stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reabilitarea lor și valorificarea în circuitul turistic cultural, protejarea șirurilor arheologice și includerea lor în circuite turistice tematice, promovarea localităților vechi pescărești și încurajarea/revigorarea activităților tradiționale, precum și promovarea activităților culturale ce valorifică elementele de patrimoniu cultural generate de caracterul multicultural al unor zone. Ε necesar un program de restaurare și valorificare a vestigiilor arheologice, a monumentelor istorice și de arhitectură în scopul păstrării identității naționale. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Pentru o singură vină trebuie aplicată, proporțional, o singură pedeapsă”.

Istoria civilizației universale consemnează și condamnă, de-a lungul vremii, una dintre cele mai aberante forme de comportament uman, reprezentate prin crimă și tortură. În epoca modernă, organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale, dar și Organizația Națiunilor Unite, au luat atitudine împotriva acestei forme de comportament bestial. La propunerea Danemarcei, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a instituit chiar Ziua internațională în sprijinul victimelor torturii, marcată anual pe 26 iunie. Cu ocazia acestei zile, Națiunile Unite îndeamnă guvernele și membrii societății civile să ia atitudine împotriva torturii și împotriva celor care o practică, îndemnând oamenii de pretutindeni să-și arate respectul față de cei care au fost supuși unor astfel de crime. În mod fundamental, aici este vorba despre justiție, actele reparatorii devenind obligatorii.

Sunt bine cunoscute practicile unor popoare din vechime, de a-și tortura prizonierii de război. Este notorie și epoca Inchiziției, dar și perioada instaurării comunismului, când oamenii erau supuși unor metode de tortură fizică și psihică, imaginate de niște minți diabolice. Literatura de specialitate relevă existența unor personaje specializate în domeniul terorii.

România a cunoscut, încă din Evul Mediu, astfel de manifestări demențiale. Este suficient să ne amintim de „fecioara de fier”, existentă și azi, ca relicvă, în muzeul Cetății Făgărașului. Dar, mai de curând, sub regimul apus al comunismului, lagărele de muncă silnică și închisorile pentru deținuții politici stau mărturie concretă a unei politici de partid care nu mai trebuie repetată. Regimul opresiunii de sorginte bolșevică a fost, poate, cea mai mare tragedie a umanității, după lagărele morții inventate de regimul nazist.

În conflictele armate actuale, sunt semnalate, încă, acte de tortură, condamnate de legile internaționale. Ca atare, se face absolut necesară o politică la nivel global, prin care organizațiile umanitare și organismele de stat să poată monitoriza și pedepsi actele de acest gen ale unor decrepiți, improprii civilizației moderne.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică este intitulată „Relocarea refugiaților în România”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La 13 mai 2015, Comisia Europeană a prezentat Agenda europeană privind migrația, ca urmare a evenimentelor dramatice ce au loc în Marea Mediterană și a efectelor acestora asupra statelor Uniunii Europene. Agenda presupune instituirea unui mecanism de urgență pentru relocarea a 40.000 de refugiați ajunși în Italia și Grecia către toate statele membre UE. Conform schemei propuse de Comisia Europeană, țara noastră urmează să asigure azil pentru peste 2.000 de refugiați în perioada 2015–2016.

Deși România și Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu alte provocări din punct de vedere economic și politic, pierderea de vieți omenești și imigrația ilegală sunt, de asemenea, probleme ce necesită rezolvare. Numărul persoanelor care au solicitat azil politic în UE în primele trei luni ale acestui an este de 185 de mii, iar peste 100 de mii de imigranți clandestini au ajuns pe țărmul de sud al Europei încă de la începutul lui 2015. De aceea, consider că responsabilitatea ce revine României de a colabora cu restul țărilor europene în a găzdui temporar sau chiar a integra aceste persoane este una cât se poate de serioasă.

Nu pot să fiu de acord cu reticența anumitor guverne ale Uniunii de a oferi azil. Un exemplu recent este cel al Guvernului Ungariei, care a hotărât construirea unui zid de-a lungul graniței cu Serbia pentru a stopa intrarea imigranților proveniți din zonele problematice. Astfel de acțiuni nu reprezintă o soluție viabilă și dau dovadă de lipsă de solidaritate. Având în vedere toate aceste lucruri, este esențial ca România să se pregătească din timp pentru fluxul de persoane ce vor ajunge pe teritoriul său. Gestionarea responsabilă a relocării refugiaților constituie un test pentru noi, din care vom afla cum se adaptează țara noastră la efectele globalizării. Avem șansa să fim un exemplu pozitiv al diplomației și toleranței, dar mai ales să demonstrăm Europei că politicile legate de migrație trebuie adaptate realităților curente.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața, stimați colegi!

Văd prezenți liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare. Îi rog să-i invite pe colegi în sală. Am văzut că foarte mulți sunt încă în birouri.

Și îl rog pe domnul secretar Mario Oprea – ce să fac, fiecare cu bafta lui – să facă prezența, încercând să aducem cvorumul de ședință. Mulțumesc.

## Bună dimineața tuturor!

|Bună dimineața tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|delegație| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin||

|Butnaru Florinel|prezent| |---|---| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|concediu| ||medical| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel|prezent<br>prezent| |Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin|delegație<br>prezent| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|| |Flutur Gheorghe|| |Frătean Petru Alexandru|delegație| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|| |Hașotti Puiu|învoire| |Ichim Paul|| |Igaș Traian Constantin|| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|| |Luchian Ion|prezent| |---|---| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|prezent| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Mihai Cristian Dănuț|| |Mihai Neagu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|| |Miron Vasilica Steliana|| |Mitu Augustin Constantin|| |Mocanu Victor|| |Moga Nicolae|| |Mohanu Nicolae|prezent| |Motoc Octavian|prezent| |Mutu Gabriel|| |Nasta Nicolae|| |Năstase Ilie|| |Neagu Nicolae|| |Neculoiu Marius|| |Nicoară Marius Petre|| |Nicolae Șerban|| |Nistor Vasile|prezent| |Niță Mihai|prezent| |Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian|| |Oprea Dumitru|| |Oprea Gabriel|Guvern| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba<br>Pavel Marian|delegație<br>prezent<br>prezent| |Păran Dorin<br>Păunescu Teiu|prezent<br>prezent| |Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe|prezent<br>prezent| |Pop Liviu Marian|Guvern| |Popa Constantin<br>Popa Florian|prezent| |Popa Ion|delegație| |Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad|prezentă<br>prezent| |Popescu Corneliu|| |Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|prezent|

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și mobilizeze colegii.

Avem și legi organice pentru ora 12.00. Eu știu că unii colegi vin direct pentru ora 12.00, însă vreau să vă aduc la cunoștință că suntem, pentru astăzi, cu 26 de proiecte de acte normative și insist: toți colegii care sunt prezenți în Senat să vină la sala de plen.

Mulțumesc colegilor care au fost, care sunt deja prezenți în sală.

Vă rog să luați loc în bănci.

Năstase Ilie, prezent.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A venit dimineață primul.

Deocamdată 75, domnule președinte.

Ei, la Neamț se trezește lumea mai târziu, așa.

N-avem cvorum.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Încă. Mai lăsăm un pic și mai reluăm o dată, da?

Insist la toți colegii care sunt prezenți în Senat să vină în sală.

Vă rog să luați loc, stimați colegi!

Îi rog pe toți colegii să ia loc în sală!

Îi rog și pe colegii care au intrat acum să semneze și să-și ia cartelele pentru a deschide ședința de Senat.

Rog personalul tehnic, care este prezent și care nu face parte din corpul Senatului, să părăsească sala de plen. Mulțumesc și colegilor care au venit. Stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 24 iunie 2015.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Fără cvorum?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă anunț că, din totalul de 167 de senatori, și-au înregistrat prezența 85, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 84.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Rotaru.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, au fost declarațiile politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu – ora 12.00 – vot pentru legile organice.

Pentru colegii care sunt în sală, care își pot anunța colegii, pentru ora 12.00 avem nevoie, așa cum bine știți, de un anume cvorum pentru legi organice.

Sunt intervenții legate de program? Dacă nu sunt...

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Avem cvorum?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vedem.

Dacă nu sunt intervenții legate de program – părerea mea, dacă suntem aici, haideți să facem un pas în față –, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

##

Vă rog, încă o dată. Colegii să-și ridice cartelele și să fie... să voteze, că, dacă nu votează, degeaba suntem prezenți. Îl rog și pe colegul care a intrat acum în sală să voteze. Domnule Chiru, v-ați luat cartela? O aveți?

