Gheorghe Marcu

Mulțumesc, domnule președinte.

Va fi ca și precedenta intervenție, cât mai succintă.

Așa este. Ratificarea Memorandumului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, cele cinci tranșe, în valoare de 5 miliarde de euro.

Întrebarea firească pe care o pun către dumneavoastră: care va fi costul total al acestui împrumut?

Puteți să ne spuneți?

Cel mai mult ne deranjează condiționările impuse de acest împrumut. Îmi permit să amintesc câteva dintre condițiile impuse de acest împrumut:

– raționalizarea numărului de școli;

Întrebarea firească: câte școli veți reduce ca urmare a acestui împrumut?

- raționalizarea numărului de spitale;

Am citit că vor fi reduse 19.200 de paturi de spital.

Este adevărat sau nu?

Așa am citit.

– menținerea cadrului actual de reglementare în materie de provizioane.

Întrebarea firească către BNR: provizionul de 30 de miliarde de euro este mare sau mic? Poate fi și de 20 de miliarde de euro, poate fi și de 40 de miliarde de euro?

O altă condiționare:

– anularea contractului actualului proiect de lege privind insolvabilitatea personală.

Ce se întâmplă, stimați colegi, dacă o persoană din România a rămas șomeră și are un credit la bancă, automat trebuie să plătească sau casa i se scoate la vânzare?

În opinia noastră, nu suntem de acord, mai ales că în Parlament există acest proiect de lege privind insolvabilitatea personală.

Tot în această anexă este cuprins și fondul de salarizare pentru tot personalul bugetar, mai precis este cuantificată suma de 39 de miliarde de lei.

Întrebarea firească: atât timp cât anul acesta fondul de salarii în sistemul bugetar, mai precis pentru 2010, este de circa 42 de miliarde lei și atât timp cât dumneavoastră ați semnat că fondul de salarii pentru 2011 este de 39 de miliarde de lei, de unde vor crește salariile?

Vă rog să răspundeți la această întrebare.

Introducerea sistemului de coplată. Pe mine mă surprinde – atât timp cât Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană sunt, practic, administratorii acestei țări, de ce, ca urmare a acestui credit, nu au fost impuse alte condiții?

Precizez:

– de ce dobânda creditelor în România nu este mai mică sau egală cu cea din Uniunea Europeană?;

– de ce nivelul redevențelor în România nu este aproximativ egal cu cel din Uniunea Europeană?;

– de ce nu au fost condiționate aceste credite în funcție de nivelul de accesare a fondurilor europene, ca să ne ajute? Că și așa avem, ca grad de accesare a fondurilor europene, o cotă procentuală foarte mică, de 10 și ceva.

Uitați câteva întrebări pentru care noi avem rezervă în a vota acest memorandum.