Gabriela Crețu

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să atrag atenția că întreaga energie cheltuită și de cei care critică, și de cei care apără scăderea pragului electoral merită orientată spre o cauză mai bună, și anume: noi avem, într-adevăr, niște praguri electorale foarte ridicate, dar ele nici nu asigură, nici nu subminează reprezentativitatea. Reprezentativitatea unui ales este dată de numărul de voturi pe care le obține, iar argumentul este contrafactual, întrucât la alegerile europarlamentare din acest an s-au depus opt candidaturi independente, la 100.000 de semnături necesare.

Scăderea pragului electoral nu ar duce decât la situația în care, probabil, am avea semnături pe bune, nu unele despre care ne-am putea întreba cum au fost colectate, de vreme ce opt persoane individuale au reușit să adune câte 100.000 de semnături. De asemenea, și cei care luptă pentru scăderea pragului creează, mai curând, doar un cadru foarte general. Nu înseamnă că cineva care candidează, indiferent de numărul de voturi necesar pentru a candida, adună, câștigă și voturile electoratului.

Cred că această temă trebuie totuși discutată în Comisia de Cod electoral foarte serios, tratată unitar pentru toate tipurile de alegeri și cred că trebuie să ieșim din bătălia aceasta în care unii cred că soluția totală a democrației este scăderea pragului, iar ceilalți cred că menținerea unui prag foarte ridicat ar asigura numaidecât buna funcționare. Ambele, repet, sunt contrafactuale și trebuie să luăm în considerare acest lucru.

Pot să dau exemplu inclusiv de la alegerile parlamentare, unde s-au putut înregistra și partide minoritare, ceea ce s-a vrut a se evita prin menținerea unui prag ridicat, unde a intrat nu un număr foarte mare de partide, ci, dimpotrivă, un număr de partide foarte mici, în ciuda faptului că pragul era destinat tocmai unei asemenea... unei mențineri a unei asemenea situații..., mă iertați.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.