Avem nevoie întotdeauna. Într-un sistem democratic, opoziția are rolul ei foarte important.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Dar recunoaște cineva?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Unii, da.

Dacă legat de ordinea de zi sunt probleme?

Deci dacă legat de ordinea de zi sunt probleme?

## Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi.

Luni, 29 iunie 2015: de la 9.00 la 11.00 – activități în comisii; 12.30 – ședința pregătitoare; 13.00 – ședința Biroului permanent; 14.00–16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00 – lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 30 iunie 2015: 9.00–13.00 – lucrări în comisiile permanente; 13.00–15.00 – pauză; 15.00–17.00 – lucrări în plenul Senatului.

Sigur că pot interveni modificări la acest program, în condițiile în care Biroul permanent de săptămâna viitoare va avea în vedere alte aspecte.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Punctul 1, Proiectul de lege privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.

Punctele 1 și 2, s-a depus raportul? Dacă nu s-a depus raportul... Probabil de asta colegii din Comisia...

Numai un pic.

Colegii din Comisia pentru buget, finanțe, probabil de asta nici nu sunt în sală, sunt la lucru.

Punctele 1 și 2, în aceste condiții, urmează a fi reanalizate.

Punctul 3.

Doamnă, înainte de a trece la punctul 3... De la microfonul central!?

Doriți să faceți un anunț important.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

Și eu.

Mulțumesc.

Stați liniștiți, nu plec nicăieri!

Pe scurt, vă rog, pentru că am intrat în procesul legislativ.

Până la urmă, tot conservatoare rămân în sufletul meu.

Chestiunea este aceasta: ieri s-a discutat inițiativa de suflet, alta, a mea, cu răspunderea magistraților. S-a discutat în Comisia juridică și, ca de obicei, așa cum spun eu de un an și ceva, Comisia aceasta juridică sau conducerea ei este abuzivă de la A la Z.

Deși Regulamentul Senatului spune că inițiatorul este chemat sau invitat cu 3 zile înainte în scris, nici măcar verbal n-am fost invitată pentru a susține. Drept care... Mai mult decât atât, Comisia juridică nu are regulamentul său pus pe site. Nu știu dacă este aprobat de Biroul permanent. Deci vorbim de Comisia juridică care nici măcar nu respectă lucrul acesta.

Rugămintea mea este să supuneți la vot sau să supună domnul președinte la vot reîntoarcerea la comisie. Oricum, raportul este pentru septembrie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

E în regulă. Când ajungem la ordinea respectivă o voi supune...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Păi, nu e pe ordine.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi, dacă nu-i pe ordine, trebuie să-l punem pe ordine ca să-l putem reîntoarcere la comisie. Dacă nu-i pe ordinea de zi, nu pot să iau o decizie asupra unui proiect care nu-i pe ordinea de zi, vă dați seama. Când va fi și veniți cu...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Asta înseamnă că, în septembrie, se va amâna iar până în octombrie...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Când va fi.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

...până în noiembrie, până la calendele grecești.

Eu nu știu, nu pot să discut. Dar nu pot să pun propunerea dumneavoastră pe...

Bun. Chestiunea este aceasta: Biroul permanent să aibă în vedere și să ia în discuție activitatea acestei comisii și, în primul rând, a șefului comisiei care...

E prezent?

Nici măcar nu e prezent!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Dacă inițiatorul este...

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este dincolo de acceptabil ca un coleg senator să vină la microfonul central să spună despre o comisie de calibrul Comisiei juridice a Senatului că este condusă abuziv, de vreme ce, în sală, avem reprezentanți ai conducerii acestei comisii. Și, vă rog, în spiritul pe care totdeauna l-ați propovăduit de la înalta dumneavoastră demnitate de președinte de ședință, să nu permiteți astfel de intervenții, pentru că ele sunt cel puțin inelegante.

Mulțumesc.

Dacă existau plângeri privind conducerea Comisiei juridice a Senatului... repet, avem în sală reprezentanți ai conducerii. Conducerea nu este un om. Conducerea este colectivă la nivelul tuturor comisiilor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu înțeleg că există...

Doamna Anghel, vă rog să mă ascultați.

Înțeleg că există o nemulțumire a unui senator vizavi de activitatea unei comisii.

**Domnul Ion Rotaru**

:

De convocare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dreptul dumneavoastră este să sesizați Biroul permanent. Noi o să discutăm în Biroul permanent situația pe care dumneavoastră o invocați și, în momentul în care proiectul va ajunge în discuție, vom aplica, sigur, regulamentul fără niciun fel de problemă.

Nu, nu! Uitați-vă în regulament. Este vorba de...

Dau drept la replică pentru chestiuni personale, nu se pune problema.

E vorba... Doamna... Nu vreau să discut în contradictoriu cu dumneavoastră!

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii...

Vă rog să respectați...

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Dacă inițiatorul este prezent.

Nu. Am intrat în discuția unui proiect. După ce terminăm proiectul vă dau cuvântul. Sigur. Cum? Nici nu încape discuție.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul György Attila?

Nu este...

A! Da, da. E punctul 3. Domnul Dan Popescu, scuzați-mă. Domnul Dan Popescu. Microfonul 8.

## **Domnul Dan Popescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține această inițiativă, deoarece Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic...

...deoarece Legea fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, interzice vânătoarea cu arcuri și cu păsări de pradă și reglementează coerent și explicit modalitatea în care se practică vânătoarea cu arme și capcane.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Președintele comisiei.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Saghian.

În ședința din data de 16 iunie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00.

Doamna senator Anghel, 30 de secunde, vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Domnul senator Barbu recidivează.

În 2013, spunea ceva foarte urât despre mine. Eu am o hârtie depusă de mai... mai bine spus, o sesizare, o reclamație depusă de 2 ani de zile la Biroul permanent, pentru Comisia juridică. Nici astăzi nu s-a luat în discuție hârtia respectivă.

Și aș vrea să-l văd pe domnul Boboc dacă, în ultimele 2 luni de zile, a călcat în această sală. Despre ce discutăm, domnilor?

Mulțumesc.

Suntem egali numai în drepturi, în îndatoriri nu?!

Mulțumesc doamna Anghel. Mulțumesc tare mult. Domnule senator Vochițoiu, vă rog.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Domnule președinte, mulțumesc.

Minutul pe care mi l-ați acordat, de fapt, voiam să îl folosesc înainte de a începe procesul legislativ, dar e bine și acum. Eu vă mulțumesc mult.

În timp ce, de ani de zile, ne zbatem aici să găsim soluții să creștem alocațiile pentru copiii românilor, să găsim bani să completăm pensiile românilor...

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Nu este pe subiect!

Vă rog! Vă rog!

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

...în timp ce Comisia Europeană, zilele acestea, ne-a acordat un ajutor de 85 de milioane de euro pentru a minimiza cauzele, prejudiciile produse de sinistrele inundații de anul trecut, în spațiul public, zilele acestea, se discută o chestiune halucinantă.

E vorba de un domn sau de un grup de domni, nici nu mai contează că sunt liberali, care au fraudat 670 de milioane de euro.

De la acest microfon al Senatului României trebuie să spun românilor: să nu ne facem că nu știm lucrurile acestea!

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Nu este la subiect.

Vă rog din suflet, stimați colegi, să mulțumim instituțiilor statului român pentru că își fac datoria, să le spunem românilor că ne pasă de lucrul acesta...

Mulțumesc tare mult...

...și, dacă nu se va rezolva...

Domnule Vochițoiu, mulțumim!

Vă rog frumos, mai am 30 de secunde.

Dar nu este legat de subiectul...

Dacă nu se va rezolva această chestiune, eu voi propune o comisie parlamentară pentru a studia acest lucru.

Faceți...

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

670 de milioane sunt de zece ori mai mulți bani decât cauzele pricinuite de inundațiile anului 2014.

Mulțumesc.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Este inadmisibil și vă rog frumos să fim atenți la aceste lucruri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Când faceți o asemenea propunere, să o adresați Biroului permanent și să îndeplinească toate condițiile regulamentare.

Domnul senator Sârbu. Urmează domnul senator Tișe.

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Eu m-am înscris primul.

Dacă doriți, domnule Ghișe... sau Tișe. Haideți, dacă doriți, cedez eu! Am răbdare, că vreau să fac o intervenție care să calmeze lucrurile.

