Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Bună dimineața!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 noiembrie 2010.

La conducerea ședinței voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

În acest moment și-au înregistrat prezența 89 de senatori.

După consultarea liderilor grupurilor parlamentare, vă sugerez pentru ordinea de zi de astăzi o mică rocadă, pentru că avem un număr de acorduri internaționale importante, pe care sunt convins că Senatul le va parcurge fără dificultate, fiind vorba de acorduri importante ale României.

Vă propun ca ordinea de zi să fie modificată, în sensul discutării punctelor de natură internațională – de la punctul 7 până la punctul 12 din ordinea de zi – imediat după punctul 4, urmate de dezbaterea asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Este și o solicitare pe care o avem deja în agenda noastră, dacă vom reuși să parcurgem și Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Cu această modificare,

Programul de lucru de astăzi este programul obișnuit pentru o zi de miercuri, până la ora 13.00.

Ieri, Biroul permanent a decis să vă supună atenției ca, începând de la ora 12.00, în limita posibilului, să avem și vot final – fiind vorba și de unele legi organice –, dacă vom reuși să facem acest lucru.

La punctul 1 din ordinea de zi, la probleme organizatorice, este înscrisă aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15–20 noiembrie 2010.

Biroul permanent vă propune să avem săptămâna viitoare trei ședințe de plen: luni, marți și miercuri, pentru a putea să avansăm pe agenda de legiferare. În rest este programul obișnuit de lucru pentru Senatul României.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarea inițiativă legislativă:

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, nr. 487/2002.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 142 din 27 iulie 1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Suntem înainte de intrarea în dezbaterea acestei inițiative legislative în Senat. Regulamentar, retragerea este posibilă.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la cererea inițiatorului de retragere a acestei propuneri legislative.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 9 noiembrie 2010, a următoarei inițiative legislative:

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.

Dezbaterea va fi reluată în Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional București, între Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei și România, semnat la Tokyo la 10 martie 2010.

Punctul de vedere al Guvernului este deja cunoscut. Este un acord internațional pe care Guvernul l-a semnat deja.

Invit președintele comisiei raportoare pentru a ne prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional București. Valoarea împrumutului este de 41.870 milioane de yeni. Proiectul, care are o valoare totală estimată de 226.390 milioane de yeni, aproximativ 1,7 miliarde de euro, urmează a fi implementat de SC „Metrorex” – SA în perioada 2010–2019.

Comisia a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele au fost formulate de domnul senator Mustățea la art. 5 „Rambursarea ratelor de capital, plata dobânzilor și comisioanelor aferente împrumutului se asigură din sume alocate anual de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni generale”, iar la art. 6 alin. (2) se elimină și se introduce „Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanțelor Publice, de comun acord cu Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei, să introducă, pe parcursul utilizării împrumutului, în raport cu condițiile concrete de derulare a proiectului, amendamente la conținutul acestuia, care privesc realocări de fonduri, modificări în structură pe componente, precum și alte modificări care nu sunt de natură să majoreze obligațiile financiare ale României față de Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei sau să determine noi condiționări economice față de cele convenite inițial între părți.”

Amendamentele au fost acceptate cu 5 voturi pentru și două voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond?

Domnule senator Gheorghe Marcu, microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte succint cu privire la intervenția mea.

Așa este, proiectul de lege ratifică Acordul de împrumut dintre Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei și România, dar, în definitiv, discutăm despre o investiție la o

societate comercială, mai precis la SC „Metrorex” – SA, o investiție de 1,7 miliarde de euro. Împrumutul înseamnă 375 milioane de euro.

Întrebarea mea firească către reprezentantul Guvernului: să ne spună dacă această investiție este în totalitate rambursată din bugetul de stat sau are efort financiar și SC „Metrorex” – SA.

De ce pun această întrebare? Din cauza faptului că discutăm, practic, despre o investiție la o societate comercială, aici, ca în fiecare societate comercială, trebuie să avem o aprobare a consiliului de administrație, a adunării generale a acționarilor și – de ce să nu spunem? – în viziunea mea, se putea ca această investiție să nu fie făcută numai din bugetul de stat, din aportul cetățenilor la bugetul de stat, ci existau și alte legi, respectiv Legea parteneriatului public-privat, o majorare de capital social, fiindcă discutăm despre o societate comercială pe acțiuni, și nu despre o instituție a statului. Vrem să știm care este costul împrumutului, fiindcă derularea acestei investiții se face pe intervalul 2010–2019. Mi se pare că această derulare pe acest orizont de timp este destul de mare, și valoarea investiției estimată de dumneavoastră este 1,7 miliarde de euro. În mod sigur aceasta se va dubla.

Întrebarea mea firească: de ce nu facem o majorare de capital social, de ce nu încercăm prin Legea parteneriatului public-privat să cooptăm și Consiliul General al Municipiului București, respectiv Consiliul Local al Orașului Otopeni, fiindcă facem această extindere?

De ce pun aceste întrebări? Din cauza faptului că, dacă facem o analiză foarte clară și comparăm valoarea acestei investiții, aceasta înseamnă circa 2 miliarde de lei, stimați colegi, cât am redus cu cele 25 de procente salariile bugetarilor. Vedeți câtă energie, cât scandal s-a întâmplat în această țară pentru această diminuare, dar, în același timp, cu atâta ușurință aprobăm niște investiții și uităm de acea eficiență economică a investițiilor, de acest indicator. Să vedem modul de rambursare și care va fi și efortul SC „Metrorex” – SA. Dacă facem trimitere la un act normativ și aprobăm investiția, atunci nu se văd, din punctul meu de vedere, efortul și responsabilitatea celor care vor derula această investiție.

## Mulțumesc.

Domnul senator Radu Berceanu, microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Văd că lucrurile sunt departe de a fi înțelese în mod complet. Metroul din București și metroul de oriunde, de la Paris, de la Londra, de la New York sau de unde doriți – de la Moscova, îmi șoptește domnul senator Meleșcanu –, nu se poate susține financiar doar din încasările pe bilete și, eu știu, publicitate sau alte forme de genul acesta. Peste tot în lume, mai mult de jumătate este subvenție. La noi, subvenția este undeva aproape de 70, șaizeci și vreo trei, patru la sută din sumele necesare funcționării curente a metroului sunt subvenții, iar restul sunt bani care provin din vânzarea biletelor, a abonamentelor. De altfel, pot să vă spun că biletul la București, la metrou, este de trei ori și ceva mai ieftin decât în alte capitale, cum ar fi Budapesta, ca să nu luăm capitale mai îndepărtate, unde și rețeaua de metrou este mai largă și poate că ar fi o anumită justificare.

Drept urmare, numai funcționarea curentă a metroului necesită o subvenție de la stat foarte importantă. Nicidecum nu se poate avea în vedere ca vreo investiție a metroului, începând de la vagoane, scări rulante, eu știu ce modificări în stații – și nu mai vorbesc de linii noi –, să fie făcută prin efortul financiar care să cuprindă o parte și de la societatea care administrează metroul.

În continuare, în legătură cu parteneriatul public-privat cred că s-a creat, așa, un fel de basm. La parteneriat public-privat vin privații aceia să facă parteneriat cu statul acolo unde își iau banii înapoi cu profit, adică pentru anumite porțiuni speciale de autostradă, unde știu că, într-un timp oarecare, pot să-și recupereze toți banii din investiție și să aibă un profit, la tuneluri și așa mai departe. Nu orice se poate face prin parteneriat public-privat. De altfel, cred că dacă metroul ar emite niște obligațiuni sau dacă Consiliul General al Municipiului București ar emite niște obligațiuni, nici dumneavoastră, nici nimeni altcineva nu ar da un leu, pentru că ar ști că niciodată nu o să poată să-și ia banii aceia înapoi, nicidecum vreun profit.

Drept urmare, sunt investiții de stat sau investiții municipale, acolo unde municipalitatea, ea singură, își poate permite.

Mulțumesc domnului senator Berceanu. Domnul senator Daea. Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, O intervenție pe procedură.

Domnule președinte,

Am hotărât în plenul Senatului să dăm prioritate discutării Legii pensiilor, o lege extrem de importantă, iar de 20 de minute domnul senator Berceanu ne spune despre metrou. Eu v-aș ruga să ne oprim aici și să ne ocupăm de Legea pensiilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este clar că în Senat nu este nevoie de niciun fel de moratoriu. Lucrurile funcționează perfect.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Mustățea.

O ultimă intervenție.

După aceea voi supune votului raportul și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să fac precizarea că nu am modificat o virgulă în textul acordului. Eu am făcut două amendamente la textul de lege prin care se aprobă acest acord.

În ce constau? La art. 6 alin. (2) ni se propune ca eventualele acte adiționale la acest contract să se aprobe prin hotărâre de guvern. Eu știu că o lege nu poate fi modificată printr-o hotărâre de guvern și mai știu că există separația puterilor în stat. Noi, Parlamentul, nu putem să delegăm competențele noastre Executivului, și, atunci, am propus amendamente. Dacă este vorba de celeritate în aprobarea eventualelor acte adiționale, acestea se pot aproba prin ordonanță de urgență, cum s-a mai procedat și cum mai avem aici, ordonanță care pe urmă vine și în Parlament și pe care o aprobăm. Din punctul meu de vedere, problema este simplă.

Al doilea amendament se referă la art. 5, unde se spune așa: „Rambursarea ratelor de capital, plata dobânzilor comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului se asigură din sume alocate anual de la bugetul de stat...” Eu am solicitat ca, în baza acordului, să se enumere toate costurile, pentru că eu le cunosc. Având tratatul, eu știu care sunt toate costurile. Ori sunt trecute toate costurile, ori să se elimine sintagma „și alte costuri”, care dă naștere la multe interpretări și – nu știu cum să vă spun – poate există intenția de a ascunde anumite costuri despre care nu vor să știm sau, altfel, nu înțeleg.

