Stenogramă plen

2. Lege privind ratificarea Acordului de împrumut (finanțare adițională pentru Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 14 aprilie 2016.

3. Lege pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York la 22 aprilie 2016.

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri

financiare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

7. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2016 privind înființarea Autorității de Reformă Feroviară.

8. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului – SA.

9. Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

10. Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.

11. Lege pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională.

Mulțumesc, domnule președinte. Cseke Attila.

Sunteți inițiator, nu?

Da, da. Unul dintre inițiatori.

Nicio problemă.

Stimați colegi, Solicităm procedură de urgență.

Este vorba despre modificarea unui termen cu privire la restituirea terenurilor către foștii proprietari de către autoritățile locale.

Considerăm că este necesar un termen mai larg și am propus 2025, pentru că, altfel, în fiecare an avem următoarea situație: Guvernul, în decembrie, prorogă acest termen cu încă un an.

Astăzi, termenul valabil în vigoare este 1 ianuarie 2018 și credem că printr-o dezbatere în urgență a acestui proiect de lege vom putea să dăm un termen mai larg, fiindcă problemele sunt mult mai complexe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul Cseke Attila.

Eu am fost.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Ați fost. Mulțumesc. Altcineva din inițiatori?

Nu mai sunt.

Vă supun la vot solicitarea privind aprobarea procedurii de urgență.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre cu privire la Proiectul de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii – COM(2016) 822 final.

Doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea face parte dintr-un pachet care cuprinde această directivă și o comunicare. Comunicarea, neavând timp de examinare, am amânat-o, pentru a consulta părțile implicate și, eventual, a trimite Comisiei Europene o opinie mai întemeiată, în timp ce la directivă expiră astăzi cele opt săptămâni în care avem dreptul de control.

În urma controlului de subsidiaritate și proporționalitate, la care au participat toate instituțiile, autoritățile interesate și am primit avize de la comisiile avizatoare, se constată că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, în măsura în care statele vor considera că este o armonizare utilă pe acele domenii. Și eu vă supun dumneavoastră spre aprobare trimiterea către Comisia Europeană a unei opinii în care, în principal, două lucruri cerem: ca atunci când se face un asemenea test, dacă e cazul sau nu e cazul, să se armonizeze reglementările cu privire la profesii. Nu e vorba de cele deja reglementate prin directivă, adică profesiile medicale, e vorba de alte profesii reglementate. Comisia să țină cont, în primul rând, să ofere informații despre modul în care propunerile se raportează la reglementarea serviciilor profesionale de interes general, reglementare care rămâne o prerogativă a statelor membre, și să ofere informații referitoare la modul în care propunerile se raportează la cadrul european al calificărilor, drept instrument de referință pentru a compara nivelurile de calificare ale diverselor sisteme de calificare din statele membre.

Și mai sunt câteva chestii foarte... de detaliu, pe care le găsiți în raportul de pe site. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, vă

Trecem la punctul II, proiecte de lege privind aprobarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (L21/06.02.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Cristian Dima, secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ordonanța nr. 10/2017 privind sprijinirea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este o prioritate atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, deoarece această... Este extrem de numeroasă categoria de agenți economici mai dinamici și mai flexibili decât societățile mari, constituie coloana vertebrală a oricărei economii moderne.

În contextul actual se înregistrează un recul al pieței, îndeosebi al celei financiare, statul este tot mai solicitat să intervină în economia reală de o manieră energică, în vederea impulsionării, relansării activității economice. Sprijinul statului este așteptat în ceea ce privește susținerea și promovarea spiritului antreprenorial și este chemat să ia măsuri de natură să amelioreze mediul de afaceri existent.

Printre măsurile vizate se înscriu și cele privitoare la afacerile nou-apărute, destinate satisfacerii cererii identificate la nivel de nișă de piață. Tocmai în acest sector este de așteptat să se manifeste spiritul întreprinzător de afaceri al cât mai multor români, îndeosebi tineri.

În acest sens, Ordonanța nr. 10/2017, care instituie programul Start-up Nations – România, urmărește creșterea numărului de afaceri și revigorarea mediului economic, creșterea numărului de salariați, reducerea numărului de șomeri și creșterea consumului.

Pentru implementarea programului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a întreprins demersurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, astfel:

– a fost obținută adresa privind complementaritatea măsurilor de sprijin cu măsurile finanțate din fondurile europene, emise de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurile Europene;

– a fost transmisă fișa de informații privind proiectul de schemă de ajutor _de minimis_ ce urmează a fi prezentat în cadrul Comitetului interministerial pentru ajutor de stat, CIAS, ce se va desfășura pentru prima dată anul acesta, pe 22.03.2017;

– a fost elaborat proiectul memorandumului cu tema încadrarea schemei de ajutor _de minimis_ în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român, ce urmează a fi transmis pentru avizare și promovare în Guvern de către Ministerul Finanțelor Publice, după avizarea schemei de ajutor _de minimis_ în ședința Comitetului interministerial de ajutor pentru stat;

Domnule secretar, îmi cer scuze!

Domnii senatori cunosc legea. Nu trebuie să dați citire la tot.

Acestea sunt elemente prevăzute în norme care au fost acum implementate. Nu sunt... nu sunt prevăzute în lege.

Atunci, vă rog, continuați. Îmi cer scuze!

Am făcut o scurtă și succintă trecere prin ele. Din problemele care au fost ridicate, cu mediul de afaceri și în consultarea publică cu...

Am înțeles. Îmi cer scuze!

...în cadrul comisiilor.

Vă mulțumesc.

Salariile..., care, la fel, au fost considerate salarii, utilități și cheltuieli aferente chiriilor pentru spații de lucru pentru șase luni, taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă pentru aplicații... neplătitorii de TVA conform Codului fiscal și alte elemente care mai pot fi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Reprezentantul Comisiei economice. Domnule senator, vă rugăm, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor, care au fost reluate în ședința comisiei din data de 14 martie 2017, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator, microfonul central. Domnul Nazare.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Am auzit disertația domnului secretar de stat vizavi de criteriile de eligibilitate, dar toate urmează să se întâmple în comitete interministeriale, în comitete nu știu de care, când era foarte simplu, dacă tot ați spus că-i complementară legea cu normele europene și cu legislația privind ajutorul de stat de la Comisia Europeană, să luați normele de acolo. N-ați făcut-o, urmează să o faceți. Să sperăm.

2. N-am auzit de la domnul secretar de stat niciun cuvințel vizavi de criteriile de performanță pentru care se dă acest ajutor de stat. Niciun cuvânt. Întrebarea mea este: Guvernul dumneavoastră are vreun respect pentru banii plătiți de contribuabili prin taxe și impozite?

În fine, Partidul Național Liberal va vota legea, dar cu mențiunea că vom urmări foarte atent dacă Guvernul va introduce criterii de performanță pentru acordarea banilor gratis din taxele și impozitele românilor. Pentru că, dacă nu veți prinde criterii de performanță, atunci întreprinzătorii nu vor fi obligați să cheltuiască responsabil banii românilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Doina Federovici. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Acest program guvernamental se adresează cu precădere tinerilor și, personal, eu felicit Guvernul pentru această inițiativă.