Văd că, în ultima perioadă, avem tot timpul dispute, aproape o oră, trecem de o oră, pe teme care n-ar avea ce căuta la plen, adică să nu inviți la comisie... Indiferent cine-i senatorul care are o propunere făcută, o inițiativă, îl inviți, vezi ce spune și merge comisia mai departe, își face problema... își face treburile.

Nu cred că-i corect, din punctul acesta de vedere, dacă așa s-a întâmplat. Sesizări au mai fost făcute în sală.

La Biroul permanent eu n-am... de când particip eu – și particip de multă vreme –, n-am analizat niciodată o situație de genul acesta: ce se întâmplă dacă o comisie nu invită în mod intenționat un anumit senator sau o doamnă senator care are o propunere legislativă. N-am discutat. E și o vină a mea, și o vină a celorlalți colegi, că am lăsat lucrurile să treneze.

Dar, de fiecare dată, la fiecare început de ședință, să avem discuții de genul acesta, să avem replici, să avem drept la replică, să avem intervenții care nu au nimic comun cu ordinea de zi și cu punctul respectiv, eu cred că nu e bine.

E târziu, e adevărat, suntem pe ultimele zile, dar, de la toamnă, trebuie să schimbăm ceva în această procedură. Sunt drepturi pe care le au toți senatorii. Nu sunt drepturi pentru unii mai mari și pentru unii mai mici.

Mulțumesc.

Domnule senator Tișe, vă rog.

## Domnule președinte de ședință,

Exact în acest sens voiam să iau și eu cuvântul înainte și vă asigur că, la nivelul Comisiei juridice – și, aici, sunt membru al Comisiei juridice –, niciodată Comisia juridică nu a încercat, practic, să analizeze proiecte legislative pe ascuns, fără să fie invitat colegul nostru senator sau cine era inițiatorul.

Și, în calitate de membru, mă văd nevoit să iau apărarea acestei comisii, pentru că, în perioada de trei ani de când fac parte din ea, realmente, am dus o muncă colegială acolo și cred că este nefiresc, într-adevăr, așa cum spunea colegul nostru Barbu, ca această comisie să fie blamată.

Și îi spun doamnei Anghel că o să ținem cont de recomandările dânsei și, în viitor, o să o chemăm și o să o invităm de fiecare dată, pentru că interesul nostru este, practic, să iasă un proiect legislativ bun, nicidecum să votăm proiecte legislative fără ca inițiatorul să știe.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea ministerului, domnul Dan Popescu. Microfonul 8. Pe scurt, domnule ministru.

Mulțumesc frumos. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține propunerea legislativă, deoarece aceste principii sunt deja cuprinse în forma actuală a Codului silvic, Legea nr. 46/2008. Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Domnul președinte Saghian, Comisia pentru agricultură. Vă rog.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din 9 iunie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere. Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Mulțumesc tare mult. Raportul a primit vot, proiectul legislativ a fost respins. Ni se atrage atenția, la poziția 3...

A! E lege organică, de asta am lăsat-o pentru ora 12.00. E lege organică. Nu știam ce s-a întâmplat. E lege cu caracter organic.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea ministerului, domnul Daniel Botănoiu, prezent. Domnule ministru, vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă instituie excepția de la aplicarea prevederilor acestui act normativ asupra transferului dreptului de proprietate realizat în baza unui contract de vânzarecumpărare.

Prin dispozițiile Deciziei nr. 755/2014, pronunțată de Curtea Constituțională, s-a constatat faptul că excepția instituită de legiuitor de la principiul aplicării imediate a legii, reprezentată de regimul juridic diferit, aplicabil efectelor generate de antecontracte în forma autentică încheiate anterior intrării în vigoare a legii, este de natură a genera o situație privilegiată în privința dreptului de proprietate.

Ca atare, Guvernul nu susține propunerea privind modificarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 în forma prezentată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia, vă rog. Domnule președinte...

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a dat aviz negativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru dezvoltare regională au transmis avize negative.

În ședința din 9 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, luări de poziție ale grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Tișe Alin.

Iartă-mă, te rog. Domnul senator Tișe – microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

O asemenea prevedere legislativă ar fi neconstituțională, pe de o parte. Pe de altă parte, ar fi în contradicție cu o decizie a Curții Constituționale, pentru că vorbim de o lege civilă care nu poate retroactiva.

Ca atare, eu cred că decizia comisiei este una corectă, în sensul că nu putem aproba un proiect care să prevadă aplicabilitatea lui înaintea intrării în vigoare pentru contracte încheiate anterior intrării în vigoare.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt și alte poziții? Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorul este?

Nu este...

Iertați-mă. Domnul senator Motoc, unul dintre inițiatorii propunerii.

Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada premergătoare intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014, s-au încheiat numeroase tranzacții privind înstrăinarea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. Unele dintre aceste tranzacții au constat în încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare care prevedeau că prețul se achită integral la data încheierii promisiunii, iar transferul dreptului de proprietate se va realiza după întocmirea documentațiilor cadastrale. Datorită reglementărilor în vigoare privind executarea documentațiilor tehnice de cadastru și, ulterior, intabulării dreptului de proprietate, prevăzute în regulamentele OCPI privind desfășurarea acestei activități, activitatea de cadastrare și atribuirea numerelor cadastrale pentru terenurile aflate în extravilan a fost puternic îngreunată.

Aceste fapte au făcut ca, la intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, care prevedea procedura de urmat în cazul înstrăinării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, numeroși investitori să se găsească în situația de a aplica această procedură, fiind excluși din categoria preemptorilor, în condițiile în care aceștia aveau un drept de creanță asupra terenurilor respective.

Singurii care aveau posibilitatea să definitiveze achiziția prin întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare erau aceia care aveau întocmite promisiuni de vânzare-cumpărare autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acestei legi. Această excepție a făcut o diferențiere clară între promisiunile autentificate la notariat și cele neautentificate, creând o inegalitate între acestea, în condițiile în care dreptul de creanță era asemănător.

Prin Decizia nr. 755/2014, Curtea Constituțională a României constată că prevederile art. 20 din Legea nr. 17/2014, care făceau aceste diferențieri, sunt neconstituționale.

Soluția logică și juridică în această cauză este introducerea promitenților cumpărători într-o categorie aparte față de categoria preemptorilor menționați în lege, înaintea celorlalți preemptori, cu posibilitatea achiziționării terenului la prețul negociat anterior și stabilit în promisiune.

Acesta este, în fapt, conținutul acestei inițiative legislative.

Mulțumesc și eu. Mulțumesc.

Punctul de vedere al ministerului.

Domnule secretar de stat, vă rog. Domnul Daniel Botănoiu.

## Domnule președinte,

Suntem de acord cu completarea Legii nr. 17/2014 în sensul celor discutate anterior, privind instituirea excepției de aplicare a prevederilor acestui act normativ asupra transferului dreptului de proprietate realizat în baza unui contract de vânzare-cumpărare sau al unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, în situația în care au fost dobândite drepturile de creanță prin acte încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cu prevederea acelui termen, astfel încât aceste contracte să fie realizabile.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu...

Președintele Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian, raportul comisiei, pe scurt.

În ședința din data de 16 iunie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Dezbateri generale.

Domnul senator Tișe – microfonul 2.

Este un proiect legislativ corect, având în vedere faptul că, în anumite zone, cu sau fără carte funciară, oamenii transferau, cel puțin în prima fază, prin antecontracte de vânzare-cumpărare, proprietatea, deși ele aveau doar valoare de promisiune de vânzare. Cu alte cuvinte, se năștea o obligație de a face sau un drept de creanță care, este evident, trebuie să fie valorificat și trebuie să ținem cont de el prin această nouă lege, iar prin această excepție nu facem decât să dăm șansa acelor persoane care sunt beneficiarele unor drepturi de creanță sau ale unor obligații de afaceri în virtutea unor acte vechi să poată beneficia de această prevedere legală.

Cred că este bună și, prin aceasta, practic, se face ordine în circuitul civil al terenurilor, pentru că este nefiresc ca o persoană care a plătit, să spunem, prețul integral pe un teren, în virtutea unor acte mai vechi, să nu poată să-și valorifice, deși deține o sentință, acest drept pe care l-a obținut.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Domnul senator Șerban Nicolae. Urmează imediat domnul senator Durbacă. Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am avut nevoie de clarificări, întrucât a apărut o situație, mă rog, oarecum nefirească în procedura de legiferare, dar probabil că nu este nici prima, nici ultima.