Amendamentele mele sunt foarte simple și nu încurcă cu nimic nici Japonia, nici România, pentru că nu am umblat în textul acordului să schimb nici măcar o virgulă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Mitrea.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că ceea ce a spus domnul ministru Berceanu este adevărat privind JBIC-ul și, atunci când este vorba despre un acord, în general, nu se umblă pe textul acordului ca să nu reînceapă negocierile și să nu se prelungească termenul în care acordul intră în vigoare – este o chestiune firească. În același timp, în acest caz, nu cred că este un capăt de țară, pentru că este cunoscut, și este bine să spunem acest lucru, că termenul de punere în aplicare a unui acord cu JBIC-ul este între 7 ani și 9 ani. Banii nu vin mai repede de 7 ani. Experiențele noastre arată acest lucru. Am avut acorduri cu JBIC, și cele mai scurte, cele mai rapide au devenit operaționale în 7 ani, cele mai puțin rapide în 9 ani. Sigur, asta nu înseamnă că trebuie să ne ferim de ele, din contră, cu cât am încheiat mai multe, cu atât a fost mai bine.

Deci nu este un capăt de țară nici dacă acele amendamente vor fi adoptate, pentru că nu vom prelungi un contract de împrumut care s-ar executa extrem de rapid.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Domnul președinte Ovidiu Marian. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă votăm aceste două „găselnițe”, care sunt intitulate amendamente la proiectul de lege, nu facem altceva decât să punem în imposibilitate derularea acordului. Acesta este adevărul.

Aceste amendamente nu fac altceva decât să oprească acest acord, indiferent de ce s-a spus aici. Trebuie să știți că Guvernul Japoniei nu va mai acorda acest împrumut, se vor relua toată discuția și toată negocierea pe baza acestor două amendamente făcute cu bună intenție de domnul senator Vasile Mustățea, dar care nu fac altceva decât să oprească acest împrumut.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule secretar de stat Drăgoi, aveți o intervenție referitoare la acest subiect?

Nu.

Argumentele au fost prezentate.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut și finanțare dintre KfW, Frankfurt pe Main (KfW) și România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice al României (Împrumutat) și municipiul Timișoara (Agenția de implementare a programului), pentru un împrumut de 3.000.000 euro și o contribuție financiară de 2.000.000 euro pentru reabilitarea cartierelor istorice ale Timișoarei (Infrastructura municipală faza a II-a), semnat la București la 22 decembrie 2009 și, respectiv, la Frankfurt pe Main la 24 martie 2010.

Domnule secretar de stat Drăgoi, succint, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

**Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Exact ca și la punctul anterior, susțin același lucru. Sunt exact aceleași două amendamente. Nu suntem de acord cu acele amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea unui acord de împrumut și finanțare care are în vedere implementarea unui program de reabilitare a clădirilor din cartierele istorice ale Timișoarei.

Comisia a hotărât, cu 4 voturi pentru și 3 abțineri, adoptarea unui raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Dacă doriți, vă prezint, sunt aceleași amendamente care au fost făcute și la...

Înțeleg că este vorba de aceeași abordare pe care domnul senator Mustățea a prezentat-o și la proiectul de lege precedent.

Dacă sunt intervenții pe fond?

Domnul senator Nicolae Robu, cu felicitări din partea noastră pentru sărbătorirea a 90 de ani de la înființarea Universității „Politehnica” din Timișoara.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul și vă mulțumesc foarte mult pentru felicitările adresate Universității „Politehnica” din Timișoara cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înființare.

## Stimați colegi,

Cred că știți cu toții că municipiul Timișoara are un centru istoric printre cele mai mari și mai frumoase din România. Dacă unii dintre dumneavoastră nu l-ați văzut încă, vă invit cu drag să o faceți, mă ofer să vă fiu o cât se poate de bună gazdă.

Ei bine, multe dintre clădirile din acest centru istoric sunt într-o stare necorespunzătoare, iar bugetul local și bugetul de stat nu oferă șansa de schimbare în bine a situației. Acordul de împrumut și finanțare dintre KfW Frankfurt pe Main și România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice din România și Primăria Municipiului Timișoara, pentru un împrumut de 3 milioane de euro și o contribuție financiară de 2 milioane de euro, oferă o șansă pentru ca măcar unele dintre minunatele clădiri ale Timișoarei să poată fi reabilitate.

Vă rog, stimați colegi, să votați proiectul de lege așa cum a fost el transmis Senatului de către Camera Deputaților, astfel spus să respingeți raportul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru că amendamentele, chiar dacă sunt născute din cele mai bune intenții – nu mă îndoiesc –, ar îngreuna punerea în practică a acordului de împrumut. Noi, senatorii Grupului parlamentar al PNL, așa vom face. Vom respinge raportul comisiei, cu amendamente, și vom vota proiectul de lege în forma venită de la Camera Deputaților – ca să fiu în final și puțin patetic –, de dragul Timișoarei.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu, senator de Timiș, ca și domnul senator Robu.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt senator de Lugoj și Făget, dar nu contează, tot bănățean și timișorean rămân.

Nu vin cu argumente în plus față de ceea ce a spus domnul rector. Vreau să vă spun că și Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota acest proiect de lege. Îl susținem, de dragul Timișoarei.

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe David, microfonul 2.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu sunt senator de Timișoara.

Desigur că nu doresc să mai adaug...

Senator de Timișoara.

## **Domnul Gheorghe David:**

Da, eu și domnul senator Robu.

Într-o frază voi spune ce doresc, nu vreau să mai repet ceea ce au spus colegii. Vreau să spun că susțin acest proiect de lege, împreună cu Grupul parlamentar al PDL, așa cum a fost inițial, fără acele amendamente, de dragul Timișoarei.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte intervenții.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

-

-

- Sunt convins că Timișoara merită cu prisosință un astfel

- de sprijin.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (al doilea addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la Bruxelles la 20 iulie 2010 și la București la 2 august 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009.

Este un proiect de lege pe care domnul secretar de stat Drăgoi îl va susține, în numele Guvernului, de la microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din împrumutul de 5 miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană s-a tras prima tranșă în 27 iunie 2009, în valoare de 1,5 miliarde de euro. În data de 11 martie 2010, cea de-a doua tranșă, în valoare de un miliard de euro, și, în baza prezentului act normativ, cea de-a treia tranșă, în valoare de 1,15 miliarde de euro.

Tragerile ulterioare sunt programate după cum urmează: în trimestrul I al anului 2011 tranșa a patra, în valoare de 1,2 miliarde de euro, în trimestrul II al anului 2011 tranșa a cincea, în valoare de 150 de milioane de euro. Maturitatea împrumutului este în medie de 7 ani, iar cea aferentă celei de-a treia tranșă este de 7 ani. Dobânda este de 2,375%.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ și a elementelor de reformă sectorială și fiscal-bugetară pe care le implică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea celui de-al doilea Memorandum de înțelegere cu Uniunea Europeană. Membrii comisiei au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente, cu 6 voturi pentru și două voturi împotrivă.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Gheorghe Marcu. Urmează domnul senator Țuțuianu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Va fi ca și precedenta intervenție, cât mai succintă.

Așa este. Ratificarea Memorandumului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, cele cinci tranșe, în valoare de 5 miliarde de euro.

Întrebarea firească pe care o pun către dumneavoastră: care va fi costul total al acestui împrumut?

Puteți să ne spuneți?

Cel mai mult ne deranjează condiționările impuse de acest împrumut. Îmi permit să amintesc câteva dintre condițiile impuse de acest împrumut:

– raționalizarea numărului de școli;

Întrebarea firească: câte școli veți reduce ca urmare a acestui împrumut?

- raționalizarea numărului de spitale;

Am citit că vor fi reduse 19.200 de paturi de spital.

Este adevărat sau nu?

Așa am citit.

– menținerea cadrului actual de reglementare în materie de provizioane.

Întrebarea firească către BNR: provizionul de 30 de miliarde de euro este mare sau mic? Poate fi și de 20 de miliarde de euro, poate fi și de 40 de miliarde de euro?

O altă condiționare:

– anularea contractului actualului proiect de lege privind insolvabilitatea personală.

Ce se întâmplă, stimați colegi, dacă o persoană din România a rămas șomeră și are un credit la bancă, automat trebuie să plătească sau casa i se scoate la vânzare?

În opinia noastră, nu suntem de acord, mai ales că în Parlament există acest proiect de lege privind insolvabilitatea personală.

Tot în această anexă este cuprins și fondul de salarizare pentru tot personalul bugetar, mai precis este cuantificată suma de 39 de miliarde de lei.

Întrebarea firească: atât timp cât anul acesta fondul de salarii în sistemul bugetar, mai precis pentru 2010, este de circa 42 de miliarde lei și atât timp cât dumneavoastră ați semnat că fondul de salarii pentru 2011 este de 39 de miliarde de lei, de unde vor crește salariile?

Vă rog să răspundeți la această întrebare.

Introducerea sistemului de coplată. Pe mine mă surprinde – atât timp cât Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană sunt, practic, administratorii acestei țări, de ce, ca urmare a acestui credit, nu au fost impuse alte condiții?

Vă mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, urmat de domnul senator Ghișe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi vreau să pun două întrebări foarte precise reprezentantului Guvernului:

Care este situația privatizării Societății Naționale de Transport Feroviar? Mai precis, s-a luat decizia privatizării sau decizia deschiderii procedurii insolvenței? Este o discuție care a avut loc în ultimele săptămâni.

Care este decizia Guvernului vizavi de situația SC Termoelectrica – SA?

Citez din expunerea de motive că aici avem două opțiuni: închiderea sau privatizarea.

Care este situația – cu rugămintea de a preciza punctual – termocentralei electrice Doicești? Am întrebat Guvernul de două-trei ori în acest an cu privire la această termocentrală și, de fiecare dată, nu mi-ați spus că veți închide această termocentrală, ci că există soluții și căutați un investitor care să dezvolte termocentrala de la Doicești și să o salvăm, în acest fel, de la închidere. Este una dintre cele mai vechi unități din sistemul energetic național.

Al treilea lucru pe care vreau să-l spun. Acest memorandum este expresia incapacității Guvernului de a negocia, pentru că numai într-o republică fără capacitate de negociere ar putea să vină cineva să ne spună ce să adoptăm sau ce să nu adoptăm în Parlamentul României. Fac referire la legea insolvabilității personale, susținută în Parlament de colegul nostru de la Grupul parlamentar al PDL, domnul senator Urban, trecută prin Senat cu votul aproape al tuturor senatorilor, blocată la Camera Deputaților pentru că nu știm să explicăm care este finalitatea acestei legi și, în același timp, nu știm să spunem că ea există și în alte state, începând cu „templul democrației”, dacă vreți, numit SUA.