Scopul principal, bineînțeles, este acela de a crea noi locuri de muncă, dar și creșterea numărului de firme românești.

Ce aș vrea eu să subliniez?

Subliniez faptul că acest program care, pe de o parte, se va desfășura până în 2020... Faptul că în fiecare an vor fi finanțate 10.000 de start-upuri, iar fiecare firmă nou-înființată care va accesa acest program va primi o sumă în valoare de aproximativ 45.000 de euro, fonduri nerambursabile, este de apreciat. Așadar, vă rog, stimați colegi, să votăm adoptarea acestui proiect inițiat de Guvern, astfel încât să dăm șanse reale tinerilor din România să lucreze și să dezvolte aici afaceri noi, și nu în alte țări.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Teodorovici. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar câteva scurte aprecieri pe care le am; prima vizavi de domnul secretar de stat. Îmi cer... de fapt, nu-mi cer scuze. Dar pot să vă spun că, dacă aș fi fost la acest minister ca ministru, nu ați fi fost secretar de stat. Nu vreau să vă supărați, dar asta e realitatea. Dacă dumneavoastră spuneți aici că pe dumneavoastră, ca minister pentru mediul privat, vă preocupă numărul de angajați... Păi, mediul privat se bazează pe alte... pe cu totul alte principii. Dezvolți mediul economic și, implicit, locurile de muncă trebuie să apară și ele, dacă apar. Dar trebuie să apară.

Ați spus de cheltuielile eligibile. Păi, dumneavoastră faceți o listă – aceeași greșeală din trecut –, unde menționați cheltuielile eligibile. Trebuie să menționați cheltuielile neeligibile, adică omul să știe ce nu are voie să cheltuiască, pentru că nu i se decontează. Dacă faceți o listă cu ce se decontează, cu siguranță nu veți cuprinde toate cheltuielile și veți avea blocaje, de la caz la caz, și eu nu cred că mediul privat v-a cerut acest lucru. Deci atenție la ce... pentru că, altfel, încurcați mai mult.

Și a doua chestiune și foarte simplă. Dacă tot sunt tineri sau sunt la început de afacere – bine, ca o paranteză –, nu puteți să punctați în plus pentru o afacere inovativă sau alta decât a avut loc până în prezent într-un anumit loc din țară. Nu, nu. Ăsta nu e un criteriu. Aveți o strategie de competitivitate, pe baza căreia trebuie să punctați, de la caz la caz, fiecare proiect în parte.

Și o ultimă chestiune. De ce nu propuneți ca niciun fel de obligație fiscală să nu revină unui astfel de întreprinzător care accesează o finanțare de acest tip, dacă tot este start-up? Păi, înseamnă că trebuie să-i dăm absolut tot de la cap la coadă, pentru a nu avea niciun fel de piedică sau, din contră, să aibă din partea statului sprijin din toate punctele de vedere, finanțare de tip grant fără obligații fiscale, de orice natură, pe tot ce înseamnă acel proiect și nu numai.

Deci rugămintea mea este să vă uitați din nou pe ceea ce înseamnă... la norme, că la lege... am văzut cum este legea, dar la normele care vor defini întregul proces. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Dinică Silvia. Microfonul 2. Vă rog, unde doriți.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege se propune acordarea unui ajutor de stat de 200.000 de lei unui număr de 10.000 de beneficiari, anual, aceștia fiind la rândul lor firme nou-înființate ce vor avea obligația să aibă minimum doi angajați cu normă întreagă pe o perioadă de 3 ani. O să repet puțin ceea ce în mare parte au specificat și antevorbitorii mei, faptul că acest proiect de lege dă liniile organizatorice generale ale acestui proiect și că detaliile sunt specificate în norme, norme care, la acest moment de timp, sunt încă în perioada de consultare.

Uniunea Salvați România are câteva observații privind aceste norme. De exemplu, se sugerează că sursa fondurilor va fi din fonduri de la bugetul de stat și din fonduri europene și că în momentul când legislația Uniunii Europene privind ajutorul _de minimis_ se va schimba se vor schimba și prevederile acestei scheme. Și întrebarea noastră ar fi: cum se va securiza schema de rambursare pentru proiectele aflate în derulare, dacă se va întâmpla ca legislația Uniunii Europene să se schimbe?

De asemenea, plata... se specifică: plățile se vor face în limita bugetului de stat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, dar ce se întâmplă dacă bugetul de stat al ministerului dintr-un an este depășit de creditele de angajament din anul anterior?

De asemenea, evaluarea planului de afaceri se face foarte general, în funcție de domeniul de activitate al firmei, de numărul de angajați și de... dacă administratorul firmei a făcut sau nu cursuri de antreprenoriat, ceea ce nu permite o evaluare calitativă a ideii sau a planului de afaceri. E foarte greu de încadrat o idee inovativă într-o grilă standard. Și, astfel, este foarte important ca forma finală a acestor norme să nu dea naștere la vulnerabilități.

Uniunea Salvați România sprijină măsurile de încurajare a antreprenoriatului. Considerăm că, în acest moment, de fapt, votăm un proiect de lege pentru înființarea de afaceri noi, pentru că denumirea de Start-up Nation – România ar putea să ne ducă undeva doar cu gândul la start-upuri, care sunt definite prin inovație. Aduc pe piață niște produse și niște servicii la prețuri mai mici, diferite și mai eficiente decât ceea ce exista sau aduc produse și servicii care, de fapt, nu erau pe piață, dar noi aveam nevoie de ele, fără să fim conștienți.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Tarian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori și... senatori, Doamnelor și domnilor miniștri,

Am auzit în luările de cuvânt de mai înainte câteva chestiuni pe care cred că ar trebui să ni le scoatem din modul de a gândi despre cum funcționează administrația.

Am văzut două mari îngrijorări: să fie norme de aplicare clare. Eu aș sugera să fie fără norme de aplicare. Exact ce scrie legea, aceea să se facă. Cu cât facem mai multe norme, cu atât nu-și va atinge programul ținta. Este boala pe care o avem la toată legislația românească: să trântim niște norme stufoase și care să pună toate piedicile în atingerea programului, atingerea obiectivelor.

Eu aș susține aici, de față cu onorabilii membri ai Guvernului, dacă vor avea norme de aplicare la această lege, să fie atât de simple încât să nu împiedice pe nimeni.

Al doilea lucru pe care aș vrea să-l observ. Acest program este susținut din bani din POSDRU – programul operațional. Auzeam mai înainte că obiectivul acestui program nu este creare de locuri de muncă!

Ba da, doamnelor și domnilor senatori! Obiectivul acestui program este crearea de locuri de muncă pentru tineri. Este unul din marile obiective ale Uniunii Europene și în afară de POSDRU sunt multe alte programe care pun la dispoziție bani nerambursabili – că mai era un coleg mai înainte care era frământat de rambursări –, aceștia sunt bani nerambursabili, pentru a da tinerilor șansa unui loc de muncă.

Au fost observații pe care am ținut să le fac și să rog Executivul ca eventualele norme de aplicare să fie foarte simple.