Am făcut o propunere legislativă, ea se găsește la punctul următor, cu același obiect, dar cu o soluție diferită. În fapt, așa cum s-a arătat de către inițiator, există o decizie a Curții Constituționale care a constatat că excluderea de la aplicarea legii a celor care au promisiuni de vânzarecumpărare sau antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate în altă formă decât în forma autentică nu ar beneficia de aceste dispoziții.

Și, atunci, propunerea pe care am găsit-o firească, rezultată din motivația deciziei Curții Constituționale, era înlăturarea acelei sintagme: „încheiate în formă autentică”. Am elimina textul și am lăsa textul să curgă așa cum era inițial. Colegii liberali care au inițiat propunerea legislativă pe care o discutăm acum au găsit o altă formulă. Mie mi se pare că – nu vreau să supăr, nu vreau să pară că îmi asum paternitatea unei soluții mai bune – e o formulă care nu este foarte juridică, în sensul că „dispozițiile prezentei legi, în special ale unui articol, se aplică” și așa mai departe. Această formulă este nespecifică actelor normative, în sensul că o lege se aplică, dar „în special” un articol. Nu ați mai întâlnit până acum asemenea formulă.

În esență, putem să adoptăm propunerea colegilor liberali și să o picăm pe a mea, nu am niciun fel de problemă, urmând ca la Camera Deputaților să se găsească o soluție unitară.

Ce aș vrea însă să semnalez și, într-un fel, este și un protest față de atitudinea Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ este, potrivit Constituției, organul consultativ de specialitate al Parlamentului, așa îl definește Constituția. Și aș vrea să rămână în stenogramă acest protest al meu față de atitudinea Consiliului Legislativ, care a avizat negativ propunerea mea legislativă, la final spunând că ea trebuie reformulată în acord cu decizia Curții Constituționale. Adică, cu alte cuvinte, e ca și cum s-au comportat ca un profesor care mi-a respins lucrarea și mi-a zis „du-te și mai învață!”, nefiind aplicat rolul de organ consultativ. I-am întrebat în dialog direct care ar fi soluția și mi-au spus că nu știu, ceea ce mi se pare inadmisibil.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Vă rog, domnul senator Durbacă. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Eu am o întrebare către domnul ministru Botănoiu.

Am înțeles că, fiind vorba în această inițiativă legislativă de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole, am înțeles că, din suprafața de teren agricol din țară, s-au vândut către investitorii străini 25%.

Dacă există prevăzută o limită la care se oprește această vânzare către investitorii străini, iar, dacă nu există, dacă au în vedere ceva sau de ce nu există.

Dacă sunt și alte puncte de vedere, vă rog. Dacă nu, îl rog pe domnul ministru Botănoiu, dacă are cunoștință de acest lucru... Dacă nu, răspunsul să-l dea scris. Vă rog. Microfonul 9.

Domnule senator, sigur că toate companiile care cumpără în România sunt companii românești. Deci, în momentul în care fac acele tranzacții, nu sunt ceruți acționarii, că sunt din afara spațiului din România sau sunt din Italia sau Franța.

Sigur că această companie românească cumpără acele terenuri. Avem reciprocitatea prevăzută în lege, care spune clar că, în afara spațiului comunitar, sigur, trebuie să existe acea reciprocitate de achiziționare a terenului, adică este interzis să cumpere fără să avem acea contrapartidă.

Mulțumesc. Vă rog. Microfonul 2.

Domnule ministru, cred că n-ați înțeles întrebarea! 25% din suprafața agricolă a țării este vândută la investitori străini, nu companiilor românești, că, dacă erau companii românești, nu vă adresam această întrebare.

Încă o dată vă întreb: la ce suprafață se oprește această vânzare, dacă este cazul, sau dacă legea permite să se depășească 25%? Pentru că am înțeles că suntem pe locul I în Europa, ca suprafață arabilă, de 25%, vândută la investitori străini.

Domnule ministru Botănoiu, Dacă nu aveți toate datele problemei, niciun fel de problemă.

Aș vrea ca domnul senator să beneficieze de informația completă și de răspunsul complet la întrebarea dumnealui. Vă rog.

Permiteți, domnule președinte, să-i dăm în scris, pentru că acest 25%, în situația în care există o anumită reglementare cu privire la persoane fizice, sigur că este o suprafață destul de mare, și atunci o să dăm o evidență foarte clară cu ceea ce privește vânzarea lor.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Urmează domnul senator Bumbu.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este, într-adevăr, o problemă extrem de importantă din punctul de vedere al agriculturii, și nu numai.

Reforma funciară – dacă putem s-o numim în felul acesta –, legile retrocedării care au început odată cu revoluția să creeze noua structură funciară din România au creat o situație extrem de greoaie din punctul de vedere al intabulării... al retrocedării, intabulării și al folosirii terenurilor agricole.

Ne-am întâlnit anul acesta cu problema cea mai complexă și complicată, odată cu depunerea cererilor la APIA, și am văzut cât de nefast este efectul acestei probleme asupra absorbției fondurilor europene și câte concesii trebuie să facă ministerul, Parlamentul, pentru a permite fermierilor să solicite aceste fonduri. O dată.

A doua problemă este legată exact de ceea ce a spus și domnul ministru Botănoiu. În România nu se ține evidența persoanelor cu cetățenie străină care dețin terenuri agricole, pentru că, până în 2013, ei puteau să cumpere ca proprietari de societăți comerciale, ca acționari ai societăților comerciale care au devenit proprietari de terenuri. Sute, mii, poate zeci de mii de hectare sunt în proprietatea unor societăți comerciale din România, care însă au proprietari din Uniunea Europeană și nu putem ține evidența acestora și nu putem face o statistică foarte exactă.

Pericolul care ne paște este prevăzut de recentele evenimente de la 2-3 societăți foarte mari, care administrează zeci de mii de hectare – nu dau nume –, societăți care vând terenurile pe care le dețin astăzi și nu există cumpărător în țară care să poată să plătească prețul real de piață pentru aceste terenuri. Terenurile vor ajunge în mâna unor cetățeni străini, a unor companii străine, și nu este un lucru firesc. Dacă acest fenomen continuă, distanța între fermele mari, care dețin zeci de mii de hectare, și fermele mici și medii, familiale, care cultivă 5, 10, 20 de hectare, o să fie atât de mare, încât ne vom apropia de situația din 1907. Vor fi comasate, vor fi foarte eficiente aceste companii, numai că n-o să le deținem noi. Vor fi terenurile în proprietatea acestor companii, numai că n-o să le deținem noi. Și, în condițiile acestea, cred că ar trebui să luăm exemplu de la țările din Europa Occidentală, care au impus limitări de... limită la suprafața de teren care poate să fie deținută de o persoană fizică sau juridică în țara respectivă.

Domnul senator Bumbu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a nu pleca de aici cu o imagine și cu o idee incorectă, vreau să fac o precizare. Voit sau nu, în diferite medii se promovează ideea că terenurile lucrate de firme, de societăți cu investitori străini, bineînțeles, înregistrată societatea în România, ar reprezenta terenul cumpărat.

Vreau să vă precizez, cu date exacte, de acolo, de unde știu, din Neamț, că lucrau companiile străine zeci de mii de hectare, dar în proprietate aveau de ordinul sutelor și, de regulă, în intravilan, în incinta societăților sau a construcțiilor.

Deci încă o dată precizez că cineva, voit, vorbește și confundă terenurile lucrate cu cele deținute în proprietate, iar cifra de 25% este complet eronată și consider că este o manipulare.

Din păcate, Ministerul Agriculturii a fost văduvit de o sursă de informare în cifre absolute, și anume administrațiile locale aveau obligația să raporteze ministerului, prin intermediul direcțiilor agricole, toate mișcările de teren, în sensul schimbării proprietății.

Această sursă de informare a dispărut prin abrogarea legii și, în afară de statistică și de unele date exacte numai de pe suprafețele lucrate de APIA, Ministerul Agriculturii, în acest moment, nu poate beneficia de cifre exacte. Precizez, în cea mai mare parte, doar statistice.

Dar ideea a fost aceasta, că cineva ne induce niște cifre astronomice, care n-au nimic cu realitatea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind recuperarea datoriilor istorice ale unor state față de România.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Domnule ministru – microfonul 8.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât mandatul de negocieri internațional nu se acordă prin lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru politică externă. Domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile reunite, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport comun de respingere, plecând de la ideea că o astfel de inițiativă legislativă nu poate fi reținută, întrucât excedează cadrului stabilit de Legea fundamentală, de Constituție, în privința separației puterilor în stat, precum și modalității de exercitare a atribuțiilor puterilor statului în ceea ce privește realizarea politicii externe.