Mai departe, aș sublinia că, chiar dacă nu avem în memorandum înscris acest lucru, retrimiterea la Parlament a legii privind TVA-ul de 5% la alimente și neimpozitarea pensiilor reprezintă, din nou, o cedare a Guvernului.

Pentru știința opiniei publice, TVA de 24% la alimente are România, mai există un singur stat cu TVA mai mare, 25%, Danemarca. Mai puțin decât noi au câteva state cum ar fi Slovacia – undeva în jur de 20% –, există trei state europene care au TVA zero la alimentele de bază, iar majoritatea statelor europene au TVA la alimentele de bază între 5 și 8%, ceea ce arată că noi nici măcar nu știm să negociem și să mergem acolo unde este relevantă măcar practica europeană.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ghișe, urmat de domnul senator Vosganian.

Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea fundamentală pentru reprezentanții Guvernului este: în baza cărei legi Guvernul României a împrumutat 20 de miliarde de euro anul trecut?

Constituția României, în art. 137, precizează că formarea, gestionarea, administrarea și controlul banilor publici se fac numai prin lege. O întrebare firească este dacă acești bani împrumutați sunt sau nu sunt bani publici, pentru că dacă sunt publici, trebuia să existe o lege în baza căreia să se realizeze acest împrumut.

Avem atât Legea datoriei publice din 2004, cât și Legea privind tratatele internaționale. Constituția României spune că suveranitatea poporului se exprimă prin referendum și prin organele reprezentative. Parlamentul este unicul organ legiuitor al poporului român.

Și atunci problema de fond este următoarea: cine și în baza cărui mandat a permis Guvernului ca, fără lege, în numele poporului român, să împrumute cetățenii României cu 20 de miliarde de euro?

Spun acest lucru pentru că anul trecut, cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/22 septembrie 2009, și anul acesta, cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2010, Guvernul a depus la Parlament propunerea de modificare a unui acord care nu a fost niciodată aprobat prin lege în România. Normal era ca, într-o situație de necesitate, Guvernul să vină în Parlament să justifice nevoia unui împrumut, Parlamentul să-și însușească argumentele, în numele cetățenilor României, să dea un astfel de permis, după care să se realizeze un împrumut internațional.

Pentru a se acoperi formal de situația de neconstituționalitate și ilegalitate în care se află Guvernul, s-a ajuns ca, ulterior, pe baza înțelegerii personale a președintelui Băsescu cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, să se anunțe cetățenii României despre decizia Președintelui României – atenție, decizia! – de a se reduce cu 25% salariile și cu 15% pensiile, mă refer la anunțul făcut de Președintele României în 6 mai 2010. Președintele României, conform Constituției, nu are nicio competență de a modifica, prin voința sa, Programul de guvernare aprobat de Parlament, program pe care Guvernul ar trebui să-l execute. Precizez că fiecare memorandum de înțelegere care nu are în prealabil o aprobare a Parlamentului este o modificare unilaterală din partea Guvernului a Programului de guvernare, pe care ar trebui să-l aplice în baza mandatului dat de Parlament.

Vă mulțumesc. Domnul senator Vosganian. Microfonul central.

Stimați colegi,

Tema aceasta este de maximă gravitate pentru România și, în opinia mea, gravitatea acestei dezbateri nu stă atât în acest text de ordonanță de urgență, cât în întunericul perspectivei care ne așteaptă pentru anul 2011. De la bun început vreau să vă spun că eu pledez pentru votarea acestei ordonanțe de urgență și cred că sunt, în această privință, în asentimentul colegilor mei din Grupul parlamentar al PNL.

Sunt de acord cu declarațiile făcute aici, care au în vedere imaginea de ansamblu a înțelegerilor cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană în perioada 2009–2010 atât în ceea ce privește chestiunile de legalitate, cât și în ceea ce privește chestiunile de bilanț al acestei înțelegeri. Un scurt bilanț ne arată că el este nefavorabil pentru România.

În cei doi ani în care am avut acord cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, produsul intern brut scade în termeni reali cu aproape 10%. Datoria publică totală crește de la 110 miliarde de lei la circa 200 de miliarde de lei, deci aproape dublu. Imaginați-vă că între anii 1990 și 2008 am acumulat datorii cât acumulăm în doi ani, 2009 și 2010, dar am acumulat datorii în condițiile în care România aproape că și-a triplat PIB-ul. Numai între 2003 și 2008 produsul intern brut al României a crescut de la 52 de miliarde de euro la 135 de miliarde de euro, iar această dublare de datorie se face în condițiile în care numai în 2009 produsul intern brut al României s-a prăbușit cu aproape 20 de miliarde de euro, așadar fără să creăm resurse pentru a da înapoi această datorie.

Investițiile străine directe s-au prăbușit de la 9,5 miliarde de euro la circa 3–3,5 miliarde de euro în 2010, deci de trei ori, s-au pierdut peste 500.000 de locuri de muncă, inflația a erodat, cumulat, cu peste 12% veniturile reale ale populației, deficitul bugetar cumulat este de aproape 15% din produsul intern brut, ceea ce este o sumă enormă pentru o țară ca România.

Există și câteva elemente favorabile, trebuie să fim corecți. Rezervele internaționale ale BNR s-au consolidat, cursul de schimb a avut o relativă stabilitate și, cel puțin din martie 2010 – din păcate, nu și în 2009 –, Guvernul nu a mai luat măsuri populiste sub presiunea organismelor financiare internaționale.

Pe ansamblul celor doi ani însă, așa cum v-am prezentat, acordul este negativ pentru România și cu o percepție extrem de nefavorabilă. De ce? Pentru că veniturile reale ale bugetarilor, decembrie 2010 față de decembrie 2008, scad la aproape jumătate, dacă luăm în considerare și anularea celui de-al 13-lea salariu. Deci imaginați-vă că 1,4 milioane de oameni își văd în termeni reali veniturile înjumătățite, ceea ce este o tragedie, cu atât mai mult cu cât asta s-a petrecut în numai câteva luni, iar pentru pensionari scăderea veniturilor reale este de circa 15%, dacă avem în vedere și pierderea unor drepturi de către pensionarii prevăzuți în legi speciale.

Ei bine, noi însă, oamenii politici, trebuie să avem în vedere că România se află într-o situație în care trebuie să-și creeze resurse de supraviețuire. Și nu mă joc cu acest cuvânt.

De ce trebuie să fim extrem de precauți în relația cu Comisia Europeană? Anul viitor – trebuie să vă previn, stimați colegi, și vă rog să vă gândiți cu toții la acest lucru – avem o

scadență de datorie publică de 11 miliarde de euro, care are comisioane și alte speze de peste două miliarde de euro. De asemenea, avem un deficit bugetar prognozat de peste 5 miliarde de euro.

E drept că n-o să fim în stare să plătim nimic din datoria aceasta. Ea va trebui rostogolită, ceea ce înseamnă că va trebui să adunăm de pe piață cel puțin 11 miliarde de euro, asta dacă am socoti maturitatea la un an.

Dar sunt multe și, dacă doriți, vă pot pune la dispoziție structura scadențelor, sunt unele care au scadențe la 3 luni, la 6 luni, deci operația va trebui făcută de mai multe ori.

Ca să aduni 16 miliarde de euro, în condițiile în care piața internă nu poate furniza această sumă, România trebuie să aibă credibilitate. România nu poate avea credibilitate dacă nu încheie acordul cu Fondul Monetar Internațional și dacă nu reîncepe un acord _precautionary_ cu Fondul Monetar Internațional. Nu poate ieși pe piața eurobondurilor dacă nu onorează angajamentele față de Comisia Europeană.

Acestea sunt motivele pentru care, în ceea ce privește această ordonanță de urgență, repet, acceptând argumentele colegilor mei – și îi mulțumesc lui Ioan Ghișe pentru pledoaria lui – și acceptând, de asemenea, că pe ansamblu a fost un experiment nefericit acest acord, pentru că nu ne-a adus nici consolidare fiscală și nu am întrezărit nici relansarea economică, totuși, pentru a salva onoarea acestei țări și a pune anul 2011, cel puțin ipotetic, sub semnul relansării economice și al consolidării fiscale, și nu al încetării de plăți, eu cred că noi trebuie să votăm acum această ordonanță de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator...

Pe procedură?

Domnule senator Mitrea, o secundă, iertați-mă. Domnul senator Puiu Hașotti dorește să intervină pe procedură și imediat vă dau cuvântul.

Microfonul 2.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă informez asupra unei chestiuni.

Luni, liderii grupurilor parlamentare au convenit ca astăzi, la ora 12.00, să se dea votul final asupra raportului privind cererea de reexaminare la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.

Niciodată nu voi putea nici măcar gândi ca parlamentarii să nu-și exprime punctele de vedere. Am vrut doar să vă informez că această hotărâre a liderilor grupurilor parlamentare este luată, că ar fi bine ca astăzi să dăm votul asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, care va fi transmis Camerei Deputaților, unde va fi o dispută mai intensă, poate.

Spun acest lucru și pentru că doresc să demonstrez că intervenția de ieri a domnului președinte Traian Băsescu, iată, este lipsită de conținut. Cu o zi înainte, liderii grupurilor parlamentare au convenit ceva. Poate ar fi bine ca, la intervențiile noastre, să ținem cont de cele anunțate de mine aici.

Mulțumesc.

Sunt convins că liderii de grup vor comunica aceste elemente propriilor colegi.

Domnul senator Mitrea.

Microfonul central, vă rog, domnule senator.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi intervenit dacă acest proiect de lege pe care îl avem în față nu ridica cel puțin trei probleme extrem de grave.

Domnul senator Ghișe a spus un lucru important, l-am urmărit cu foarte mare atenție, și anume că orice acord de împrumut internațional trebuie aprobat prin lege. Deci statul nu poate trage bani – și știm cu toții, am fost, o bună parte dintre noi, miniștri – până când acordul de împrumut nu este transformat în lege.

Folosirea instrumentului „ordonanță de urgență” în acest caz mi se pare total inadecvată. Nu numai inadecvată, dar periculoasă, pentru că cel care a negociat de fapt acordul – Guvernul – și-l aprobă tot el, printr-o ordonanță de urgență. Nu acesta este spiritul constituțional în România.