Și, pentru informarea celor care se mai încurcă în proceduri, acest program este susținut fără nicio contribuție din partea tânărului care se angajează la un astfel de program.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumim domnului senator. Doamna senator Cati Andronescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că asistăm la unul din cele mai interesante proiecte pe care guvernarea le lansează către public prin această lege. Astăzi sunt multe țări care au ajuns la un produs intern brut extraordinar de mare tocmai prin start-upurile pe care au avut capacitatea să le genereze. Israelul, iată, astăzi, este supranumit țara start-upurilor. De aceea, nu pot decât să salut această idee de a implementa printr-o lege care să susțină acest punct din programul de guvernare, cu atât mai mult cu cât noi, în universități, ne străduim să-i îndemnăm pe studenți și să organizăm cu ei proiecte care să cuprindă și partea de _business plan_ , în așa fel încât la sfârșitul studiilor acest proiect să poată să fie transformat într-un start-up. În felul acesta cred că ne întoarcem inteligența spre cei tineri, care, într-adevăr, au nevoie să-și schimbe mentalitatea din cea de angajat în cea de angajator. Lucrul acesta este foarte important și cred că, într-adevăr, acest proiect vine în sprijinul creativității și capacității de inovare, fără de care cred că nicio societate nu poate să progreseze.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim doamnei senator Andronescu. Doamna senator Hărău Carmen. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să fac următoarea precizare: nu există limită de vârstă în abordarea acestui text de lege, ceea ce înseamnă că această facilitate nu se adresează tinerilor. Fără discuție, din perspectivă liberală, este o mână întinsă economiei, însă, iadul fiind pavat cu bune intenții, vă informez că un studiu al Institutului de Politici Publice, făcut cu ajutorul, cu contribuția Academiei de Studii Economice, a conchis, făcând o analiză post-factum _,_ că niciunul dintre cele opt programe de acest tip analizate – atenție, nu politizez! –, indiferent de Guvernul care le-a demarat, n-a obținut efecte economice semnificative, benefic semnificative, ceea ce mă face să atrag din nou atenția, la fel cum am făcut-o cu ceva vreme în urmă, că normele de aplicare, deci modalitatea în care acest act normativ va fi implementat, vor face diferența între un nou eșec – cel puțin al nouălea, eu am văzut un studiu care se referă la opt astfel de programe – și succes. Și, cum beneficiile sociale promise și pe care dumneavoastră, prin Guvernul Grindeanu, doriți să le oferiți sunt consistente, iar banii sunt puțini, vom avea grijă să fim atenți la modalitatea în care dumneavoastră implementați acest act normativ, deși îl vom vota astăzi, semnând un cec în alb.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Ilie Viorel. Microfonul central.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene am venit, împreună cu colega mea, doamna senator Siminica, cu un amendament: ca în cadrul procesului de implementare a programului, ministerul, prin oficiul teritorial, să poată utiliza atât mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate, cât și pe cel al decontării cererilor de plată, așa cum a fost el folosit și în procesul de absorbție a fondurilor europene pe programul anterior, 2007–2013.

Și, mai mult decât atât, având în vedere implementarea programelor anterioare cu privire la ajutorul _de minimis_ , din informațiile pe care le am, mulți nu au mai ajuns să-și primească banii sperați pe acest program național.

Grupul senatorilor ALDE susține acest proiect și va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Turos.

Microfonul 2.

V-aș ruga, întrucât la ora 17.00 avem vot final, să încercați să scurtăm un pic dezbaterea. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, UDMR salută această inițiativă.

Credem că acest program este unul bine-venit și va ajuta la dezvoltarea economiei.

Totodată, vreau să atrag atenția asupra responsabilității pe care o au ministerul de resort și Guvernul, pentru că, așa cum am văzut, detaliile acestui program se vor regăsi într-o hotărâre de guvern, iar aceste detalii vor determina eșecul sau succesul acestui program. În consecință, UDMR va vota pentru această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu voi fi concis, spunând, în esență, două lucruri: este un punct important în programul de guvernare pe care PSD-ul, împreună cu aliații din ALDE, și l-a propus. A fost validat prin vot, a fost prezentat în programul de guvernare, votat în Parlamentul României și astăzi este pus în practică, deci e un angajament politic.

Doi la mână. Sunt de acord, la nivel de principiu, că este corect ca, ori de câte ori este posibil, actele normative cu putere de lege, fie că vorbim de legi sau de ordonanțe de urgență, să nu aibă norme de aplicare. Dar în speța de față, având în vedere specificitatea proiectului promovat prin ordonanța de urgență, în mod firesc, este nevoie de norme de aplicare. Spuneam că fac două comentarii. Voi face trei și cu asta închid. S-a vorbit ceva mai devreme despre lipsa de impact economic cu consecințe pozitive cu privire la alte proiecte care au fost desfășurate anterior, de o manieră oarecum similară. Un singur lucru aș vrea să spun.

Cei 40 de mii de tineri cărora le este adresat acest program, cu aproximativ 45 de mii de euro finanțare pentru fiecare dintre afacerile pe care le-ar promova, dacă vor implica măcar două locuri de muncă create, dacă nu trei, asta înseamnă 80.000–120.000 de locuri de muncă pentru tineri, ceea ce ar fi un lucru foarte important. Deci eu cred că merită susținut acest proiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Stimați colegi, întrucât este ora 17.00, vă rog să intrăm la vot final pe legile organice, urmând ca apoi să reluăm ordinea de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi, la legi organice, este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor judecătorești (L183/4.04.2016).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 martie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte, așa cum v-am informat, din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 2 – legi organice – al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind abrogarea articolului nr. 29[1] din Legea audiovizualului nr. 504/2002 (L381/21.06.2016).

De asemenea, vă informez că dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 14 martie 2017. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Vă informez că am încheiat legile organice, trecând din nou la ordinea de zi curentă.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (L26/27.02.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, domnul Dorin Corcheș.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum bine știți, România beneficiază în perioada 2014– 2020 de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt ce impune necesitatea creării unui cadru național adecvat și eficient pentru managementul și implementarea tehnică și financiară a fondurilor comunitare alocate României.

România, ca și alte state membre, a întâmpinat dificultăți în implementarea noilor scheme, din cauza complexității acestora, drept care ne dorim, prin actul normativ, creșterea gradului de claritate și informare corectă a fermierilor privind cuantumul plăților directe. Este, totodată, simplificat numărul de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA pentru a dovedi calitatea sa de fermier activ.

Guvernul susține acest proiect de act normativ și vine cu rugămintea față de dumneavoastră să-l aprobați. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură.

Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru afaceri europene, deci cele două comisii, au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea ordonanței respective pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 în vederea eliminării unor dificultăți pe care le întâmpină cei care lucrează în agricultură în implementarea noilor scheme de plăți.

Consiliul Legislativ a depus un aviz favorabil.

Comisia pentru mediu, aviz favorabil, iar cele două comisii, în ședințele din 14 și 15 martie, au dezbătut actul normativ și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care fac parte din anexa la raport. Vă supunem spre dezbatere și adoptare acest raport de admitere, cu amendamente, și proiectul de act normativ, proiectul de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul? Domnul senator Tánczos. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Salut inițiativa Guvernului de a reglementa câteva aspecte din legislația privind plata subvențiilor și legislația care se referă, în general, la activitatea APIA. Dar ar fi bine dacă am ajunge în situația în care, an de an, la începutul perioadei de depunere a cererilor, n-ar fi nevoie de noi și noi ordonanțe și noi și noi legi care să bulverseze, an de an, viața fermierilor.