Și, de asemenea, un lucru important de spus, Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ.

Așa încât și raportul celor două comisii este unul de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Există dezbateri generale? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră...

Închid dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor, de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorului... Este prezent domnul senator Bumbu.

Pe scurt, vă rog.

## Foarte pe scurt, domnule președinte.

În acest moment, particularii care lucrează o suprafață de teren sub două hectare sunt scutiți de la plata impozitului pe venit, de 16%, și de CAS, 5,5%, în schimb, arendașii care iau acest teren și îl lucrează plătesc prin obligație de reținere la sursă toate aceste taxe.

Acest fapt nu face altceva decât o acțiune inversă comasării – pentru care lucrăm, și nu mai fac o pledoarie din ce cauză –, ci, din contră, terenurile se divizează.

Am văzut raportul Consiliului Legislativ. Precizează că sunt două legi diferite. În naivitatea mea, eu consider că noi amendăm numai Codul fiscal și ne-am referit, prin această propunere legislativă, la excluderea sau eliminarea obligației ca arendașii să fie obligați, până la suprafața de două hectare, să plătească impozit.

Nu mi s-a părut un impediment legislativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar de stat Attila György. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Având în vedere că, recent, a fost pe circuit parlamentar Codul fiscal rescris, unde s-au discutat și aspecte privind impozitarea veniturilor din arendă, Guvernul nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnule senator Isăilă, vă rog, pe scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere atât motivația Consiliului Legislativ, cât și motivația Guvernului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Puncte de vedere? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Domnul Attila György, punctul de vedere al Guvernul, vă rog.

## Mulțumesc.

Având în vedere că inițiativa legislativă nu este în spiritul reglementărilor europene, în speță Directiva 2006/112/CE, Guvernul nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru buget... Da, Comisia pentru buget, vă rog. Domnule Isăilă, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere, având în vedere că o astfel de măsură este în contradicție cu prevederile legislației europene în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Le declar închise.

Supun adoptării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Raportul comisiei a fost adoptat.

Proiectul legislativ a fost respins.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Inițiatorul este?

Domnule doctor?

Nu sunteți inițiator.

Nu este.

Comisia...

Domnul Valentin Iliescu, din partea Guvernului României. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa aflată în dezbaterea Senatului vine și încearcă să modifice art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, în sensul stabilirii și marcării pe recipientele sau a apei puse în consum prin conducte a conținutului de nitrați și nitriți, exprimați în miligrame pe litru.

Doresc să fac, din capul locului, afirmația că legea care se dorește a fi modificată, Legea nr. 458/2002 transpune integral și foarte corect în legislația națională prevederile directivei...

Menționez că la nivelul Consiliului Legislativ avizul a fost negativ. Ministerul Sănătății nu a susținut acest punct de vedere. Comisia pentru mediu a avizat negativ.

Iar explicația Guvernului și a noastră, a comisiei, a constat în faptul că raportul de respingere se bazează pe faptul că Legea nr. 458/2002 răspunde în totalitate directivei europene și propunerea legislativă creează o serie de interdicții, în plus, dezavantajând producătorii români de apă minerală.

Așa încât, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Supun adoptării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă și taluzuri ale barajelor și lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Iulian Jugan.

Pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Iulian Jugan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține propunerea legislativă, întrucât această prevedere este neconstituțională.

În acest sens, invocăm Decizia nr. 1/2014 a Curții Constituționale.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc și eu.

Președintele... Vicepreședintele Comisiei de specialitate. Vă rog, domnule senator Deneș.

Mulțumesc, domnule ministru. Președintele Comisiei pentru sănătate. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16.06.2015 membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, din considerentele pe care le-a spus și domnul ministru secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și Comisia pentru mediu au transmis avize negative.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport de respingere. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Motoc – microfonul central.

## Mulțumesc domnule președinte.

Doar un singur lucru vreau să subliniez. Această propunere legislativă nu a apărut din neant.

Dacă mergem pe râurile noastre, pe lacurile de acumulare, în zona taluzurilor acestora, sunt milioane și milioane de PET-uri și alte tipuri de gunoaie care zac acolo și administratorii acestor spații, acestor terenuri și lucii de apă nu se ocupă să curețe aceste spații.

În aceste condiții, cei cărora le pasă de ceea ce se întâmplă, de faptul că turiștii vin acolo și văd asemenea peisaje de-a dreptul dezolante și că, în felul acesta, nu fac altceva decât o propagandă nefastă pentru acele zone, se gândesc cum să facă să preia ei responsabilitatea acestor administratori.

Dacă ministerul de profil și, în general, Guvernul nu vor ști să ceară tuturor administratorilor de terenuri de orice fel, din preajma căilor ferate, a drumurilor, să se ocupe de curățenia acestor spații, este normal ca administrațiile locale, care se văd în această postură de a nu putea să facă nimic, să încerce să-și transfere aceste drepturi. Că este neconstituțional, este, dar să vedem ce putem face să rezolvăm această problemă de o deosebită gravitate pentru noi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Bumbu – microfonul 3.

Domnule președinte, sunt printre inițiatori. N-am mai susținut pentru că acuzația de neconstituționalitate este greu de dus.

Dar îi mulțumesc domnului senator Motoc, colegului, pentru că a pledat la fel cum aș fi făcut și eu.

Vreau să mai vin, în afara argumentațiilor dânsului, pe care le avem și noi în motivare, să mai vin cu un element, că toate aceste suprafețe nu pot beneficia de fonduri europene în situația aceasta. Și o vom reanaliza, s-o putem relua, să nu mai avem acuzația de neconstituționalitate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun adoptării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

## Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. III din Legea nr. 122/2014 pentru completarea Legii nr. 82/1983 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Inițiatorii sunt? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, doamna Anne Jugănaru – microfonul 9.

Aveți cuvântul, doamna ministru. Microfonul 9, am spus.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține această propunere din următoarele considerații: Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu are calitatea de a aprecia dacă fostele amenajări piscicole pot sau nu pot primi subvenții.

De asemenea, pe întreg teritoriul rezervației, schimbarea destinației terenurilor utilizate ca amenajări agricole sau piscicole este interzisă, cu excepția celor incluse în planul de renaturare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, președintele acesteia, domnul senator Zisu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. III din Legea nr. 122/2014 pentru completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ.

Ținând cont de avizele primite de la comisie și de punctul de vedere al ministerului, în ședința din 19.05.2015, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, un raport de respingere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Motoc. Delta Dunării, sigur... e acasă.

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru faptul că, ieri, o inițiativă legislativă care ne aparține nouă, tuturor parlamentarilor din această regiune deosebit de sensibilă, a trecut.

Ce vreau să spun, poate o să le surprindă pe anumite persoane de aici sau din afară, dar este un lucru pe care țineam de foarte mult timp să-l spun: inițiativa legislativă este un lucru pe care poate să-l facă orice parlamentar de aici, din Parlamentul României, fie de la noi, fie de la Cameră. Însă, atunci când o inițiativă de acest gen se referă la chestiuni specifice dintr-un loc sau altul, este bine să fie consultați și parlamentarii de acolo.

Dacă facem inițiative legislative despre anumite zone ale țării pe care nu le cunoaștem, ale căror specificități nu le cunoaștem, nu putem să facem decât rău.

Poate există o bună intenție la început, dar trebuie consultați și acei parlamentari din acea zonă.

Din acest motiv, eu vă cer... vă rog, astăzi, să votați împotriva acestei inițiative legislative care nu face decât rău oamenilor din Delta Dunării.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Există alte puncte de vedere? Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun adoptării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale în vederea punerii de acord cu deciziile Curții Constituționale nr. 53/2011, 54/2011 și 738/2012.

Doamna senator Silistru – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative, pentru că au fost dezbateri mari și încă nu s-a ajuns la un numitor comun.

Având în vedere că suntem Cameră decizională, termenul va fi...

În prima săptămână.

...după vacanța parlamentară. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Întâmplător, cunosc subiectul relativ bine. Eu cred că reîntoarcerea la comisie și o discuție pe noi amendamente pentru acest act normativ sunt bine-venite.

Supun totuși aprobării dumneavoastră – așa e firesc – reîntoarcerea la comisie.

Ne apropiem de ora 12.00.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că, de la ora 12.00, am dori să intrăm pe vot pe legi organice.

Propunerea legislativă pentru ratificarea Protocolului adițional referitor la plângerile colective, încheiat la Strasbourg la 9 noiembrie 1995, la Carta socială europeană, deschisă spre semnare la Torino la 18 octombrie 1961.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din acest punct de vedere, prezent este pentru comisia de specialitate... din partea Guvernului, domnul Valentin Iliescu.

Microfonul 10. Aveți cuvântul, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului aflat în dezbaterea Senatului îl constituie ratificarea Protocolului adițional referitor la plângerile colective, încheiat la Strasbourg la 9 noiembrie 1995, la Carta socială europeană deschisă spre semnare la Torino la 18 octombrie 1961.

Doresc să fac precizarea din partea Guvernului, care nu susține această propunere legislativă, că, din totalul de 47 de părți contractante la Carta socială europeană, doar 15 state au acceptat procedura reclamațiilor colective implicată... și pe care o susțin inițiatorii.

Guvernul României, prin Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, își reafirmă angajamentul ferm față de promovarea drepturilor sociale, menținându-și însă rezerva față de oportunitatea ratificării în acest moment a unui instrument pur opțional și destinat extinderii controlului implementării dispozițiilor Cartei sociale europene.

Suntem de acord cu poziția comisiei de respingere a acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate. Vă rog, domnule senator Donțu.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul legislativ și l-a avizat negativ.

În ședințele din 12 și 27 mai 2015, membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar... Sunt.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, iertați-mă! Microfonul 2.

Stimați colegi,

N-ar trebui să ne fie teamă sau frică de aceste plângeri colective.

În perioada în care am fost în Parlamentul European, s-a dezbătut extrem de serios această temă și există curțile europene care acceptă această formulă de plângeri colective, pentru că e mult mai simplu pe o problemă care privește un grup mai mare de petiționari să nu analizezi 100 de mii de plângeri și să analizezi o singură plângere, pentru că, până la urmă, rezolvarea problemei vine din chestiunea de fond a acelei plângeri colective.

Sigur că aici s-a dat o soluție. Eu doar vreau să pun, în viitor, în discuție reanalizarea unei astfel de situații, pentru că nu are de ce să ne fie teamă de asemenea situații. Asemenea situații nu fac decât să rezolve o problemă, nu să adâncească respectiva problemă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h[1] ) a alin. (2) de la art. 9 din Legea privind Statutul aleșilor locali nr. 393/2004, introdusă prin art. 1 pct. 3 din Legea nr. 249/2006.

Dacă inițiatorul este?

Nu este.

Guvernul României, reprezentat de doamna Alina Cazanacli. Așa vă numiți, da? N-am pocit numele.

Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Doamna ministru, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Alina Cazanacli** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 1.461/2011... aceasta prevede păstrarea calității de consilier local sau județean, în ipoteza în care acesta nu mai aparține partidului pe lista căruia a fost, inițial, ales. Ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparținând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior.

Or, în condițiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali sau județeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exercițiu astfel continuat nu mai corespunde voinței inițiale a electoratului care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, îl reprezenta.

Pentru cele menționate, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc, doamna ministru. Comisia de specialitate.

Vă rog, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a dat un aviz negativ.

Comisiile juridice și pentru administrație publică au dezbătut inițiativa legislativă și au hotărât, cu unanimitatea de voturi a celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00.

Să sperăm că vom avea și cvorum.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, actualizată în 2014.

Dacă inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul Gabriel Lungu, da? Vă rog – microfonul 8.

## **Domnul Gabriel Lungu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea acestei propuneri legislative încalcă dreptul la pensie prevăzut la art. 47 alin. (2) din Constituția României, care spune că cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutorul de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private prevăzute de lege.

Din acest motiv, nu susținem prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc. Comisia de specialitate.

Doamna vicepreședinte Miron, vă rog.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au dat avize favorabile.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, după ora 12.00.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind negocierile colective de muncă.

Dacă inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu – microfonul 8.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă și obiectul acesteia, definit la art. 1, cu referire la reglementarea procedurii de organizare, desfășurare și finalizare a negocierii colective, nu respectă dispozițiile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 154/1981 privind negocierea colectivă, care prevede că negocierea colectivă este liberă și voluntară, iar măsurile menite să promoveze dezvoltarea negocierii colective și a regulilor convenite între părțile la negociere vor face obiectul consultărilor prealabile și/sau al acordurilor dintre puterea publică și organizațiile celor ce angajează și ale lucrătorilor.

Din aceste motive, Ministerul Muncii nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, vă rog.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au dat avize favorabile.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, la capitolul legi organice.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, liderul acestui grup, domnul senator Ilie Sârbu.

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am avut o discuție între liderii prezenți, sigur, în sală și am apreciat că ar fi oportun ca votul final să-l dăm luni, fiindcă, așa cum suntem acum în sală prezenți, nu avem un cvorum care să ne poată permite să dăm voturi pe legi organice.

V-aș ruga să puneți la vot această propunere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de unul din liderii grupurilor parlamentare ca votul final pe legi organice, care au fost dezbătute în cursul acestei săptămâni și, probabil, vor mai fi până la sfârșitul programului, să fie votate luni, la ora 17.00... la programul obișnuit de luni, la ora 17.00, da?

Vă rog. Supun aprobării dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

69 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere. Propunerea a fost aprobată.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Inițiatorii sunt prezenți?

Vă rog, domnule senator Ovidiu Donțu, unul dintre inițiatorii proiectului.

Vă ascult, domnule senator.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Codului muncii, prin declararea zilei de 6 ianuarie – Sărbătoarea Botezului Domnului, Boboteaza, ca fiind zi de sărbătoare legală în care salariații nu lucrează.

Vă mărturisesc că, în general, sunt de acord cu ideea de a nu introduce foarte multe sărbători legale în care nu se lucrează.

Vă invit să analizați astăzi posibilitatea de a face o excepție, pentru că, în general, din cele 12 zile libere reglementate de Codul muncii, prin faptul că o parte dintre ele sunt zile de sâmbătă și duminică, circa 8 pe an, în mod efectiv, sunt zile în care nu se lucrează.

Boboteaza este o sărbătoare extrem de importantă pentru credincioși și ea vizează atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Catolică și penticostalii.

În această zi, vă mărturisesc că eu... mie mi-a venit ideea inițierii acestui proiect intrând în instituțiile statului în această zi. În această zi, toată lumea își dorește să participe la slujba religioasă, să ia agheasmă mare, să fie într-un... într-o zonă în care să nu meargă la serviciu. Și, atunci, în mod evident, apar conflicte între șefi și subalterni și cred că noi putem să venim în întâmpinarea oamenilor, să reglementăm acest lucru.

Boboteaza este o sărbătoare extrem de importantă, pentru că în această zi se sfințesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, tot cu agheasmă mare se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi binecuvântarea și sfințirea...

Vă rog să sintetizați.

...prapurilor, sfințirea Crucii, a troițelor, a clopotului, a vaselor și a veșmintelor liturgice, sfințirea icoanelor, a bisericilor și a Sfântului și Marelui Mir.

Stimați colegi,

Eu vă invit să facem o excepție și vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia...

Din partea Guvernului României, îl rog pe domnul Gabriel Lungu, pe scurt, să prezinte poziția Guvernului față de această propunere.

Mulțumesc.

Noi am exprimat un punct de vedere la solicitarea domnului ministru Nicolicea, unitar, asupra mai multor propuneri legislative privind zile libere de Ziua Înălțării, de Ziua Unirii Principatelor, de Bobotează.

Punctul de vedere al nostru este că, fiind la Ministerul Muncii, nu susținem.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Doamna senator Miron, aș ruga, pe scurt, raportul.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

În ședința din data de 27 mai 2015, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale dacă există.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Verestóy.

Domnule senator Verestóy Attila, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur că nu zilele nelucrătoare ne-au adus în situația în care suntem cu un decalaj încă foarte mare – și nu pare că s-ar micșora – cu țările europene.

În Elveția, Germania, Austria, numărul zilelor de sărbătoare este considerabil mai mare decât în România. Deci, undeva, pe lângă aceste aspecte foarte frumos prezentate de inițiator – de evlavie, de apropiere de suflet, de umplerea cu gânduri bune a celor care în zilele următoare lucrătoare ar trebui să lucreze mai intens –, în toate concepțiile astea de a promova legi cu zile nelucrătoare ar trebui să ne gândim și la zilele lucrătoare care sunt foarte ineficiente în această țară. Productivitatea, birocrația îngreunează atât de mult acest sistem economico-social al acestei țări încât decalajul nostru nu pare a fi diminuat pe măsura unor inițiative de acest gen.

Poate că va veni momentul în care vom putea să avem, într-adevăr, mai multe zile alocate celor sfinți, celor, într-adevăr, de suflet, dar, până atunci, ar trebui să ne

concentrăm și la inițiative care să ne ajute în a avea zile lucrătoare adevărat lucrate. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am să fiu mai dură și am să spun așa: umblăm tot timpul cu cioara vopsită. Oricum, oamenii aleargă să-și ia apă de la biserică și salcie. Nu se face nici serviciu, nu ești nici liniștit să participi la slujbă, că te duci fuga marș să-ți iei apă, pentru că, trebuie să recunoaștem!, suntem creștini, vrem apa respectivă – cum să spun? – pentru sufletul nostru, suntem liniștiți când o avem în casă și când zece zile după aceea bem apa respectivă, că păcătoși suntem toți, da? Măcar așa ne mai iartă Dumnezeu păcatele.

Ce mare lucru este totuși? Mai mult decât atât, înainte, spre exemplu, la învățământul preuniversitar, se începea activitatea pe 10 ianuarie, după ce treceau... pentru că, de fapt și de drept, cu 7 ianuarie se închid Sărbătorile de iarnă tradiționale ale românilor... și și se începea școala pe 10, și era drept și corect. O începem pe 5, pe 6, nu facem carte sau o facem cum facem, că ne ducem la biserică, pe 7 e Sfântul Ioan. Dar este o sărbătoare extraordinară. Eu zic că ar trebui să susținem totuși această inițiativă legislativă...

Mulțumesc, mulțumesc.

...și, așa cum spunea domnul senator, suntem printre țările care au... oamenii au cele mai multe zile de muncă, dar eficiența este aproape de zero.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Declar dezbaterile generale...

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Iovescu.

Ați stat până acum aici. Trebuia să rămâneți. Vă rog. Domnul senator Iovescu.

## Da, vă mulțumesc.

Am încercat o negociere pentru retrimitere, ca să fie reanalizată.

Vă spun poziția mea, indiferent de consecințe. Cum am văzut aici, voi vota această inițiativă, indiferent de modul de vot, pentru că este important. Nu sunt adeptul înmulțirii sărbătorilor legale și mai ales nelucrătoare, dar, dată fiind importanța acestei sărbători și faptul că toate comunitățile creștine – mă refer la cultele religioase și baptiști, și penticostali – o sărbătoresc și... Și impresia mea este că nu se lucrează în această zi. Deci este doar o povară pe buget până la urmă și mai bine ar fi liberă.

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai ca sărbătoare națională.

Inițiatorul? Nu este.

Guvernul României este reprezentat pentru acest proiect legislativ de domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Domnule Oprean, domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** – _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în fața unei propuneri legislative fără susținere, deoarece în data de 14 mai anul curent a fost promulgată Legea nr. 103, care are exact același obiect de reglementare. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Comisia, vă rog. Doamna vicepreședinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru cultură și media au transmis avize negative.

La dezbateri... în ședința din data de 27 mai 2015, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, având în vedere că ziua de 10 mai a fost declarată zi de sărbătoare națională.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru abrogarea unei poziții din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György – microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune abrogarea poziției „nisipuri și pietrișuri” din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2001.

Menționez că punctul de vedere al Guvernului este în lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei de specialitate. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară...

E în delegație.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

E deja în concediu comisia?

Totuși, un reprezentant al Comisiei pentru buget, vă rog. Domnule Vegh, salvați comisia.

Dar nu înțeleg unde-i președintele!?

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

În delegație.

Și n-are vicepreședinte?

Domnule senator Vegh, din partea comisiei, vă rog, pe scurt, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, în conformitate cu prevederile art. 61, domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele primite, precum și punctele de vedere reprezentate de Ministerul Finanțelor Publice. Ca atare, cu 5 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, au hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu un amendament admis.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Păi, doamnă, dacă sunteți... și aveți și la ordinea...

Suntem de vină noi, cei care conducem ședința.

A! Vă rog, doamna senator Silistru, liderul... vicelider al Grupului parlamentar al PSD.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicităm retrimiterea la comisie pentru după vacanța parlamentară.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea grupului.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Reprezintă punctul 22 de pe ordinea de zi. Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György. Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc.

Întrucât regimul impozitelor locale a fost amplu dezbătut cu prilejul aprobării noului Cod fiscal, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul eliminării dreptului consiliilor locale de a majora anumite taxe și impozite, respectiv impozitul pe terenurile amplasate în extravilan și taxa asupra mijloacelor de transport pentru autovehicule de transport de marfă și pentru combinații de autovehicule.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 19[4] din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul este? Nu este.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect legislativ, tot domnul Attila György.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Întrucât regimul impozitului pe profit a fost dezbătut cu prilejul aprobării noului Cod fiscal, Guvernul nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Comisia, domnule Vegh, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 19[4 ] din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul scutirii de impozit pe profit a profitului investit în achiziția, modernizarea și punerea în funcționare a construcțiilor agricole, clădirilor agrozootehnice, construcțiilor pentru creșterea animalelor și păsărilor, silozurilor pentru furaje, pentru depozitarea și conservarea cerealelor, serelor, solariilor, răsadnițelor și ciupercăriilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz favorabil.

Membrii comisiei au decis să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul senator Motoc – microfonul central.

Nu am mai ieșit în fața dumneavoastră să susțin ca inițiator, însă vreau să vă spun că este continuarea unei idei a colegilor... a colegului Bumbu și a altora, care doreau să scutească de impozitul pe profitul reinvestit toate tipurile de construcții agrozootehnice care se realizează de către investitori. Și am zis atunci că este, într-adevăr, foarte largă această excludere și pentru că există în țara asta așa de multe locuri în care astfel de construcții sunt lăsate în paragină, și oamenii încep să investească în construcții noi, uneori chiar lângă acestea, pe când ar putea să le pună în valoare pe cele deja existente pentru a îmbunătăți calitatea peisajului... Eu am zis, și colegii m-au susținut, și văd că și în cadrul comisiei a existat un raport de 5 la 4, deci a fost foarte aproape de a fi dat un raport de admitere, că e nevoie de o astfel de lege care să stimuleze transformarea unor clădiri de acest gen în clădiri funcționale de tip agrozootehnic, care să fie utile la nivelul comunităților locale.

Din acest motiv, vă cer, stimați colegi, să sprijiniți un astfel de... o astfel de inițiativă legislativă, care nu poate să aducă decât beneficii în zona comunităților locale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Sunt și alte puncte de vedere?

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 24. Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul András Király, secretar de stat la Ministerul Educației.

Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni senatori,

Punctul de vedere al ministerului este nefavorabil, având în vedere prevederile art. 32 alin. (5) din Constituția României, republicată, care spune: „Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii.”

Prevederile propunerii legislative au, astfel, un caracter discriminatoriu, deoarece elimină din forma actuală a Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea învățământului particular și confesional.

Mulțumesc. Comisia?

Doamna președinte al comisiei, doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia propune plenului Senatului un raport de respingere cu acest argument: nu putem să nedreptățim copiii în învățământul obligatoriu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul este?

Domnul senator Donțu. Sunteți inițiator, da?

Dacă puteți, pe scurt, să ne prezentați obiectul inițiativei dumneavoastră.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă vizează alegerea directorilor și directorilor adjuncți în școli de către profesori. Am inițiat prezentul demers legislativ din dorința de a pune directorii la adăpost de orice ingerință care s-ar putea exercita în ceea ce privește numirea sau menținerea pe aceste funcții.

Modalitatea propusă, aceea de alegere a acestora în urma desfășurării unor alegeri în cadrul corpului profesoral al respectivei unități de învățământ, consider că asigură mecanismul necesar alegerii pentru funcția de conducere a celui mai bun candidat dintre profesorii care predau la respectiva unitate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. După părerea mea, este un pas înainte, pentru că aceeași procedură funcționează în universități și funcționează bine. Cred că învățământul universitar, din punct de vedere organizatoric, este mai funcțional și cred că, într-o zi, într-o formă sau alta, vom ajunge ca acești directori să fie aleși de un organism colectiv.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea ministerului, vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Propunerea legislativă este interesantă. Probabil, o nouă lege a educației va cuprinde și această posibilitate.

În momentul de față, în conformitate cu prevederile legii actuale referitoare la rolul și atribuțiile unităților de învățământ, ocuparea funcțiilor de director, director adjunct trebuie realizată numai ca urmare a susținerii și promovării unui concurs public organizat de inspectoratul școlar pentru cadrele didactice titulare și membre ale Corpului Național de Experți în Management Educațional, la fel consiliul de administrație, care este organ colectiv de conducere, conform legii nu poate emite asemenea decizii.

Punctul de vedere este nefavorabil.

Mulțumesc.

Doamna senator, vă rog, din partea comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a apreciat această inițiativă însă, în acest moment, consideră că este inoportună aprobarea ei întrucât ar fi necesară modificarea Legii învățământului în foarte multe din punctele ei.

De aceea, comisia a hotărât să o păstreze în portofoliu și la modificarea de esență a Legii învățământului să o ia în considerare. Până atunci, vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog. Eram convins. Microfonul 2.

Mai întâi să-i spun: „Bun venit!” domnului „aviz negativ”.

Ei! Mai are și câte o excepție. Mai are și câte o excepție... Cam rar, dar mai are și câte o excepție.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa este lăudabilă și aș vrea să vă spun că nu este o noutate. În Legea „Marga” a fost prevăzut acest articol, el a fost aplicat în școli, a fost un succes în școli, nu știu de ce a fost schimbat și cei care l-au schimbat pot da un răspuns.

De asemenea, atrag atenția domnului reprezentant al ministerului, domnul secretar de stat, că în România inspectoratele școlare sunt politizate, sunt conduse de consilieri locali, consilieri județeni. Este un organ de control inspectoratul școlar și el este politizat. De asemenea, concursurile, implicit, sunt politizate.

Este un moment zero și toți cei din clasa politică, indiferent de partide, trebuie să ne gândim la un mod modern de a alege conducerile școlilor și totodată să ne gândim dacă mai sunt utile inspectoratele școlare politizate și fără oameni de prestigiu în interiorul lor.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Doamna senator, poftiți la microfonul central.

Foarte rare... Vă spun sincer.

După aceea, să-l felicit pe colegul Donțu, senator Donțu, să spun că intenția lui e minunată. Să-i spun doamnei colege senator Andronescu să avem grijă nu cumva să treacă mandatul ăsta și noi tot să ne uităm la viitoarea lege a educației în care avem atât de multe lucruri minunate de făcut și să-mi exprim și eu insatisfacția, dacă vreți, și mâhnirea, în același timp, că încă discutăm despre faptul că cei din școală ar trebui să aleagă directorul și conducerea lor și în niciun caz – știm cu toții, ca să fim onești – cum filtrăm, pe rând, când avem inspectoratele școlare județene, candidaturile și numirile.

Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

În aceste condiții...

Cine vrea?

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Mihaela Popa.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Cine vrea?

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Mihaela Popa.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Iertați-mă. Nu v-am... Nu eu. Colegii mei.

Doamna senator Popa – microfonul 2 –, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea aici să-mi îndrept cu respect gândurile spre inspectorii școlari, toți sunt profesori și cred că este o exagerare să atașăm calităților profesionale un atribut pe care, fără îndoială, nu-l merită.

Cred că viitoarea lege va trebui să stabilească clar statutul de autonomie a școlii, orice grad ar avea ea, și, după aceea, sigur, în acest cadru, să definim și să preluăm inițiativa domnului senator pe care, astăzi, o discutăm. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Motoc.

Vreau și eu să-l felicit pe domnul senator Donțu pentru faptul că din zona puterii a venit cu această inițiativă care încearcă să scoată politicul din acest sector atât de important care este învățământul.

Aș dori însă să adaug și altceva la acest aspect legat de depolitizarea zonei învățământului, și anume faptul că prin alegerea unor directori de către personalul didactic din aceste școli se îmbunătățește foarte mult calitatea actului didactic, pentru că aceste relații interumane și modul în care sunt aleși oamenii care conduc aceste structuri de la nivelul conducerii școlilor influențează într-un mod benefic și modul în care se derulează procesul didactic în aceste școli. Pentru că, atunci când sunt impuși niște oameni – nu întotdeauna cei mai buni, trebuie să recunoaștem – la conducerea acestor școli, nici modul în care tu, ca profesor, acționezi în aceeași școală nu este cu aceeași plăcere, cu aceeași dedicare pe care ai face-o în condițiile în care știi că omul care te reprezintă și conduce acea instituție este cel care merită și care are respectul tuturor acelor oameni care lucrează în școala respectivă. Din acest motiv, cred că ar fi trebuit să îmbrățișăm încă de pe acum această inițiativă legislativă și să nu așteptăm un moment, care va veni sau nu, în viitoarea legislatură, probabil, și care întârzie atât de mult un proces pe care noi trebuie să-l realizăm cât mai repede.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există și alte puncte de vedere?

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul senator Pașcan.

Domnule senator Pașcan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Evident, un numitor comun al celor care au luat cuvântul astăzi este că noi, cu toții, consimțim că politica trebuie să părăsească școala, politicul trebuie să părăsească școala. De aceea, eu cred că acest proiect este absolut oportun, bine-venit și se poate găsi o formulă favorabilă, astfel încât să fie admis.

De aceea, în numele Grupului parlamentar al PNL, vă propun reîntoarcerea proiectului la comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Reîntoarcerea la comisie o supun aprobării dumneavoastră.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 26 și ultimul proiect legislativ, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea ministerului, tot domnul secretar de stat András Király.

Vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Planurile-cadru și programele școlare pentru discipline sau domenii de studiu, respectiv module de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de

către unitățile și organismele abilitate ale Ministerul Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației, făcând parte din legislația subsecventă, și nu prin lege.

De aceea, punctul de vedere este nefavorabil.

Mulțumesc.

Comisia.

Doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat cu toată atenția această inițiativă și consideră că nu se poate impune prin lege conținutul unei discipline existente în curriculumul școlar.

De aceea, vă propunem un raport de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt dezbateri generale.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00. Stimați colegi...12.30.

Am epuizat ordinea de zi. Din păcate, nu am reușit să votăm și reglementările care au un caracter organic, pentru că nu au fost prezenți toți colegii pe care-i doream. O să o facem luni.

Rog de astăzi... Probabil că săptămâna viitoare, în condițiile obișnuite, vom avea și un plen reunit. Am văzut că, astăzi, Președintele României a făcut o propunere către Parlament. Probabil că o vom pune în discuție la începutul săptămânii, luni și marți.

Deci, în principiu, luni, la ora 16.00, vom începe ședința de plen a Senatului, iar la ora 17.00 avem în jur de 40 de legi organice de votat.

Rog liderii grupurilor parlamentare, îi rog pe colegi, să facă un efort, chiar dacă e la final de sesiune și început de vacanță, să fie prezenți pentru a-și spune punctul de vedere prin vot.

Mulțumesc. Închid ședința.

Vă doresc o zi bună!

||**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**12 luni**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**3 luni**|**1 lună**|| |---|---|---|---|---|---|---|---| ||1.|Monitorul Oficial, Partea I|920|1.310|360|131|| ||2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|60|1.640||150|| ||3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.460||220|| ||4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|550|470||50|| ||5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.600|1.880||170|| ||6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|252|1.750||160|| ||7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|600||55|| ||8.|Colecția Legislația României|4|500|130||| ||9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|800||75||

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|||||||**Abonamentul FLEXIBIL**|||||| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |||||**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||| ||**Produs**|||**Lunar**||||**Anual**|||| |||**Online/**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**<br>**Online/**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|| |||**Monopost**|**5**|**25**|**100**|**300**<br>**Monopost**|**5**|**25**|**100**|**300**|| ||AutenticMO|60|150|380|910|2.000<br>550|1.380|3.450|8.280|18.220|| ||ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320<br>1.000|2.500|6.250|15.000|33.000|| ||||||||||||| |||||||**Abonamentul COMPLET**|||||| |||||**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți**|||**ale Monitorului Oficial)**||||| ||**Produs**|||**Lunar**||||**Anual**|||| |||**Online/**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**<br>**Online/**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|| |||**Monopost**|**5**|**25**|**100**|**300**<br>**Monopost**|**5**|**25**|**100**|**300**|| ||AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380<br>650|1.630|4.080|9.790|21.540|| ||ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960<br>1.200|3.000|7.500|18.000|39.600|| ||||||||||||| ||Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an|||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814615]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 129/2.VII.2015 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei