Emilian Valentin Frâncu

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur să aud că totuși acest proiect nu a fost uitat, că măcar în perioada 2014–2020 va fi reluată, într-un fel, problema aceasta a scurtării cu aproape trei ore a parcursului din zona Transilvaniei spre București.

Pentru mine este totuși o mare enigmă cum de s-au folosit fonduri enorme, în fiecare an aproape, pentru întărirea versanților, pentru consolidarea terenului, apoi s-au vândut șinele de cale ferată, s-au vândut toate elementele de infrastructură, după care iar s-au reluat lucrările, și abia acum se descoperă că instabilitatea terenului nu permite ca pe acea porțiune să se facă un transport sigur. Este o porțiune destul de mică și, dacă s-ar regândi, eu cred că din anul 2012 s-ar putea face acolo, în zona aceea, o deviere de circa 2 kilometri distanță de teren, pentru a putea finaliza aceste lucrări, repet, lucrări de infrastructură extrem, extrem de utile pentru transportul feroviar. Poate că o nouă gândire ar fi necesară. Deci vă rog să reanalizați această problemă.

Mulțumesc.