Marius Constantin Budăi

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice de azi: „Evoluția ROBOR”. Stimați colegi,

Asistăm de aproximativ o săptămână la o creștere continuă și accentuată a dobânzii interbancare din România, așa-numita „cotație ROBOR”. S-au făcut două afirmații false legate de această cotație, iar eu cred că Parlamentul ar trebui să vadă de ce aceste declarații nesustenabile au fost susținute în paralel de reprezentanții Băncii Naționale a României și de cei ai băncilor comerciale din România.

Prima afirmație care s-a făcut este aceea că există o criză de lichiditate în piața bancară din România și că, din acest motiv, băncile trebuie să se împrumute mai mult între ele, ceea ce conduce la creșterea ROBOR.

Dacă este vorba de o criză a lichidității, așa cum se afirmă, atunci prețul banilor ar trebui să crească, ceea ce însă nu s-a întâmplat în România. Dacă ne uităm la dobânzile plătite de bănci pentru depozitele populației, ele se situează undeva la 0,2%, iar uneori sunt chiar negative. În mod normal, dacă avem o creștere a ROBOR, ar trebui să constatăm și o creștere a dobânzilor pentru depozite.

În al doilea rând, s-a tot vorbit de creșterea pensiilor și salariilor, undeva cu 15% față de anul trecut. Deci românii au avut în buzunarele lor mai mulți bani, iar acești bani s-au mișcat în economie și au asigurat o creștere a lichidității, nicidecum o scădere a ei.

În al treilea rând, raportat la anul 2014, masa monetară s-a dublat în România, ca urmare a politicii BNR de emitere de monedă. Deci iar avem o creștere a lichidității, nu o scădere a ei.

Pentru a justifica presupusa scădere a lichidității, băncile, dar, în mod ciudat, și unii reprezentanți ai BNR, au afirmat că ar fi vorba de faptul că Guvernul a retras dividendele de la companiile de stat, bani care stăteau în băncile comerciale din România. Afirmația mi se pare cel puțin ridicolă. Dividendele retrase de Guvern la rectificarea bugetară au fost de circa două miliarde de lei, în condițiile în care depozitele din bănci erau de 65 de miliarde de euro, adică aproximativ 300 de miliarde de lei. Vorbim deci de o sumă retrasă de Guvern de sub 1% din disponibilitățile bancare. În plus, ar trebui subliniat că, odată cu constituirea dividendelor Guvernului, au primit dividende și acționarii minoritari din companiile de stat, iar banii acestora stau în bănci.

Așadar vorbim, din punctul meu de vedere, de o creștere artificială a ROBOR și este foarte straniu că această teză falsă e susținută cu voce tare de reprezentanții BNR.

Eu cred că e necesar să existe o relație onestă între Guvern și BNR, însă onestitatea trebuie să fie în ambele sensuri.

Ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cred că Parlamentul ar trebui să își exercite rolul de control atât asupra BNR, cât și asupra mediului bancar din România. Este o coincidență ciudată faptul că ROBOR a început să crească după ce ministrul finanțelor a pus la dispoziția Parlamentului lista cu băncile care, an de an și ani la rând, au declarat profit zero în România.