Avem nevoie de o legislație stabilă. Ar trebui să regândim odată pentru totdeauna aceste criterii, să le batem în cuie pentru șapte ani și fermierii să știe la ce să se aștepte când începe perioada de depunere, dacă o să fie sau nu o să fie prelungiri, care sunt condițiile și ce trebuie să respecte, astfel încât să-și primească binemeritatul sprijin din partea Uniunii Europene.

Nu intrăm în detalii cu privire la discrepanțele care, an de an, persistă între fermierii români, subvențiile pentru fermierii români și fermierii din Europa Occidentală. Am depus câteva amendamente și le mulțumesc colegilor din ambele comisii pentru susținere.

Am eliminat o discriminare care, anul trecut și acum doi ani, a fost introdusă în legislație printr-o decizie a Camerei Deputaților, o formulare greșită în ceea ce privește dreptul formelor asociative de a solicita sprijin pentru suprafețele de pășune. Vorbim de acele composesorate, de obști, care, în numele proprietarilor, au depus an de an cererile pentru aceste subvenții.

Trebuie subliniat faptul că aceste forme de proprietate nu sunt proprietari ca persoane juridice. Legea nr. 1 le-a dat voie să ceară aceste terenuri, în numele proprietarilor, dar proprietatea, în acest caz, este o formă de proprietate indiviză, este o formă de proprietate a tuturor membrilor, dar care nu se poate identifica prin parcele, fiecare unde își are bucățica de pământ.

Sper ca, prin acest amendament, aceste forme asociative să primească, într-adevăr, dreptul de a depune cereri în aceleași condiții ca persoanele fizice.

Și le transmit și celor de la minister, direcțiilor de specialitate, fără să dau nume, că, în cazul subvențiilor, APIA se uită la dreptul de folosință și argumentul că aceste forme asociative nu-și pot cere dreptul pentru că nu au titluri emise și nu pot face dovada proprietății nu stă în picioare. APIA, an de an, verifică dreptul de folosință a acestor terenuri, și nu dreptul de proprietate.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene (L30/27.02.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc.

Vă rog, doamna senator Fedorovici. Microfonul 6.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are drept scop îmbunătățirea și consolidarea modalităților în care sunt puse în practică normele existente ale Uniunii Europene privind libera circulație a lucrătorilor, prin stabilirea unui cadru general comun de dispoziții adecvate, pentru a facilita aplicarea eficientă și unitară a drepturilor conferite de legislația Uniunii Europene pentru lucrătorii și membrii familiilor lor care își exercită dreptul la liberă circulație în scop de muncă pe teritoriul României.

Întrucât de foarte multe ori lucrătorii din Uniune nu-și cunosc drepturile de liberă circulație, existând deci o discrepanță între drept și aplicarea sa în practică, prin proiectul de act normativ, se va asigura îmbunătățirea gradului de informare a lucrătorilor Uniunii Europene, a angajatorilor și a instituțiilor publice cu privire la aceste drepturi.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil și mulțumim Comisiei pentru afaceri europene pentru raportul de admitere, cu amendamente admise.

Așadar, vă invit, stimați colegi, să susțineți alături de inițiatori această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat – Ministerul Muncii – Cristian Cosmin.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta inițiativă legislativă asigură transpunerea totală a dispozițiilor Directivei 2014/54/UE privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor, care are drept scop îmbunătățirea și consolidarea modalităților în care sunt puse în practică normele existente ale Uniunii Europene privind libera circulație a lucrătorilor.

Textul inițiativei legislative stabilește dispoziția adecvată pentru a facilita aplicarea eficientă și uniformă a drepturilor conferite prin legislația Uniunii Europene și prin legislația română pentru lucrătorii cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene și membrii familiilor lor care își exercită dreptul la liberă circulație în scop de muncă pe teritoriul României.

Totodată, se asigură îmbunătățirea gradului de informare, pe de o parte, a lucrătorilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor lor cu privire la drepturile conferite lor de legislația UE, în contextul exercitării dreptului la liberă circulație în scop de muncă pe teritoriul României, dar și, pe de altă parte, a angajatorilor și a instituțiilor publice cu privire la aceste drepturi.

În considerarea celor de mai sus, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu Gabriela.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați înțeles, prezenta propunere legislativă transpune Directiva 2014/54, care avea drept termen de transpunere 21 mai 2016. Este o directivă de extremă relevanță, nu atât pentru teritoriul României, unde sunt relativ puțini lucrători din Uniunea Europeană care își exercită drepturile, ci pentru cele două-trei milioane de români care trăiesc în celelalte state membre, directiva fiind aprobată de Consiliu și Parlamentul European chiar în acest scop, într-un moment în care erau contestate drepturile acestora, dacă ne amintim cazul Marii Britanii.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil, cu amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a avizat, fără amendamente, propunerea legislativă.

Au participat toate instituțiile implicate.

Vă supunem... raport suplimentar cu amendamente și fac următoarea precizare pentru cei care s-au uitat pe raport și au văzut că sunt foarte multe amendamente: de fapt, ele sunt doar două.

Pe tot parcursul legii am înlocuit termenul de salariat, care are un înțeles mult mai restrâns în legislația europeană, cu cel de lucrător, căci intenția directivei era ca aceste drepturi să fie garantate tuturor lucrătorilor, adică și celor care lucrează ocazional, temporar, celor care sunt în șomaj după ce au lucrat deja și membrilor familiilor acestora, și să creăm bază financiară și de personal pentru CNCD, care este desemnată autoritate de implementare a acestei directive, conform legii.

Ca urmare, vă supun spre aprobare raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumim, doamna președinte. Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului? Domnul senator Teodorovici. Microfonul 3. Microfonul 3, vă rog.

3 este.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Procedural, cred că, atunci când este vorba de o transpunere legislativă, nu poate fi inițiativa unui coleg, ci, probabil, a unei instituții, fie Guvern, fie Parlament.

A doua chestiune. Dacă tot vorbim de interesul celor două-trei milioane de români care sunt în afara spațiului nostru, în piața unică, de fapt, piața europeană, cred că

ar trebui să ne îngrijim de faptul... de următorul lucru: ca celelalte state europene membre să fi transpus această directivă în legislația lor națională.

Și am întrebat, la comisie, colegul de la ministerul de resort câte state au transpus deja această directivă în legislația lor națională, cu atât mai mult că termenul de transpunere a fost deja depășit.

Deci cu atât mai mult mi-aș dori foarte mult ca Guvernul României, după ce procedura parlamentară este parcursă, să notifice Comisia Europeană, deci instrumentele legale privind transpunerea acestei directive, după ce se asigură că toate celelalte state membre au transpus la nivel național această prevedere legală, pentru a avea siguranța că românii noștri sunt protejați în afara țării noastre. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, alte intervenții?

##

Dacă nu sunt... Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul central.

Nu, nu, nu, nu. Vreau să iau cuvântul în calitate de președinte al comisiei, procedural.

Vă rog.

Transpunerile, de regulă, așa cum antevorbitorul a precizat, e bine să se facă de cei care au competența pe fond. De data aceasta a ajuns la Comisia pentru afaceri europene și este bine că a ajuns, pentru că am descoperit eroarea pe tot parcursul legii, cunoscând mai bine limbajul european, dar a venit la raport la Comisia pentru afaceri europene și la aviz la Comisia pentru muncă, care nu a sesizat nimic, ceea ce nu este chiar corect.

În cazurile următoare de transpunere, rugăm din suflet să fim coraportori sau avizatori, pentru că pe zona de afaceri europene ne pricepem și avem personal specializat, dar pe zona de legislație internă este dificil pentru Comisia pentru afaceri europene să transpună în legislația românească o directivă care privește legislația muncii, legislația drepturilor omului et cetera, et cetera.

Atât am vrut să precizez. Nu am fost atunci, probabil, la Biroul permanent și nu am sesizat că s-a transmis în fluxul legislativ astfel proiectul de lege.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc doamnei președinte. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Vă

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală (L617/18.11.2014).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat Sirma, sunteți? Microfonul 9, vă rog.

**Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 761/2014, Parlamentul pune de acord actul normativ cu dispozițiile deciziei Curții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru constituționalitate, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată în vederea elaborării raportului la Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761 din 17 decembrie 2014.

În ședința din 15 martie 2017, Comisia pentru constituționalitate a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere a legii supuse reexaminării, în forma adoptată de Camera Deputaților.

Curtea Constituțională a apreciat că Parlamentul, în baza articolului 115 alineatul (8) și articolului 147 alineatul (2) din Constituție, urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice propuse pe perioada de aplicare a ordonanței. „Toate efectele juridice, politice sau de altă natură produse ca urmare a exprimării opțiunii de către persoanele prevăzute la alin. (1) al articolului unic din ordonanță se păstrează în integralitate.”

În conformitate cu alineatul (4) al articolului 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.

În consecință, Comisia pentru constituționalitate supune spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere a legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, în forma adoptată de către Camera Deputaților.

Legea face parte din categoria legilor organice și urmează a fi dezbătută de către Senat, în calitate de Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E ușor inutilă dezbaterea, așa cum spunea președintele Comisiei pentru constituționalitate astăzi, pentru că efectele juridice nu mai pot fi reglementate, așa cum ne-a cerut Curtea Constituțională. Dar n-avem cum să uităm că a fost cred că cel mai mare negoț cu primari, marca Dragnea, din istoria postrevoluție încoace. A fost o ordonanță care, în opinia mea, va lăsa cicatrici multă vreme. Și dați-mi voie să vă reamintesc cam ce spunea Curtea Constituțională la sfârșitul anului 2014. În decembrie 2014 se publica decizia Curții Constituționale, iar noi astăzi suntem în martie 2017. V-a luat vreo doi ani și ceva, vreo doi ani jumătate ca să ajungem să dezbatem o lege ale cărei efecte nu mai pot fi reglementate astăzi. Însă, de dragul unei decizii care, teoretic, e obligatorie pentru toți, merită să citez o frază din decizia acestei Curți Constituționale, pe care o luăm în seamă când ne convine. Când nu ne convine, uităm de deciziile acestea și ținem ordonanțele la sertar.

Curtea constată că întreaga expunere de motive a ordonanței Dragnea – cuvântul Dragnea e de la mine, domnule președinte de ședință – se axează asupra existenței unor rupturi politice apărute pe parcursul mandatului autorităților locale și necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora.

Cu alte cuvinte, se pune problema necesității emiterii unei ordonanțe de urgență care să creeze cadrul necesar unor coagulări pentru majorități politice, în cadrul autorităților administrației publice locale, altele decât cele rezultate din alegeri. Și cred că fraza care urmează este fraza pe care va trebui s-o luați în seamă atunci când vă veți gândi la următoarea ordonanță 55, căci Curtea spune așa: „Un astfel de motiv însă, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situație extraordinară care să necesite adoptarea unor ordonanțe de urgență. Constituirea sau ruperea alianțelor politice intră în exercițiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct și brutal, schimbă configurația politică a autorităților administrației publice locale și alterează voința corpului electoral.”

Mulțumim pentru intervenția extrem de aplicată a doamnei senator.

Dacă sunt alte intervenții? Domnul Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-am avut – și o spun cu respect –, n-am avut șansa să fiu nici... ales local la nivel de primărie, primar, consilier local sau județean, n-am expertiza propriu-zisă să mă pronunț integral asupra acestui subiect. Aș face mai degrabă câteva considerații de natură politică și, poate, chiar și juridică..

În primul rând, în politică este bine să cunoaștem întotdeauna istoria întreagă și să ne uităm cu atenție la istoria acestui fenomen despre care discutăm în clipa de față și, în general, este bine să evităm să ridicăm primii piatra. Pentru că, dacă ne-am uita cu mai multă atenție și ne-am aduce aminte cum s-a ajuns la acest fenomen, eu v-aș aduce aminte că istoria a plecat de la o faimoasă ordonanță de urgență, adoptată înaintea – la fel de faimoasă – Ordonanței nr. 55 de Guvernul condus de domnul prim-ministru Emil Boc și care, la acel moment, a fost bine prezentată, cu foarte multe argumente și explicații, a fost bine-mersi, a fost pe deplin constituțională și pentru PSD, dacă nu mă înșel, a produs o pierdere de vreo patru-cinci sute de aleși locali. Asta nu înseamnă că o greșeală scuză cealaltă măsură care a fost adoptată. Spun, pur și simplu, că în politică, dacă e să vorbim de consecvențe în argumente, atunci să ne ținem de consecvența argumentelor.

În al doilea rând, tot politic, să nu uităm faptul că în 2012 acel fenomen politic numit USL, iubit de unii, antipatizat de alții, a intrat în alegerile locale și a câștigat un scor consistent, care a și prefigurat rezultatul istoric de la alegerile parlamentare din noiembrie–decembrie 2012. Acele majorități s-au format pe baza acestui vot.

Cetățenii care au votat au mers pe o anumită linie politică, pe un anumit program și pe o anumită preferință. Și acum, cinstit vorbind, spun foștilor colegi liberali: știm foarte bine cât de complicată a fost realizarea parității în condițiile unei disproporții de reprezentare între PSD și PNL. Iar după ruperea USL-ului au fost probleme, unele foarte serioase, pentru primarii PNL aleși pe listele USL, pentru consilieri, în raport de preferințele exprimate de electorat, de soluțiile, de programele politice și de administrare.

Mulțumim domnului senator. Domnul senator Pîrvulescu. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cam multă liniște în partea stângă – trecem atât de ușor peste un fapt care s-a întâmplat acum doi ani – și prea multă poezie despre un lucru concret. În 2014, când unii dintre noi se pregăteau să muncească într-o campanie cinstită și corectă, când ne pregăteam de alegerile prezidențiale, domnul Victor Ponta, prim-ministru la momentul acela, și Liviu Dragnea, conjudețean cu mine, de la Teleorman, au găsit cu cale să aducă această Ordonanță nr. 55, care a furat la momentul acela 500 de primari. Astăzi... astăzi dumneavoastră aveți Guvern Grindeanu și majoritate parlamentară tocmai pentru că ați furat în 2014 500 de primari.

Este o realitate. De ce fugim de lucrul acesta? Cât s-o mai dăm de colo, colo? Este o realitate că, după doi ani și ceva, nu recunoașteți că ați greșit și că ați furat opoziției 500 de primari.

Întrebarea se pune: cine plătește astăzi pentru lucrul acesta, că este simplu. A ajuns la o comisie, trecem mai departe, gata, am scăpat ziua de astăzi. Nu cumva Liviu Dragnea, astăzi, când nu răspunde pentru ce a făcut? Și la Teleorman a furat 17 primari. Și acolo îi era frică, dar în țară? Astăzi, când el nu iese în față să răspundă pentru această ordonanță, pentru că – împreună cu Victor Ponta – nu cumva are un elefant în sertar și la ora aceasta?

Mulțumesc domnului senator. Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă-l citeați pe Eminescu, citeați și aia cu „E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune”.

Stimați colegi,

Știți despre ce vorbiți? E cumva o ordonanță care a obligat primarii să schimbe partidul, care le-a pus pistolul la tâmple să schimbe partidul?

Da. I-a șantajat!

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Nu! Nu. Stați o secundă.

Stați o secundă. Nu. Nu aplaudați. Nu, că eu sunt obișnuit cu aplauzele, dar da, așa este. Este, iertați-mă, o inepție. Dacă citiți textul... Și, să știți, eu sunt în stare să vi-l citesc, da, ceea ce mi se pare că dumneavoastră nu reușiți. Dar nu vă enervați!

Am aflat... am aflat că această ordonanță din 2014 a influențat alegerile parlamentare din 2016. Poate află și stimatul coleg că au fost alegeri locale în 2016, unde, la fel, v-ați luat o bătaie soră cu moartea, pentru că retorica găunoasă pe care o folosiți, din păcate, și în Parlamentul României, cu limbaj de genul „să nu mai dăm pe după colț”, ceea ce nu ne face totuși cinste, nu a ținut nici la alegerile locale. Dar, ca să nu vă enervați... S-a pronunțat Curtea Constituțională. Era bine să fiți la fel de vehemenți și atunci când ați spus că s-au încălcat dispozițiile Constituției prin emiterea unor ordonanțe mai recente. Ați tăcut. Măcar așa aflați și dumneavoastră cum este când se pronunță Curtea Constituțională.

Stimați colegi, nu le-a pus nimeni pistolul la tâmplă nici în Teleorman, nici în Bacău, nici în Cluj, nici în Botoșani și nici în Timiș. Opțiunea a fost asumată de fiecare primar în parte. De altfel, aș fi foarte fericit dacă n-ar vorbi unii care și-au schimbat partidul în Parlament fiind, nu aleși locali.

Și atunci, stimați colegi, ca să nu ne enervăm, raportul comisiei era simplu, a fost adoptat, din câte știu, cu unanimitate de voturi, la Comisia pentru constituționalitate și nu aveam un lung prilej de dezbateri inutile pe o chestiune pe care oricum n-o stăpâniți.

Nu este vina noastră că nu aveți credit la electorat. Puteți să munciți onest și cinstit, constructiv și sunt sigur că lucrurile se vor mai schimba pe ici, pe colo, nu în părțile esențiale. Deocamdată... deocamdată, aș vrea să înțelegeți că legislația nu se face de la un ciclu electoral la altul.

Legislația privind aleșii locali nu era pentru alegerile prezidențiale decât dacă am fi avut vreun primar care să candideze la alegerile prezidențiale. E foarte posibil, îmi aduc aminte că era unul care a candidat din funcția de primar, dar nu cred că și-a schimbat partidul, chiar dacă avea câteva luni de când intrase într-un nou partid. Președintele României și-a schimbat partidul în anul acela, în cazul în care nu știți. În 2014 s-a îmbrăcat în haina a o sută și ceva de ani de liberalism. Așa că aș vrea să nu ne dați nouă lecții, cei care aveți impresia că e liniște în partea stângă, în legătură cu cei care schimbă partidul.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea. Microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Bineînțeles că nu-mi propusesem să iau cuvântul. Colegii mei au spus ce era de spus. Dar să veniți să spuneți că după ruperea USL-ului primarii nu mai știau în ce partid sunt este chiar absurd și vă batem obrazul.

Vreți să știți câți au candidat pe USL, și nu pe partidele lor separat, PNL și PSD?

Nici 10%. I-ați șantajat cu banii publici. De asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat! I-ați ademenit să vină și i-ați amenințat că, dacă nu vin, nu primesc niciun ban.

Știți unde s-au semnat contractele pentru programe pentru aceste primării?

Pe scările sediilor PSD.

Da, om avea exprimări găunoase sau cum a spus colegul, dar măcar noi nu am încercat să grațiem faptele de corupție! Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Îmi amintesc că, atunci când a apărut ordonanța de urgență a „traseiștilor”, așa cum mai este ea cunoscută, am protestat – fiind în societatea civilă – împreună cu foarte mulți alți colegi. Singurul lucru bun care se întâmplă acum, la doi ani și jumătate după, este că ne reamintim de acest istoric de comportament antidemocratic al PSD, pentru că ceea ce s-a întâmplat în urma acestei ordonanțe a fost modificarea unui rezultat ce a reieșit dintr-un vot, dintr-un vot popular, prin modificarea majorităților locale în consiliile locale. Și am zis și atunci, și repetăm și acum că lucrul ăsta s-a întâmplat cu un preț pe care domnul Dragnea l-a plătit prin PNDL.

Din păcate, astfel de practici continuă și astăzi, așa cum am văzut, și sper ca de această dată PSD-ul și toți cei tentați să mai facă astfel de lucruri să înțeleagă că cetățenii nu vor mai accepta astfel de inițiative.

## OK?

Da.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, doamnă senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761/17.12.2014, prin care legea este declarată neconstituțională.

Senatul a fost sesizat cu Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 ca urmare a adoptării acestei forme a legii de către Camera Deputaților, care a pus în acord legea cu decizia Curții Constituționale.

Așadar, raportul comisiei este de admitere a legii privind respingerea ordonanței, cu un amendament respins. Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Așa cum vă informam, aici avem un amendament respins de către comisie, al doamnei Laura Iulia Scântei.

Dacă este în sală și dacă dorește să susțină amendamentul respins?

Nu doriți.

Vă mulțumesc.

Dacă doamna nu dorește să susțină amendamentul, vă

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vreau să mai adaug doar, din partea Grupului USR, că ne bucurăm că am fost aici să sancționăm prin vot această ordonanță de urgență a „traseismului” din anul 2014.

Și vreau să mai adaug un singur lucru: unul dintre motivele pentru care mă aflu aici e tocmai și această ordonanță și modul cum ea și-a bătut joc de democrație. Și să știți că sancțiunea a fost și în 2014, pentru că această ordonanță a fost unul dintre lucrurile care au iritat opinia publică, societatea civilă, iar rezultatele le știți, la alegerile din 2014, care au fost. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, unde avem înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L388/21.06.2016).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiției, Sofia Moț.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 10, nu?

## 10...

Sunt Diana Severin, de la Relația cu Parlamentul. Văd că doamna secretar de stat nu a ajuns și am să preiau eu.

Obiectul îl reprezintă modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în sensul corelării cu prevederile Legii administrației publice nr. 215/2001.

Printre atribuțiile primarului, prevăzute la art. 62 din Legea nr. 215/2001, este și aceea de reprezentare a unităților administrativ-teritoriale în relațiile lor cu autoritățile, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, ceea ce face ca participarea primarului în consiliile de administrație ale regiilor autonome de interes local sau ale societăților comerciale de interes local să fie obligație legală în acest sens.

De asemenea, în baza dispozițiilor art. 36 și 91, consiliile locale, respectiv consiliile județene exercită drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societățile comerciale sau regiile autonome în condițiile legii, ceea ce înseamnă că au ca atribuție legală protejarea intereselor comunității pe care o reprezintă.

Până la acest moment, Guvernul nu a elaborat un punct de vedere.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În data de 14.03.2017, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să admită cererea de reexaminare și să dea un raport comun suplimentar de admitere a legii trimise la promulgare, cu amendamente adoptate, care sunt prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere a legii trimise la promulgare, cu amendamente adoptate, și legea.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Țuțuianu. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă aduc în atenție puțin subiectul Legii nr. 161/2003 și al modificărilor care au fost aduse de-a lungul vremii acestui act normativ.

Îmi aduc aminte că, în 2009, 2010, să discuți despre incompatibilități și conflicte de interese devenise un lucru periculos. A fost suficientă o discuție în Comisia juridică a câtorva dintre noi ca, la câteva zile, să primim înștiințări de la ANI că trebuie să fim verificați ba pe avere, ba pe conflict de interese. Să sperăm că lucrurile astea nu se vor mai întâmpla.

Dar vreau să vă spun că nici astăzi reglementarea nu clarifică lucruri asupra cărora ar trebui să ne aplecăm cu toată seriozitatea. Sunt câteva lucruri îndreptate aici. Spre exemplu: nu avem nici astăzi un regim juridic clar al modului în care șefii administrațiilor publice locale județene asigură reprezentarea în asociațiile de dezvoltare intercomunitară, fie că sunt pe salubritate, fie că sunt pe apă-canal sau asociații care se ocupă de transportul public de persoane.

În al doilea rând, avem legi speciale care prevăd mai multe situații de incompatibilitate, iar acele situații nu sunt corelate cu legea-cadru, Legea nr. 161/2003. Avem termene diferite în cadrul cărora ar trebui să te exprimi dacă rămâi sau nu într-o funcție sau alta. Și o să vă rog să verificați, prin comparație, textul Legii nr. 161/2003 cu textul Legii privind Statutul deputaților și al senatorilor și veți vedea că termenele sunt diferite. La un moment dat, nu ai decât varianta

să adopți termenul cel mai scurt, 15 zile, ca să nu riști să fii cercetat de ANI, care ar putea să spună că legea generală este cea care produce efecte cu privire la termen.

De asemenea, o situație care pentru mine nu are niciun fel de explicație – și cred că câte ceva mai pricep din aspectele juridice –, nu se poate să sancționezi un primar sau un viceprimar care a fost o lună de zile în consiliul de administrație al unei școli, fără indemnizație, s-a ocupat să aducă lemne, să văruiască școala, să o pună la dispoziția elevilor, să îl sancționezi cu interdicția de a ocupa o funcție publică timp de trei ani de zile pentru că a fost un gospodar și cu aceeași sancțiune, trei ani de zile interdicția de a ocupa o funcție publică, să-l sancționezi pe unul care a executat... a efectuat acte de administrare a unei societăți comerciale, eventual, a încheiat și contracte cu autoritatea administrativă din care făcea parte. Eu cred că este cazul să gândim gradual, iar pentru primarul de care am vorbit mai devreme cred că era suficient un avertisment. Nimeni nu a vrut vreodată să stăm de vorbă în mod organizat despre aceste lucruri.

Mulțumim domnului senator. Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Domnule președinte, mulțumesc că îmi permiteți să iau cuvântul.

Grupul nostru a inițiat această lege pornind de la o premisă de care ar trebui să ținem cont cu toții, și anume stabilitatea în funcția publică, care, din păcate, nu a fost un atribut respectat până acum.

Pe de altă parte, îl ascultam pe domnul senator care a vorbit înainte și mă gândeam cine ar trebui să facă toate aceste corelări, pentru că spunea că cineva trebuie să facă.

Sunteți majoritatea parlamentară, suntem noi opoziția în momentul ăsta, aveți un ministru al justiției, avem un reprezentant care conduce Agenția Națională de Integritate și v-aș provoca să ne așezăm serios la masă și să discutăm acest subiect, pentru că sunt vreo 200 și ceva, aproape 300, de acte normative care reglementează situația incompatibilităților și a conflictului de interese în funcția publică.

Ne place, nu ne place, niciunii dintre noi, astăzi, senatori prezenți în plenul Senatului, habar nu avem 300 de acte normative care reglementează aceste incidente de integritate, dar știm cu toții că soluția este una foarte clară: un cod al incompatibilităților, fie că este un act distinct, fie că e parte a Codului administrativ pe care vreți să-l elaborați.

Cu toate astea, nimeni nu discută decât la nivel de obiectiv de această reglementare și aș vrea să știu dacă Guvernul are alocate fondurile necesare pentru a finaliza acest Cod al incompatibilităților.

Și aș mai vrea să știu un lucru despre care vorbim cu toții doar de la microfon: este ANI în stare să facă control preventiv sau nu este? Pentru că ne codim și ne ferim să punem această întrebare și, când vrem să vedem în realitate dacă se face acest control preventiv sau nu, nimeni nu răspunde.

Astăzi, poziția noastră o să fie favorabilă inițiativei. Vă mulțumesc.

Mulțumim doamnei senator. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, din nou, domnule președinte de ședință.

Realmente am fost provocat, dar într-un sens pozitiv, de intervențiile celor doi antevorbitori și voi face o scurtă referință la un subiect despre care discutăm prea puțin și în mediul politic, și la nivelul opiniei publice, atunci când abordăm această temă importantă – asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice –, și, iată, avem și o inițiativă legislativă.

Nu discutăm niciodată, dar de o manieră obiectivă, despre dublul standard care a fost aplicat și pe care unii dintre ai noștri de pe malul Dâmboviței l-au și dorit sau l-au susținut, dublul standard aplicat României, cel puțin în anumite piese de legislație. Și voi da un scurt exemplu, ca să știm mai bine despre ce vorbim. Mă refer la acea parte a conflictului de interese care abordează o temă importantă, sensibilă – au fost cazuri și în Parlamentul României: angajarea rudelor (fii, fiice, soții) de către membrii Parlamentului. Temă delicată, da? În general, știm bine, calificarea juridică a fost făcută, în ultimă instanță, în parametrii dreptului penal, au fost infracțiuni, au fost condamnări la pedepse, iarăși, este adevărat, în general cu suspendarea executării.

Vreau să vă spun o mică istorie, care datează din 2008. Eram la acel moment membru al Parlamentului European în prima echipă românească și, în contextul unei dezbateri în plenul Parlamentului European pe marginea unui anumit raport, am avut nesăbuința să propun un amendament, nu mergând până la capăt, dar un amendament care spunea, pe scurt: interdicția finanțării cabinetelor europarlamentarilor în ceea ce privește angajarea și, respectiv, salarizarea membrilor de familie. Plecând oarecum de la experiența românească, nemergând până la incriminarea în termenii dreptului penal european, am spus: măcar să nu-i mai angajați la cabinetele europarlamentarilor.

Să vă spun care a fost concluzia. În plenul Parlamentului, am luat, așa... două palme după ceafă – scurt – 95% din voturile distinșilor noștri colegi europarlamentari, în principal din statele vest-europene, au fost împotriva amendamentului, iar la finalul dezbaterilor m-am pomenit cu șapte sau

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Deneș, microfonul central.

Dacă nu vă grăbiți, încheiem programul. Măcar s-o supunem la vot.

O să fiu foarte scurt. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, pornind de la o modificare, o inițiativă legislativă de modificare punctuală, s-a ajuns la o discuție de dezbatere generală. Și vreau să vă spun că, așa cum la această inițiativă sunt inițiatori din mai multe grupuri parlamentare, foști colegi o parte dintre ei, putem să avem o astfel de discuție între grupurile parlamentare și să fixăm, să clarificăm, dacă doriți, coduri legate de incompatibilități, legate de conflict de interese, legate de ce e voie să facă și ce nu e voie să facă un ales local, pentru că nu e normal ca un consilier local, de exemplu, să trebuiască să studieze 200 de legi ca să-și dea seama – și nici nu are cum – ce poate și ce nu poate să facă în calitatea de consilier local.

Această inițiativă, reamintesc, este o cerere de reexaminare a președintelui, drept urmare, în cadrul Comisiei pentru administrație și în Comisia juridică, noi ne-am pronunțat legat de observațiile pe care le-a făcut Administrația Prezidențială și am clarificat, dacă doriți, am făcut un prim pas, am clarificat câteva chestiuni legate de adunările generale ale acționarilor – aleșii locali să poată să participe la astfel de adunări generale ale acționarilor la societățile în care este acționar instituția publică, mă rog, administrația publică respectivă, cât și consiliile de administrație ale spitalelor și școlilor, pentru că foarte multe, foarte multe incompatibilități erau de acest gen: că n-aveau voie să facă parte din astfel de consilii de administrație aleșii locali.

Drept urmare, eu cred că s-a făcut un pas. Urmează și restul, bineînțeles, dacă noi dorim acest lucru. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnul?

Domnul senator Traian Băsescu.

Dar, înainte de asta, vreau să iau...

Numai o secundă, îmi cer scuze, domnule senator!

Vreau să vă iau acordul, întrucât programul de lucru s-a încheiat, să mergem cu programul de lucru – mai avem o singură lege organică, în afară de aceasta –, până la epuizare.

Domnul senator Traian Băsescu.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că astăzi facem un consistent pas înapoi.

Dacă Președintele României a trimis la reexaminare legea, n-a trimis-o ca să găsim o soluție între ce vrem noi și ce vrea dânsul. Iar eu cred că Președintele României a avut un punct de vedere corect. Și acest punct de vedere corect este că primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii, vicepreședinții de consilii județene n-au ce să caute în adunările generale ale acționarilor sau în consilii de administrație, în funcție de tipul de instituție despre care discutăm.

Doamna ministru, în susținerea punctului de vedere al Guvernului, spunea că primarii – dădea exemplul cu primarii, președinții de consilii județene – reprezintă comunitatea și de aceea trebuie să fie în adunări generale ale acționarilor sau în consilii de administrație. Greșit! Consiliile de administrație și adunările generale ale acționarilor reprezintă companiile asupra cărora își exercită mandatul. Primarul, președintele de consiliu județean reprezintă comunitatea și cred că facem o mare greșeală făcând acest pas înapoi în stabilirea incompatibilităților.

Este foarte bună ideea care se vehiculează acum în spațiul public: mai bine să plătim foarte bine primarii, oamenii din administrația locală, decât să-i trimitem în consilii de administrație; el, ordonator de credite la un beneficiar al creditelor acordate de primărie, spre exemplu.

Cred că facem o greșeală. Cred că primarii nu au nevoie de această bătaie de cap, chiar dacă mulți își doresc să fie în acele consilii de administrație de școli, spitale sau în adunări generale ale acționarilor.

Din acest motiv, Partidul Mișcarea Populară este într-o situație imposibilă, nu poate să voteze nici da, nici nu, ci ne vom abține, fiind modul nostru de manifestare a faptului că nu suntem de acord cu revenirea primarilor în administrarea companiilor din subordine.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, domnule senator.

## Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a legii, cerere transmisă de Președintele României.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise. Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul e prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Și ultimul punct pe ordinea de zi. La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate (L581/24.10.2016).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Mediului, Uricec.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Eugen Constantin Uricec** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege îl reprezintă aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, în vederea corelării acesteia cu legislația în domeniu și a creării unui cadru unitar al ariilor naturale protejate, cu alte cuvinte o listă consolidată a respectivelor arii care formează rețeaua națională, la care să aibă acces în mod facil toți factorii interesați.

Guvernul susține prezentul proiect de lege în forma adoptată de Camera Deputaților.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Membrii celor două comisii, pe parcursul mai multor ședințe, au analizat proiectul și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, un raport comun de admitere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc domnului președinte. Intervenții? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Voi fi destul de scurt. Vom susține acest proiect de lege, dar aș vrea să tragem și un semnal, pentru că suntem pentru protecția mediului și pentru arii protejate naturale, și pentru situl Natura 2000 și, așa cum se regăsește și în acest proiect, desemnarea acestor arii protejate naturale se face încontinuu. Anexele se modifică de acum încolo prin hotărâre de guvern și așa mai departe.

Dar haideți să vă spun un caz concret și să intrăm totuși și în realitate. Autostrada Transilvania: în 2004 se trasează un tronson al acestei autostrăzi, cunoscut de toate autoritățile și instituțiile statului, un tronson public. Peste câțiva ani ne trezim că pe acel tronson, exact pe tronsonul respectiv, se desemnează un sit Natura 2000, drept care, astăzi, pe tronsonul din județul Bihor trebuie reproiectată licitația și un proiect tehnic nou, pentru că trebuie prevăzută construcția unui pod pentru evitarea acestui sit, pentru rezolvarea problemelor de faună și floră și ce mai este acolo. Adică totuși să avem și puțină responsabilitate, pentru că, altfel, proiectele mari de infrastructură vor fi încontinuu blocate sau vor avea întotdeauna amânări, dacă intervin aceste arii protejate ulterior stabilirii deja, de exemplu, a unui tronson, cum este cazul Autostrăzii Transilvania.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Stimați colegi, vă mulțumesc.

Vă informez că avem pauză cinci minute, după care