Titus Corlățean

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-am avut – și o spun cu respect –, n-am avut șansa să fiu nici... ales local la nivel de primărie, primar, consilier local sau județean, n-am expertiza propriu-zisă să mă pronunț integral asupra acestui subiect. Aș face mai degrabă câteva considerații de natură politică și, poate, chiar și juridică..

În primul rând, în politică este bine să cunoaștem întotdeauna istoria întreagă și să ne uităm cu atenție la istoria acestui fenomen despre care discutăm în clipa de față și, în general, este bine să evităm să ridicăm primii piatra. Pentru că, dacă ne-am uita cu mai multă atenție și ne-am aduce aminte cum s-a ajuns la acest fenomen, eu v-aș aduce aminte că istoria a plecat de la o faimoasă ordonanță de urgență, adoptată înaintea – la fel de faimoasă – Ordonanței nr. 55 de Guvernul condus de domnul prim-ministru Emil Boc și care, la acel moment, a fost bine prezentată, cu foarte multe argumente și explicații, a fost bine-mersi, a fost pe deplin constituțională și pentru PSD, dacă nu mă înșel, a produs o pierdere de vreo patru-cinci sute de aleși locali. Asta nu înseamnă că o greșeală scuză cealaltă măsură care a fost adoptată. Spun, pur și simplu, că în politică, dacă e să vorbim de consecvențe în argumente, atunci să ne ținem de consecvența argumentelor.

În al doilea rând, tot politic, să nu uităm faptul că în 2012 acel fenomen politic numit USL, iubit de unii, antipatizat de alții, a intrat în alegerile locale și a câștigat un scor consistent, care a și prefigurat rezultatul istoric de la alegerile parlamentare din noiembrie–decembrie 2012. Acele majorități s-au format pe baza acestui vot.

Cetățenii care au votat au mers pe o anumită linie politică, pe un anumit program și pe o anumită preferință. Și acum, cinstit vorbind, spun foștilor colegi liberali: știm foarte bine cât de complicată a fost realizarea parității în condițiile unei disproporții de reprezentare între PSD și PNL. Iar după ruperea USL-ului au fost probleme, unele foarte serioase, pentru primarii PNL aleși pe listele USL, pentru consilieri, în raport de preferințele exprimate de electorat, de soluțiile, de programele politice și de administrare.

Ei, lucrurile astea au existat și s-au transferat într-o soluție legală. O putem critica, putem să fim sau să nu fim de acord, n-a fost prima, poate că este cel mai bine să nu mai existe de acum înainte, și eu, cu titlul personal, nu sunt în favoarea unui astfel de tip de soluție, dar asta este realitatea.

Și ultimul comentariu. Până la urmă, Comisia pentru constituționalitate, juridic vorbind, a mers pe soluția propusă de Camera Deputaților anterior. E adevărat că vorbim de un ciclu politic care s-a epuizat, suntem într-un alt ciclu, după alte alegeri locale, însă acea configurație sau acele consecințe generate de Ordonanța nr. 55 s-au transformat, între altele, în decizii, hotărâri ale consiliilor locale, în chestiuni legate de acte administrative importante. Deci asta este și motivația, până la urmă, pentru care Camera Deputaților a preferat să promoveze și acel paragraf al II-lea, pentru că Parlamentul avea competența dată – și spune și Curtea Constituțională – să reglementeze consecințele juridice. Și, până la urmă, asta a fost și soluția propusă de Comisia pentru constituționalitate.