Nu Guvernul, prin ordonanță de urgență, poate, după părerea mea, să-și aprobe propriul acord pe care l-a negociat, pentru că ne pune în situația în care suntem astăzi, în care Parlamentul nu a văzut acest acord de împrumut, acord în care se trasează sarcini care ne vor fi ridicate după aceea în față, că au fost prinse în acord pentru sănătate, pentru învățământ, pentru buget, pentru toate domeniile de activitate din România, lucruri despre care trebuia să discutăm dacă suntem sau nu suntem de acord.

Mie mi s-a cerut ieri să fiu responsabil. Sunt de acord și cu ce a prezentat domnul senator Vosganian, sunt absolut de acord cu ce spunea în legătură cu situația economică de anul viitor. Și atunci, cum pot fi eu responsabil? Față de ce? Față de niște greșeli consecutive – spun eu, alții spun altfel – care ne duc în situația în care, dacă dau votul pentru acest acord, înseamnă că sunt de acord să dispară școli, sunt de acord să dispară spitale, fără să știu care și cum?

Poate că, dacă cineva îmi prezenta această chestiune în momentul în care se negocia acordul, aș fi înțeles. Astăzi nu știu care școli, câte școli, care spitale, câte spitale... Habar n-am, dar trebuie să fiu de acord, pentru că trebuie să fiu responsabil față de iresponsabilitatea celor care guvernează?

Mie personal mi-e foarte greu să mă gândesc cum dau acest vot. Așa este, cum spunea domnul senator Vosganian. Dacă acest acord cade, dacă nu reușim să încheiem un acord de precauție cu Fondul Monetar Internațional, anul viitor vom avea probleme majore să tragem bani sau, mă rog, să-i tragem la niște costuri acceptabile de pe piață.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Ghișe, un scurt comentariu. Vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu îngăduința dumneavoastră, am să prezint niște cifre care relevă adevărul despre cauzele crizei economice și sociale de acum, din România.

Discutând în miliarde de euro, comparând anul 2009 cu anul 2010, la total venituri găsim o situație aproximativ echilibrată: 39,96 de miliarde de euro anul trecut, 36 de miliarde de euro estimat în acest an. La cheltuieli, la fel: 46,5 miliarde de euro anul trecut, 44,6 miliarde de euro în acest an.

Relevanță prezintă cheltuielile pentru salarii, pensii și ajutoare sociale. Dacă anul trecut erau 26,12 miliarde de euro, în acest an, la bugetul aprobat în ianuarie, au fost echivalent 28 de miliarde de euro.

De unde a provenit, de fapt, criza economică? De la faptul că anul trecut, în loc să fi cheltuit 8 miliarde de euro, Guvernul a cheltuit 18 miliarde de euro, împrumutând 20 de miliarde de euro, din care a tras 10 miliarde de euro anul trecut.

În acest an, având aprobate pentru tot anul cheltuieli de 6,36 de miliarde de euro, doar în primul trimestru s-au cheltuit 3,75 de miliarde de euro. Așadar Guvernul, ca să cheltuiască cât mai mult, a băgat mâna în buzunarul oamenilor. Aceasta este adevărata cauză a crizei economice și sociale. Și, în completarea a ceea ce a spus domnul senator Vosganian, merită precizat următorul aspect. Dacă anul trecut serviciul datoriei publice externe a fost de 2,5 miliarde de euro, pentru o datorie cumulată în 18 ani de 20 de miliarde de euro, pentru anul viitor, la o datorie cumulată de peste 40 de miliarde de euro, România va trebui să plătească serviciul datoriei anuale 13,5 miliarde de euro, deci echivalentul a o treime din veniturile bugetare.

Așadar criza economică nu este criza de pe plan mondial, pentru că tot pe plan mondial sunt țări care acum fac creșteri economice de 7%, de 3% în zona est-europeană. Criza vine de la faptul că Guvernul a cheltuit mai mult decât avea în mod normal la dispoziție și de suportat asta suportă toți cetățenii, Guvernul conducând, repet, prin încălcarea Constituției și încălcarea legii.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul senator Șova.

Cu rugămintea să încercăm să parcurgem astăzi și subiectul principal.

Vă rog, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să înțelegem foarte corect ce voi spune, pentru că sunt un proeuropean convins, dar în același timp – și aici vin și vorbesc despre negocierile pe care le-a făcut Guvernul – nu pot să nu remarc un lucru foarte simplu.

De la 1 ianuarie 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană, intrarea noastră ne-a costat plăți directe către Uniunea Europeană în sumă de peste 4 miliarde de euro: 1,1 miliarde de euro în 2007, 1,1 miliarde de euro în 2008, 1,4 miliarde de euro în 2009 și tot 1,4 miliarde de euro în 2010. Sunt 4 miliarde de euro.

În același timp, capacitatea de negociere a guvernelor României privind modul de repartizare a fondurilor de la Comunitatea Europeană pentru perioada 2007–2013 a fost total defectuoasă. „Povestea” conform căreia nu suntem capabili să accesăm fonduri este și rămâne, din punctul meu de vedere, o poveste. Dacă o să ne uităm la ce s-a negociat în Consiliul European, vom vedea că sunt miliarde de euro care nu vor putea fi accesate niciodată de România pentru simplul motiv că nu se potrivesc acestei țări. Deci avem o problemă la nivelul negocierii.

De asemenea, nu pot să nu remarc că Reprezentanța României la Bruxelles, cea care ar trebui să negocieze, să formuleze rezerve, nu face absolut nimic. Dacă reprezentanții Guvernului îmi pot menționa o singură rezervă formulată la un act european de către Reprezentanța României la Bruxelles, eu m-aș bucura. În timp ce Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia formulează o mulțime de rezerve în interesul țării lor, la noi nu se face acest lucru.

Și aș vrea să vă dau o cifră. Avem 4 miliarde de euro plăți directe. Știți care sunt sumele efectiv plătite din fonduri europene? Nu mă refer la cele angajate sau contractate. Sumele efectiv plătite în România din fonduri europene de la

1 ianuarie 2007 până astăzi sunt 38 de milioane de euro. 38 de milioane de euro, după plăți directe de 4 miliarde de euro!

Și vin și întreb: care este capacitatea de negociere a Guvernului României? Dacă sumele intrate de la Uniunea Europeană reprezintă mai puțin de 1% din plățile directe, ce să înțeleg, că singurul avantaj al României din intrarea în Uniunea Europeană este liberalizarea într-o oarecare formă a pieței muncii și furnizarea către piața europeană a celei mai ieftine forțe de muncă?

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Bota. Înțeleg că domnul senator Filip dorește după aceea. Microfonul 3, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

Încerc să fiu foarte scurt.

Referitor la dilema colegului nostru, domnul senator Miron Mitrea, de a fi responsabil față de cei care ne-au votat în colegiile noastre sau de a fi responsabili, așa, în general, față de viitorul României și implicațiile acestor angajamente ale Guvernului, cred că încă nu a venit momentul.

Cred că un vot responsabil al nostru de a trimite Guvernul înapoi la negocieri și apoi să revină în Parlament ar fi mai responsabil și abia apoi vom vedea dacă avem sau nu dileme de acest gen, pentru că Guvernul nu a negociat până acum. Guvernul a preluat tot ce au cerut cei din exterior, atât de la Uniunea Europeană, cât și de la Fondul Monetar Internațional, și ni le trântește nouă pe masă, să ne asumăm noi răspunderea. Și nu este corect, iar ei trebuie să înțeleagă că trebuie să meargă să negocieze pentru români și pentru România.

Vă mulțumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/19.XI.2010

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule vicepreședinte Petru Filip, microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Un singur minut.

Aș veni cu o propunere în fața dumneavoastră.

Pentru că subiectul crizei actuale în plan european nu ne privește numai pe noi, ci toate țările europene, țin să vă spun că ieri și alaltăieri am participat cu încă doi colegi, din partea Grupului parlamentar al PNL și din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, la o reuniune interparlamentară între Parlamentul European, Comisia Europeană și parlamentele naționale privind provocările pe care Europa și Uniunea Europeană le au în acest moment și situația de criză prin care trec toate țările Uniunii Europene, fiind prezent atât președintele Jerzy Buzek, cât și președintele José Manuel Barroso.

Datele și problemele care stau în fața Uniunii Europene, legate inclusiv de relația dintre Parlamentul European și parlamentele naționale prin prisma Tratatului de la Lisabona și posibilitatea revederii Pactului de Stabilitate, un lucru deosebit de dificil de pus în aplicare în acest moment, pe cele trei calupuri de probleme – guvernanța economică europeană, cu pachete de legi încă neclare, dar care vor privi atât România, cât și celelalte țări europene, inclusiv prin prisma legiferării în plan național, problema evoluției pieței economice europene și problema locurilor de muncă în perspectivă –, cred că ar trebui să fie un subiect de discuție în cadrul Parlamentului. Pentru că senzația pe care o am este că de foarte multe ori folosim – și nu spun acest lucru ca o acuză nefondată –, discutăm despre subiecte în plan macro, respectiv în plan european, punând situația din România, și poate că nu este rău, din acest punct de vedere, pe primul loc.

Dar cred că, în perspectiva acestei colaborări absolut necesară pentru ca Europa să poată ieși din această situație complicată, poziția la nivelul conducerii Parlamentului European și a Comisiei Europene este că această criză este departe de a se fi finalizat, cu efectele ei în plan european la nivelul tuturor țărilor europene. Reprezentanții celorlalte parlamente naționale pot să vă spun că nu au cuvinte de laudă și de îmbărbătare vizavi de situațiile din propriile lor țări și, de aceea, am convingerea în acest moment că spiritul nostru european va trebui să primeze.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Drăgoi,

Succint, ați primit câteva întrebări și poate doriți să formulați și răspunsuri.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am notat toate întrebările puse de colegii dumneavoastră.

Voi lua răspunsurile de la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de la Ministerul Sănătății. Au fost și întrebări legate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Vom detalia un răspuns și îl voi trimite, având în vedere că întrebările sunt foarte variate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da.

Aș dori să vă informez că domnul vicepreședinte Petru Filip a avansat o propunere către Biroul permanent, și pe 24 noiembrie vom organiza o dezbatere în Senat pe tipul de probleme pe care le-am menționat. Sunt probleme serioase. Iar autismul, autismul pe care, de multe ori, îl sesizăm cu privire la evoluțiile europene, cred că ar trebui să fie înlocuit de o implicare a noastră. Sunt decizii importante care se pregătesc la nivel european și, cât de severă ar fi criza politică sau criza economică, avem obligația să ne înălțăm deasupra lucrurilor de moment și să vedem puțin în perspectivă. Pe data de 24 noiembrie vom avea o discuție foarte serioasă cu privire la aceste subiecte în Senatul României.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, suntem Cameră decizională, legea este ordinară, deși subiectul este monumental.

Avem în fața noastră un raport al comisiei și proiectul de lege.

Raportul comisiei a fost fără amendamente.

Domnul președinte ne-a prezentat acest lucru.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru denunțarea Acordului dintre România și Spania privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetățenilor români și spanioli, în scopul preschimbării, semnat la București la 1 septembrie 2004.

Doamnă Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9. **Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului_

_pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi face o prezentare foarte succintă.

Acordul a fost semnat și ratificat de România înainte de data aderării la Uniunea Europeană. Întrucât de la data aderării României la Uniunea Europeană sunt aplicabile directivele în materia preschimbării permiselor de conducere, este necesară denunțarea acordului, pentru evitarea paralelismelor de reglementare.

Suntem de acord cu textul de lege în forma prezentată de Guvern și de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Marius Necula.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru acest proiect de lege a fost elaborat un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B și C ale Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17, SC-4/18, cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinței Părților la Geneva la 4–8 mai 2009.

Domnule secretar de stat Marin Anton, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Convenția Părților a decis includerea în anexele relevante a 9 noi substanțe de poluanți organici persistenți, lucru care va conduce la îmbunătățirea sănătății populației astăzi și pe viitor.

Motivul promovării prezentului proiect de lege îl constituie transpunerea în legislația românească a acestei Convenții privind poluanții organici persistenți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Necula.

Comisia propune raport de admitere. Votul a fost în unanimitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007.

Ultimul text din categoria acordurilor internaționale.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Drăgoi.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a analizării stadiului actual de realizare a proiectului, precum și datorită publicării Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a fost supusă reorganizării, în sensul schimbării regimului de finanțare al acesteia prin virarea veniturilor încasate la bugetul de stat și finanțarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Astfel, s-a considerat necesară amendarea Acordului de împrumut, amendamente ce constau în următoarele: asigurarea de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Administrației și Internelor a fondurilor aferente cheltuielilor de cofinanțare ale proiectului, care erau asigurate inițial din bugetul propriu al ANCPI, în sumă de 3,7 milioane de euro, și, al doilea amendament, prevederea sumelor necesare cu prioritate în bugetul Ministerului Administrației și Internelor pe toată durata implementării proiectului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Necula.

Vă mulțumesc.

Comisia propune raport de admitere, iar votul a fost în unanimitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Revenim la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Cerere de reexaminare formulată de Președintele României.

În dezbaterea noastră precedentă, punctul la care ne-am oprit a fost cel legat de maniera de susținere a amendamentelor formulate de senatori cu privire la acest text de lege.

Au existat puncte de vedere diferite și am convenit atunci că liderii grupurilor parlamentare vor încerca să degaje o formulă coerentă de dezbatere a acestei legi: pe de o parte, posibilitatea ca acolo unde unii senatori au formulat amendamente admise să poată prezenta aceste amendamente și, pe de altă parte, problema sensibilă la care cred că s-a găsit o formulă – și sper să se fi găsit o formulă –, problema amendamentelor respinse, care, din motive de nesincronizare între comisia raportoare pe fond și comisiile avizatoare, nu au reușit să fie prinse în raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Încă în spiritul dezbaterilor serioase și responsabile din Senatul României, sugestia mea ar fi ca, acolo unde există un interes din partea senatorilor pentru prezentarea și a acestor amendamente, plenul să fie de acord cu permiterea acestui lucru.

Sunt convins că elementele esențiale ale acestor amendamente vor fi prezentate. Evident, sunt și foarte multe amendamente de natură mai tehnică și bănuiesc că acestea sunt, poate, ceva mai puțin relevante decât cele care ating fondul sistemului public de pensii.

Există comentarii sau intervenții pe această temă?

Domnul senator Savu.

Microfonul 4. Vă rog.

Un scurt comentariu, domnule președinte, pentru că anterior l-am ascultat pe domnul senator Hașotti, care ne-a transmis o situație responsabilă pentru noi, pentru Senat, astăzi. Numai că trebuie să-l anunț pe domnul senator că, ca urmare a moratoriului sau a armistițiului – cum ar fi mai bine zis – cerut de Președintele României ieri, astăzi la Camera Deputaților s-a prezentat doamna Roberta Anastase să conducă ședințele, fapt pentru care conduce în lipsa opoziției, așa că nu cred că este o grabă foarte mare să trimitem legea în Camera Deputaților, deci să urmăm cursul firesc al intervențiilor, să nu ne grăbim s-o trimitem la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Acest lucru va rezulta din dezbaterile noastre. Nu avem în acest moment o decizie, într-un fel sau în altul, cu privire la durata dezbaterii noastre.

Domnul senator Günthner Tiberiu, căruia-i doresc recuperare rapidă după accidentul suferit. Microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat două zile cu mare interes luările de cuvânt ale colegilor, în special din opoziție. S-au afirmat o serie de lucruri absolut – toate de fapt – adevărate.

Practic, discuțiile s-au derulat în jurul a două probleme: prima, dacă să retrimitem la comisie raportul privind reexaminarea, având în vedere problemele cu comisiile de aviz, și cealaltă problemă, deosebit de importantă, în jurul căreia s-au purtat discuțiile este dacă să intrăm, să reluăm discuțiile pe toate amendamentele sau să discutăm pe ceea ce s-a cerut de fapt, reexaminarea, având în vedere că aceste amendamente au trecut deja o dată prin Senat.

Dacă voința majorității este ca discuțiile să se concentreze efectiv asupra problemei cerute de președinte, nu cred că are sens să reluăm încă o dată, pur și simplu, pentru a fi respinse, la fel cum au fost în primăvară, aceleași amendamente.

Deci avem posibilitatea să terminăm în cinci minute această dezbatere sau s-o întindem în cinci săptămâni, în cinci luni, rezultatul fiind, practic, același.

De aceea cred că este foarte important să ne pronunțăm printr-un vot, lucru absolut implacabil, asupra acestei probleme: dacă să reluăm încă o dată dezbaterea pe amendamente sau să ne concentrăm asupra a ceea ce a solicitat Președintele României. Cred că acest lucru trebuie supus votului, ca majoritatea să-și spună părerea.

Eu personal aș fi pentru dezbatere. Și eu sunt nemulțumit de Legea pensiilor în forma în care este. Nici mie personal nu-mi convine. Nu mi se pare corect ca cei cu salarii foarte mari să plătească contribuții de 10-15%, pe când cei cu salarii mici, inclusiv cu contracte civile, să plătească 33%, de exemplu. Dar toate aceste lucruri, dacă voința majorității este să ne concentrăm numai la ceea ce a cerut președintele, toate aceste amendamente pot face obiectul unor îmbunătățiri, al unor proiecte de lege de modificare a legii de bază.

Deci cred că există aceste variante: de a termina dezbaterea în cinci minute, dacă ne concentrăm la ceea ce se dorește, sau în cinci săptămâni, în cinci luni. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Cred că, cu tot respectul și prietenia pe care vi le port, ideea că o majoritate poate expedia în cinci minute un proiect de lege important mi se pare o chestiune care nu stă în picioare. Evident, majoritatea decide maniera de lucru, dar, din punct de vedere al unei legi atât de importante, cred că ceea ce am degajat, cel puțin din discuțiile din săptămânile precedente, a fost o încercare de a găsi un mod de lucru care să permită și autorilor de amendamente să-și expună în plenul Senatului României acele amendamente pe care le consideră importante. Evident, dacă această majoritate pe care o invocați funcționează, ea se va putea pronunța. Cred că este un just echilibru – este opinia mea și încurajarea mea – pentru a putea să avansăm cu privire la această lege.

Dacă se dorește revenirea la discuția de acum două săptămâni sau de acum trei săptămâni, acest lucru este foarte posibil, dar teamă îmi este că reintrăm într-o discuție pe care am sperat că liderii grupurilor parlamentare au depășit-o deja.

Domnul senator Greblă avea un comentariu, urmează domnul senator Țuțuianu.

Am rugămintea să clarificăm acest subiect. Dacă vom clarifica acest subiect de o manieră constructivă, sunt convins că putem să parcurgem legea în condiții decente. Microfonul 4, domnule senator Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

După părerea mea, a proceda în varianta sugerată anterior ar însemna să abandonăm, practic, rolul nostru de senatori care dezbat și adoptă o lege foarte importantă.

Dacă avem nemulțumiri la această lege, este tocmai momentul potrivit să încercăm să o reparăm acum, cu atât mai mult cu cât această lege nu a fost dezbătută și adoptată prin vot nici în Senat, nici în Camera Deputaților. Este, probabil, unul dintre motivele pentru care Președintele României a trimis această lege la reexaminare.

În ceea ce mă privește, a nu susține în plen niște amendamente adoptate în unanimitate într-o comisie a Senatului României ar fi un gest de lașitate, cu atât mai mult cu cât țara are astăzi o lege a pensiilor în vigoare. Pensiile ocupaționale, „pensiile nesimțite”, cum au fost numite de guvernanți, nu mai sunt în plată astăzi. Majoritatea pensionarilor acceptă principiile legii actuale. Sigur, sunt nemulțumiți de faptul că cuantumul tuturor pensiilor este mic.

Avem de-a face cu pensii de la 30 de milioane de lei în jos, astfel încât nu văd graba pentru care trebuie să dăm peste cap totul în Senat pentru a adopta o lege, neexistând nici măcar o presiune populară foarte puternică în favoarea adoptării acestui text de lege, majoritatea pensionarilor preferând vechea lege. Mă refer la pensionari care sunt în plată astăzi pe baza faimosului principiu descoperit acum de guvernanți, acela al contributivității.

Pe baza acestui principiu al contributivității avem Legea pensiilor, avem pensii care se plătesc. Nu cred că este cazul să ne grăbim să adoptăm o lege care, așa cum este ea acum, va face ca toate pensiile din România să scadă foarte mult o dată cu aplicarea ei și să conducă, pe termen lung, la despărțirea, la decuplarea nivelului pensiei de salariul mediu brut pe economie.

Consider că este obligatoriu ca fiecare senator care a depus amendamente și le consideră importante să aibă posibilitatea să le supună atenției plenului Senatului.

Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Deja am intrat în ceea ce trebuie să facem, dar dați atunci curs procedurii și să parcurgem amendamentele pe care colegii vor să le susțină, ca să nu irosim timpul spunând acest lucru înainte de a intra în dezbaterea amendamentelor. Este firesc – sunt 15 amendamente, din care, probabil, unele se va dori a fi susținute – să ascultăm argumentele colegilor și să votăm.

## Mulțumesc.

Înțeleg că vorbiți în numele Grupului parlamentar al UDMR, da?

Da, domnule președinte.

Deci intervențiile anterioare le consider ca fiind acoperite de intervenția dumneavoastră.

- Dintre liderii grupurilor parlamentare mai dorește cineva

- să ia cuvântul?

Domnule senator Hașotti, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, am mai spus că este foarte important punctul nostru de vedere. Cameră decizională este și va fi Camera Deputaților. Vreau să vă spun, în numele Grupului parlamentar al PNL, că nu vom interveni la dezbateri de aici încolo. Ne vom exprima atitudinea politică la votul final.

Evident, dacă sunt amendamente care vor fi susținute, vom exprima prin vot poziția noastră politică referitoare la fiecare amendament, dar, repet, din punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL, nu vom mai interveni la dezbaterea pe amendamente a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Rădulescu, vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe procedură, readuc doar aminte că eram, în cadrul dezbaterilor, la anexa cu amendamente respinse, numărul curent 1, amendament depus de domnul senator Toni Greblă, care și-l expusese, și urma să fie un vot asupra lui, iar după aceea să continuăm cu celelalte amendamente respinse.

Mulțumesc. Domnule senator Sârbu, microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem, în principiu, de acord să avansăm astăzi, dar nu putem renunța la amendamentele pe care noi le-am susținut, amendamente care constituie pentru noi, într-adevăr, un obiectiv important. Deci, după ce vor fi susținute, putem să revenim.

## Mulțumesc.

Înțeleg că această abordare, de susținere a amendamentelor, este convenită de către liderii grupurilor parlamentare și că putem să revenim la punctul din dezbaterea noastră în care aceste amendamente sunt susținute de către inițiatori, da?

Îl rog pe domnul ministru Botiș să fie pregătit să intervină atunci când vom avea nevoie de punctul de vedere al Guvernului pe aceste amendamente. Este prezentă și doamna secretar de stat Pârcălabu.

Înțeleg că se dorește continuarea dezbaterii pe amendamentele respinse, da? Cu care începem: cu cele admise sau cu cele respinse?

Domnule senator Greblă, ați fost invocat.

Cu cele respinse.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu cele respinse, da?

Am vrut să testez vigilența dumneavoastră. Văd că funcționează. Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Greblă să reia susținerea amendamentului respins de la numărul curent 1, așa cum ați început s-o faceți la sesiunea noastră precedentă.

Domnule senator, vă rog, microfonul 4.

Este vorba despre art. 6 alin. (1) punctul V, sintagma „cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare”.

Prima remarcă este că sintagma corectă este „sistemul administrației penitenciarelor”, și sub acest aspect ar trebui să fiți de acord cu toții că acest amendament trebuie să treacă. Dar amendamentul propriu-zis este să fie eliminat din text...

Deci după „domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale” trebuie să punem punct, iar sintagma „care beneficiază de ajutoare lunare, ce se asigură din bugetul de stat, în condițiile legii”, după părerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, trebuie eliminată. Inclusiv rectificarea „sistemul administrației penitenciarelor”, și nu „sistemul administrației penitenciare”.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul ministru sau doamna Pârcălabu, cine dorește să intervină la acest amendament?

Aveți cuvântul, microfonul 9.

## **Doamna Domnica Doina Pârcălabu** _– președintele_

_Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ne menținem formularea cu care am venit în fața dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Petru Bașa:**

Nu avem punct de vedere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu este punct de vedere de la comisie?

Deci punctul de vedere a fost de respingere.

Alte amendamente susținute?

Domnule senator Greblă, vă rog, microfonul 4.

Și o să rămână în textul legii „sistemul administrației penitenciare”.

Este vorba nu numai de o bună tehnică legislativă, ci este vorba și de coerență în ceea ce propunem printr-o lege.

Art. 6 alin. (2) reprezintă o mostră de cum nu trebuie redactat un text de lege. „Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract, în condițiile prezentei legi, avocații, personalul clerical, cel asimilat în cadrul cultelor recunoscute prin lege neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să-și completeze venitul asigurat”.

Vă propunem, stimați colegi, ca ceea ce este trecut ca exemplificare: avocați, personal clerical și așa mai departe să fie eliminat, pentru că este inutil de vreme ce încheiem acest articol cu: „precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să-și completeze venitul asigurat”. Această ultimă frază acoperă toate exemplele date mai sus, astfel încât textul ar trebui să sune astfel: „Se poate asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condițiile prezentei legi, orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să-și completeze venitul asigurat”. Cred că am fost suficient de clar și aștept să văd rezultatul votului asupra acestui amendament.

Mulțumesc. Guvernul? Microfonul 9.

Am formulat textul aflat în prima coloană, la „Amendamente respinse”, tocmai pentru faptul că acele persoane enumerate în mod distinct nu sunt asigurate în mod obligatoriu în sistemul public, deoarece au sisteme proprii și reprezintă singurele categorii exceptate de la această lege și, conform legii în vigoare, ele nu erau obligate și nu aveau posibilitatea să se asigure. Acum, prin acest act normativ, le acordăm această posibilitate de a se asigura și în sistemul public.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei?

Nu avem punct de vedere suplimentar. Acest amendament, ca și cel dinainte, ca și cele care urmează, face parte din categoria amendamentelor respinse de comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

În continuare, alte amendamente susținute. Domnul președinte Greblă. Microfonul 4.

Ani de zile am susținut cu toții că banii pentru sănătate trebuie să meargă în integralitatea lor la sănătate, banii pentru pensii la pensii. În spiritul solidarității, atunci când fondul de pensii este în suferință, el trebuie alimentat de la bugetul de stat.

Avem art. 24 și aici avem de ales între ceea ce ne propune Guvernul „Excedentele anuale – dacă există – ale bugetelor asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor” în niște scopuri. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune un amendament: „Excedentele anuale ale bugetelor asigurărilor sociale de stat se utilizează – deci nu am folosit „pot fi” – în anul următor numai pentru plata prestațiilor la care Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale este obligată legal sau la reconstituirea fondului de rezervă”. Dăm, în acest fel, o destinație precisă banilor care se colectează pentru asigurările sociale, merg numai în bugetul asigurărilor sociale de stat. În anul următor rămân la Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și se pot finanța numai obligațiile legal asumate de casă sau se poate reconstitui fondul de rezervă.

Dacă mergem pe varianta Guvernului, înseamnă să dăm posibilitatea ca, în anii în care există excedente anuale ale bugetelor asigurărilor sociale de stat, acești bani să poată fi folosiți și în alte scopuri.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Doamna președinte Pârcălabu.

La art. 24 alin. (1) avem reglementată utilizarea fondurilor ca urmare a excedentelor. În formularea pe care am propus-o Parlamentului a trebuit să ținem cont de prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, în ceea ce privește utilizarea excedentelor și elementele de execuție bugetară, având în vedere că excedentele bugetare care se înregistrează într-un an vin să completeze deficitele din anii anteriori și apoi, după completarea acestor deficite, să meargă pe destinația pentru care s-au constituit fondurile. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Acest amendament face parte din categoria amendamentelor admise. Țin să precizez că sunt unele amendamente care s-au mai discutat o dată în comisie și o să vi le aduc la cunoștință, ca să nu mai pierdem timpul. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Suntem în fața amendamentului care se referă la art. 24 alin. (1) cu privire la excedentele bugetelor asigurărilor sociale de stat. Este în lista amendamentelor admise, dar a fost susținut de domnul președinte Greblă. Înțeleg că a fost o inadvertență între cele două comisii.

Domnul senator Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Așa cum am convenit, nu avem nimic împotrivă ca anumite amendamente să fie prezentate de către colegi, dar, ca să respectăm procedura, inițiatorul să ne spună dacă dorește vot pe amendamentul care oricum a fost admis.

Mai dorește un vot și în plen, să specifice acest lucru.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că acesta este sensul intervenției. Domnul președinte Greblă.

Întrebarea corectă, din punct de vedere regulamentar, este dacă doriți un vot pe acest amendament admis. Microfonul 4.

Sigur că, dacă este admis de comisia raportoare, în principiu, nu ar mai trebui să fie susținut, însă noi nu am dat un vot pe raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, astfel încât, dacă eu nu-l mai susțin și raportul se respinge suntem... Noi suntem într-o situație atipică pentru că ne grăbim să mergem repede cu o lege și din această cauză creăm mai multe încurcături. Eu pot să nu mai susțin acest amendament și prin vot, dar, dacă se respinge raportul cu amendamente al comisiei...

Este același lucru.

Efectul este același în ambele variante, dacă ipoteza de lucru este valabilă.

Deci susțineți să fie supus votului plenului Senatului? Nu susțineți.

Mergem mai departe.

Lista de amendamente respinse.

Întreb colegii inițiatori dacă doresc să susțină în continuare amendamentele.

Următorul amendament este legat de pensia ocupațională, la numărul curent 3 din lista amendamentelor respinse.

Se susține?

Nu se susține.

Mergem mai departe la numărul curent 4. Doamna senator Olguța Vasilescu. Microfonul 4. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este amendamentul Comisiei pentru egalitate de șanse. A fost votat în unanimitate în comisie, din această cauză aș vrea să-l susțin.

Este vorba de vârsta standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei. În primul rând, ne-am gândit la faptul că speranța de viață în România este de 64 de ani și, atunci, nu era firesc ca bărbații să se pensioneze la 64 de ani. În aceste condiții, noi am susținut 63 de ani. De asemenea, vârsta de pensionare pentru femei să rămână la 60 de ani, pentru că eu, cel puțin, nu cunosc nicio firmă care mai angajează femei care să aibă peste 60 de ani.

De asemenea, am făcut și această diferențiere între bărbați și femei, deși suntem Comisia pentru egalitate de șanse, ca să nu mai adoptăm un alt amendament, pe care l-a inițiat un alt senator, și anume să se scadă vârsta de pensionare la femei în funcție de numărul de copii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Guvernul? Punctul de vedere. Microfonul 9.

pensionare pentru bărbați care stabilește vârsta de pensionare – pentru bărbați – la sfârșitul anului 2014, la 65 de ani. Acest amendament ar conduce la diminuarea vârstelor de pensionare și la alterarea acestui grafic pe care noi deja suntem angajați și care este în derulare.

Deci nu susținem.

Mulțumesc.

Iar pentru femei?

Ați vorbit de graficul pentru bărbați. Referitor la graficul de racordare pentru femei, în ce situație sunteți?

Pentru femei, la sfârșitul anului 2014 suntem pe o curbă de racordare cu atingerea vârstei de 60 de ani.

Comisia?

Un punct de vedere la acest amendament, vă rog.

Face parte din amendamentele admise...

Respinse.

Suntem la numărul curent 4 din lista amendamentelor respinse.

Respinse?

Da, da.

Vreau să precizez că toate amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost discutate și sunt identice cu cele ale PSD-ului.

Doamna senator Olguța Vasilescu a prezentat un amendament al Comisiei pentru egalitate de șanse.

La numărul curent 4 sunt două amendamente: un amendament avându-i ca inițiatori pe domnul senator Greblă și pe domnul senator Cristian Rădulescu și al doilea amendament respins – prezentat de președintele Comisiei pentru egalitate de șanse doamna senator Lia Olguța Vasilescu –, care este în dezbaterea noastră acum. Dacă pe cel de-al doilea amendament, amendamentul Comisiei pentru egalitate de șanse, există un punct de vedere? Nu?

Comisia a respins amendamentul. Nu avem nicio...

## **Doamna Domnica Doina Pârcălabu:**

Având în vedere amendamentul formulat de doamna senator, trebuie să facem precizarea că în prevederile actualei legi avem o curbă de racordare a vârstelor de

A respins amendamentul. Este în regulă.

Domnul președinte Greblă. Microfonul 4.

Vă rog.

În primul rând, este un vot în unanimitate dat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar pe domnul președinte al comisiei raportoare îl rog să nu mai facă comentarii politice din postura de raportor, ci să meargă la microfonul central, acolo poate să-și exprime și opiniile politice.

Noi am plecat de la considerentul că, indiferent de jocul cifrelor – 61–63, 62–60, 65–61 –, nu toți oamenii sunt în putere egală aproape de pensionare, motiv pentru care propunem un sistem mai flexibil și care să aibă în vedere diferențele biologice dintre oameni.

Vă propunem art. 53 alin. (1): „Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonării din anexa nr. 5”.

Art. 53 alin. (3): „Stagiul complet de cotizare este de 32 de ani pentru bărbați și 30 de ani pentru femei”, fiindcă și vârsta de pensionare este mai mică cu doi ani și atunci și stagiul de cotizare trebuie să fie mai mic cu doi ani, întrucât au intrat în activitate, și bărbatul, și femeia, la 25 de ani, după terminarea facultății, și este normal să existe o diferență de doi ani între stagiile considerate complete la bărbați și la femei.

În sfârșit, am introdus două alineate noi:

„Pentru motive întemeiate, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare – respectiv, 32 sau 30 de ani la femei – pot beneficia, la cerere, de pensionare la împlinirea vârstei de 63 de ani bărbații și 61 de ani femeile.”

„Persoanele pensionate astfel – adică la cerere, pentru că nu mai pot munci – până la împlinirea vârstei standard de pensionare nu pot cumula pensia cu salariul, indiferent de domeniul de activitate, respectiv sector public sau privat”.

Asta înseamnă că îi descurajăm să iasă la pensie mai devreme de 65 de ani, respectiv 63 de ani, iar cel care dorește să beneficieze de o astfel de „facilitate” să știe că următorii doi ani nu poate să cumuleze pensia cu salariul, pentru că i se retrage pensia pe această perioadă, fiindcă el s-a pensionat mai devreme, tocmai pentru că a invocat motive de sănătate. Și atunci îi dau posibilitatea să iasă la pensie, dar nu mai are posibilitatea să cumuleze pensia cu salariul.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, doamna Pârcălabu. Microfonul 9.

Având în vedere că domnul senator a formulat aici mai multe amendamente, aș vrea să le analizăm distinct.

Prima propunere – referitoare la modificarea art. 53 alin. (1), legată de vârsta de pensionare numai pentru femei, în sensul ca aceasta să atingă 63 de ani, conform graficului stabilit în anexa nr. 5 – reprezintă și motivul pentru care legea a fost retrimisă de Președinție la Parlament pentru reexaminare și o susținem.

În ceea ce privește amendamentele referitoare la stagiile complete de cotizare, nu susținem modificările formulate de domnul senator, deoarece modificarea stagiului de cotizare produce inegalități în ceea ce privește calculul și rezultatul punctajului care dă valoare pensiei, pe de o parte.

Pe de altă parte, avem și reglementări europene în ceea ce privește acest aspect, pe care noi le-am dezbătut pe larg în comisia de specialitate.

Problema referitoare la posibilitatea cumulului pensiei cu salariul este foarte clar reglementată în lege, în sensul că, la îndeplinirea condițiilor de pensionare, se spune clar ce se întâmplă cu acea persoană: îi încetează raportul de muncă, raportul de serviciu. O altă posibilitate ca acea persoană să se afle în situația de asigurat este reglementată în legile care privesc angajarea acelei persoane și nu cred că trebuie tratată în această lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest amendament face parte din categoria amendamentelor respinse. Trebuie precizat că același amendament referitor la vârsta de 63 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați l-a avut și domnul senator Cristian Rădulescu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Practic, avem două amendamente care au fost prezentate în plen.

Da, domnule senator Greblă?

Un amendament la art. 53 alin. (1)... Da?

Ați prezentat, de fapt, două amendamente. Microfonul 4, pentru a preciza mai clar.

Amendamentul meu este unul care se întinde pe patru alineate ale art. 53...

Deci alin. (1), (3)...

Este vorba de alin. (1), (3), două alineate noi – alin. (4) și (5).

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/19.XI.2010

(4) și (5)...

La art. 53. Ele trebuie privite...

...în ansamblu...

...în integralitate, fiindcă altfel nu se...

Am înțeles.

Aș vrea să spun... dar cred că și domnul senator...

Vă mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Stimați colegi,

La art. 53 alin. (1) este faimoasa prevedere referitoare la vârsta de pensionare. Am formulat și eu un amendament pentru alin. (1), care are un conținut identic cu cel propus de domnul președinte Toni Greblă. Așa că la numărul curent 4 din anexa cu amendamente respinse este un amendament unde scrie „inițiatori, senator PSD – Toni Greblă și senator PDL – Cristian Rădulescu”. E în spiritul armistițiului.

Pe acesta vă rog să-l supuneți la vot separat, fiindcă, mai departe, vederile noastre se despart. Eu nu mai susțin celelalte amendamente.

Deci armistițiul durează exact 3 secunde.

Durează un alineat.

Am înțeles. E bine, e un început promițător. Domnul senator Bașa, microfonul 7.

Am o rugăminte. Colegii care au amendamente să spună exact articolul și alineatul la care se referă, altfel ne vom încurca și nu mai știm despre ce vorbim.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

E în regulă.

Atunci vă propun un vot în două secvențe. Un prim vot cu privire la amendamentul respins de la numărul curent 4

referitor la art. 53 alin. (1), inițiatori senatorii Greblă și Rădulescu.

Înțeleg că asta este propunerea domnului senator Rădulescu.

În continuare, alt amendament respins, la numărul curent 7, art. 55 – stagiile de cotizare și reducerea vârstei standard de pensionare.

Există susținere în plen pentru acesta?

Nu.

La numărul curent 8, amendamentul referitor la femeile care au născut și care au copii în întreținere. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Aproape toate țările europene se plâng de natalitatea în continuă scădere. Trebuie să apreciem munca femeilor care au născut sau/și crescut copii, astfel încât noi considerăm că și la pensie femeile care au crescut, cel puțin până la vârsta de 15 ani, unul sau mai mulți copii trebuie să beneficieze de o vârstă mai mică la care să se poată pensiona. Noi am propus ca persoanele care au născut sau crescut până la vârsta de 15 ani un copil, doi-trei sau mai mulți, să aibă un beneficiu la ieșirea la pensie, și anume pot ieși la pensie cu unul, doi, respectiv trei ani mai devreme decât femeile care nu au dat naștere sau nu au crescut copii până la vârsta de 15 ani.

Astfel, eu consider că nici efortul bugetului asigurărilor nu va fi foarte mare și, în felul acesta, poate am da și un semnal că încurajăm natalitatea și recunoaștem rolul mamelor în creșterea și educarea unei noi generații.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna Pârcălabu. Microfonul 9.

Pentru a argumenta ceea ce am formulat în textul propus Parlamentului, aș vrea să fac precizarea că în acest moment vârsta standard de pensionare pentru femei este de 58 de ani și 11 luni, iar vârsta reală în sistem, pentru femei, este de 54 de ani și 7 luni. Asta înseamnă că există în lege, datorită multitudinii factorilor care operează în ceea ce privește vârstele de pensionare și stagiile de cotizare, alte elemente de a interveni asupra acestor factori. Apreciem că natalitatea trebuie văzută, analizată și reglementată în alte legi, cum, de altfel, avem o serie de reglementări în ceea ce privește protecția femeii, în sensul sporirii natalității, fapt pentru care ne menținem punctul de vedere și nu susținem amendamentul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, microfonul 7.

Amendamentul face parte din seria amendamentelor respinse de comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

În continuare, numărul curent 9 art. 102.

Nu este susținut de inițiator. Numărul curent 10 art. 102 alin. (3)?

Domnul senator Cordoș? Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un foarte scurt comentariu.

Voiam să atrag atenția, așa cum spuneați și dumneavoastră, că avem în față un raport de admitere, cu amendamente. Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, a susținut cele 93 de amendamente admise, împreună cu Grupul parlamentar al PNL, așa că noi vom vota pentru adoptarea acestui raport, cu amendamentele din anexa nr. 1, inclusiv aceste amendamente pe care, fiind admise, nu le-am mai susținut astăzi, care se referă atât la vârsta de pensionare – 60 de ani femeile și 64 de ani bărbații –, cât și la punctul de pensie – 45% din salariul mediu brut – și celelalte elemente pe care, sub o formă sau alta, în cele trei zile de dezbatere, le-am susținut.

Așa că revin și spun că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota pentru raportul de admitere a cererii de reexaminare, cu amendamentele din anexa nr. 1.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Nu.

Sunt alte comentarii sau intervenții înainte să

Vă mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt.

## Distinși colegi,

În ciuda faptului că amendamentele respinse au fost respinse și de plen, Grupul parlamentar al PNL va vota acest raport și – sper să nu trezesc niciun fel de reacții negative – cerem, anticipat, listă.

Vă mulțumesc.

Evident, vom da listă liderilor de grup cu privire la acest vot.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Au fost formulate o serie de amendamente admise în comisie. Nu putem zice că toate sunt proaste, dar marea majoritate a amendamentelor nu sunt realiste pentru acest moment.

Pe de altă parte, pe procedură, ele nu trebuiau să fie formulate și ne menținem acest punct de vedere, același cu al Curții Constituționale.

De aceea vom vota împotriva raportului, pe ansamblu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru aceste precizări de vot.

Listă pentru liderii de grup.

Cererea de reexaminare?

Domnul senator Rădulescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Discuția asta am mai avut-o noi de multe ori și...

E vorba de cererea de reexaminare. Suntem într-o situație pe care trebuie s-o clarificăm. Domnule senator Rădulescu, vă rog, microfonul 2.

Da, bine, supuneți la vot cererea...

Nu, nu, nu... Vă rog, vă rog! Nu, nu...

Chiar am vrut să vă încurajez să precizați acest subiect ridicat și de domnul senator Hașotti.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Întotdeauna, când vine o cerere de reexaminare, se examinează în comisii și, după aceea, în plen strict conținutul cererii de reexaminare. Dacă raportul a fost respins, înseamnă că cererea a fost respinsă.

Ba da, exact. Deci e un vot care s-a dat și, cu asta, s-a încheiat discuția. Se transmite la Camera Deputaților cererea de reexaminare respinsă și asta este.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

În ceea ce am avut până acum, nu cred că e o dificultate de fond, dar, din punct de vedere strict procedural, în clipa în care am fost sesizați spre reexaminare cu un text trimis la promulgare, respingerea raportului – în interpretarea mea, cel puțin, și a colegilor din serviciul legislativ – înseamnă că va trebui să ne pronunțăm cu privire la textul trimis la promulgare...

Domnul senator Vosganian...

Ca să fim în cunoștință de cauză.

Preluând argumentația domnului senator Cristian Rădulescu, vom înțelege, așadar, că Grupul parlamentar al PDL a respins solicitarea de reexaminare cerută de domnul președinte.

Domnul senator Rădulescu.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Domnul senator Varujan Vosganian poate să înțeleagă ce dorește dânsul, dar este foarte clar că președintele a cerut o singură chestiune, iar noi am respins aici vreo 93 de amendamente care au fost formulate în plus față de cererea prezidențială. De aceea, votul nostru a fost negativ. Revenind, este foarte clar – și spun încă o dată – că legea a fost votată, a parcurs ambele Camere...

## Varujan, puțintică răbdare, maestre!

...a fost votată în Camera Deputaților, a fost votată în Senat, a fost trimisă la promulgare, deci este votată pe toată filiera ei.

Cererea președintelui referitoare la ceea ce a formulat Domnia Sa a fost respinsă și cu asta, basta! Nu mai putem

să dăm încă o dată un vot asupra unei legi care a parcurs toate etapele. Acesta este un lucru stabilit de foarte mulți ani.

## Mulțumesc.

Domnul senator Laurențiu Coca, urmat de domnul senator Șova.

Rog și colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să analizeze consecințele votului asupra raportului.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am un respect deosebit pentru fostul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, dar îl rog aici, în fața colegilor, să nu mai facă afirmații de genul „amendamentele au fost proaste”. Atât timp cât vrei să vii cu un punct de pensie care să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie ca să ajuți pensionarii, atât timp cât toate amendamentele noastre au fost în sprijinul pensionarilor, să nu le scadă, în următorii 10-20 de ani, pensiile și veniturile, atât timp cât puterea actuală dorește să rupă singura legătură dintre salariul mediu brut pe economie și pensia unui pensionar din România, nu pot să fiu de acord să ni se spună că amendamentele au fost proaste.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Șova.

## Domnule președinte,

Eu nu pot citi decât într-o singură cheie afirmațiile domnului senator Rădulescu, și anume că dânșii vor să se ferească politic de povara faptului că au respins punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut și toate celelalte amendamente. Vor să se ascundă, pentru că doar nu suntem un Senat care discutăm deja de o lună, am dezbătut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în plen, cererea de reexaminare a președintelui. Nu. Ceea ce dorește Grupul parlamentar al PDL, în acest moment, invocând din nou, cu riscul de a se face de râs, un vot greșit, nu este altceva decât să se desprindă, să se delimiteze de votul lor împotriva a 5,5 milioane de pensionari. Eu așa citesc această afirmație.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

Grupul nostru parlamentar nu a fost de acord cu raportul prezentat, din următoarele considerente, și, fiind vorba de procedura de reexaminare, trebuie să le reamintesc, pentru a nu se face alte discuții:

1. Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 335/2007: „...prin raportare la dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora «Înainte de promulgare, Președintele României poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii», Curtea constată că din textul constituțional rezultă că Parlamentul ar urma să reexamineze doar textele indicate de Președintele României.”

Nu am făcut acest lucru, acesta este rezultatul.

2. Conform Deciziilor Curții Constituționale nr. 991/2008 și 1018/2010:

„...trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Președintelui României, precum și cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozițiilor din lege.

(...)

Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligația să se exprime cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Președintele României, chiar în absența unei mențiuni exprese în solicitarea acestuia.

(...)

Astfel, poate admite în întregime sau parțial solicitarea, poate să o respingă sau poate să modifice în totalitate sau parțial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin corelarea dispozițiilor legii”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru această explicație de vot.

O secundă, domnule lider.

Vreau să clarific un lucru elementar.

Deci noi avem în față un proiect de lege pe care Senatul îl dezbate în forma pe care o consideră cuvenită, pe baza cererii de reexaminare, și acest proiect trebuie să fie transmis Camerei Deputaților. Așadar, în momentul în care raportul de admitere a fost respins de către plen, nu este suficient pentru noi să considerăm că cererea de reexaminare a fost aprobată, ci trebuie să dăm un vot pe forma de lege trimisă de către Președintele României pentru reexaminare – care este acesta –, pentru a putea să trimitem către Camera Deputaților un text care să reflecte acest vot al Senatului României.

Deci, din punct de vedere al consecinței votului pe raportul de admitere care a fost respins în plenul Senatului, mai avem nevoie de un vot pe proiectul de lege așa cum a

fost trimis pentru reexaminare, altfel nu avem ce trimite către Camera Deputaților.

## Aș vrea să clarificăm acest subiect.

Din punctul nostru de vedere – și este și echipa legislativă care dă acest aviz – avem nevoie de un vot, care va fi votul majorității, pe un text care ne-a fost trimis de către președinte, un text care, prin votul Senatului, devine lege aprobată de Senat, care este transmisă Camerei Deputaților.

Deci avem nevoie de un vot pe un text, pentru a putea să trimitem un text la Camera Deputaților. Altfel, practic, nu rezolvăm din punct de vedere al circuitului dintre cele două Camere.

Domnul lider Hașotti.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Așa este, aveți dreptate. Suntem în fața unui raport. Raportul a fost respins. Dacă raportul a fost respins, înseamnă că noi trebuie să supunem la vot solicitarea președintelui, care înseamnă votul așa cum solicitarea președintelui este formulată, deci fără niciun fel de amendament, doar cu acel punct care prevede vârsta de pensionare, și plenul se va pronunța.

Trebuie însă – subliniez încă de pe acum – 69 de voturi în favoarea solicitării președintelui. În situația în care nu există, se va transmite Camerei Deputaților cu raport de respingere și cu respingerea solicitării președintelui, implicit.

Deci supuneți votului acum solicitarea președintelui, pe care noi, sigur, nu o vom vota.

Domnul senator Rădulescu.

Cred că este o interpretare absolut legitimă și corectă.

Domnule președinte, și pentru acest vot solicităm listă.

Da, listă pentru liderii de grup pentru votul următor. Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Este posibil să fi fost o exprimare ambiguă a dumneavoastră, dar eu vă bănuiesc de bună intenție.

Dumneavoastră ați spus că trebuie să dăm votul asupra legii, așa cum a fost trimisă de președinte. Dacă asta susțineți, nu e corect și...

Nu, asupra cererii de reexaminare, care conține, de fapt, un text de lege.

Dacă vă referiți să dăm un vot nu implicit, ci explicit asupra cererii de reexaminare, așa cum a venit...

Exact.

...și numai asupra ei, atunci se poate face.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Exact, exact.

Dar cererea de reexaminare conține, de fapt, un proiect cu care suntem sesizați. Acesta este sensul intervenției pe care eu am făcut-o.

Am clarificat acest subiect.

Vă mulțumesc și încheiem aici dezbaterea asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice din România.

## Stimați colegi,

Supun atenției dumneavoastră și punctul 6 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Este un proiect de lege important și rog atenția dumneavoastră.

Dacă dorim să continuăm legiferarea, vă rog să vă reocupați locurile în sală.

Două minute, pentru ca liderii de grupuri parlamentare să poată comunica cu colegii senatori și să se asigure cvorumul.

Domnul lider Hașotti, microfonul 2.

## PAUZĂ

*

Stimați colegi, o scurtă declarație. După vot constatăm că majoritatea nu este majoritate, nu se poate exprima. Cine e de vină?!

Mulțumim foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, neîntrunind votul majorității senatorilor, în regim de lege organică, această respingere va fi transmisă Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, care se va pronunța definitiv asupra acestui proiect de lege.

* *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Constatând neîndeplinirea cvorumului, declar încheiată ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519763]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 169/19.XI.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei