Stenogramă plen

Bună dimineața, domnule președinte, domnilor colegi! Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pentru o națiune prosperă trebuie să investim și mai mult în educația tinerilor”.

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi aș dori să mă refer la un subiect sensibil, ce vizează sistemul de educație din țara noastră, și aș dori să pledez pentru corectarea cât mai urgentă a situației în care ne aflăm. În condițiile în care școlile românești se golesc de elevi în ritm alert, numărul profesorilor este în cădere liberă, iar rezultatele școlarilor sunt din ce în ce mai proaste, per ansamblu, sistemul educațional din România deține unele dintre cele mai triste recorduri din Europa.

Țara noastră are cei mai puțini studenți raportat la media din Uniunea Europeană, dar și cel mai mare număr de tineri care abia știu să scrie. Nu numai că avem cu 15% mai puțini absolvenți de facultate decât media europeană, dar avem și circa 200.000 de copii care nu au acces la nicio formă de învățământ. Asta înseamnă 6% din populația de vârstă școlară a României. Unul din cinci adolescenți renunță la studii în timpul liceului, iar nivelul general de educație al tinerilor români este foarte scăzut în comparație cu absolvenții din celelalte țări europene. Circa 40% din elevii de 15 ani din România abia știu să citească, să scrie și să socotească. Și mă refer aici cu precădere la copiii din familiile foarte sărace, mai ales din comunitățile rome, din mediul rural și copiii cu dizabilități. Toate acestea duc la un procent mic al absolvenților de studii superioare. Doar 21% din adulții cu vârste între 30 și 34 de ani au absolvit facultatea, asta în timp ce media în Uniunea Europeană depășește 35%. Datele apar în cel mai recent studiu UNICEF referitor la sistemul de educație din România.

Sunt statistici îngrijorătoare care trebuie să ne îndemne pe toți factorii decidenți la acțiuni imediate. Experții internaționali spun că țara noastră a ajuns în această situație în principal din cauza subfinanțării învățământului. Conform datelor oficiale, România alocă educației un buget de doar 3,7% din PIB, în timp ce media în Europa de Est este de 4,7%, iar media Uniunii Europene urcă până la 5,4 procente.

Suntem, iată, cu câteva zile înainte ca bugetul de stat pe 2015 să intre în dezbaterea Parlamentului. Sunt optimist că bugetul promovat de Executiv va fi în continuare unul pozitiv pentru domeniul educației și îmi exprim speranța că pentru intervențiile prioritare din anii următori vom avea asigurate toate resursele necesare pentru a-i ajuta pe copiii aflați în situații de risc. De asemenea, sunt încrezător că, în câțiva ani, vom reuși să ajungem la finanțarea ideală, de 6% din PIB, pentru domeniul educației, incluzând aici atât alocările din bugetul de stat, cât și costurile private, așa cum se calculează acest procentaj în orice țară.

Investiția în tineri și educația acestora este, alături de investiția în sănătate, cel mai important pilon al unui stat modern responsabil. Educația trebuie să devină însă o prioritate nu doar în discursurile noastre politice, ea trebuie să devină prioritară și în acțiunile noastre, în strategiile și politicile publice ce vor fi implementate în următorii ani, deoarece societatea, în ansamblul ei, își bazează creșterea și dezvoltarea pe educație. Dacă vrem să avem o națiune prosperă și o societate în care fiecare individ și fiecare categorie socială să-și poată valorifica întregul potențial, va trebui să investim și mai mult în educația tinerilor din această țară.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Oprea Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice – „Reducerea TVA la carne rămâne la stadiul de promisiune”.

În Europa, la capitolul TVA la carne și produse din carne, România este depășită doar de Danemarca și Ungaria, cu 25%, respectiv 27%. Deși România este o țară săracă, ai cărei locuitori își permit să cumpere carne din ce în ce mai rar, eventual doar la sărbători, are una dintre cele mai mari taxe, în timp ce surorile sale mai bogate – Franța, Spania, Italia, Germania – au un TVA la carne de 5,5%, 8%, 10%, respectiv 7%, asta ca să nu mai vorbim despre Turcia, Irlanda și Marea Britanie, cu TVA între 1% și 0%.

Când era, probabil, foarte sigur că 2015 nu-l mai găsește în fruntea Guvernului, ci la Cotroceni, Victor Ponta cerea, cu detașare, așa cum însuși spunea, reducerea TVA la fructe, legume și carne, un aliment aflat din ce în ce mai rar pe masa românilor.

Consumatorii și producătorii de carne se pare că vor rămâne doar cu speranțele și promisiunile, întrucât ministrul delegat pentru buget a anunțat câteva surprize extrem de plăcute, și anume reducerea de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie la produsele bio. În condițiile în care anual se cumpără produse eco și bio în valoare de 150 de milioane de euro, iar valoarea pieței cărnii este de 4 miliarde de euro, aș spune că Guvernul are un sistem al priorităților răsturnat. Este clar că românii nu-și permit să mănânce alimente bio și, atunci, vine întrebarea: pe ce calcule și strategii se bazează Guvernul când oferă întâietate reducerii TVA la produsele bio, și nu la carne?

Unul dintre reprezentanții producătorilor dădea un exemplu pe care îl consider foarte grăitor: consumatorul român, care de obicei cumpără un pachet de paste făinoase

de 3 lei pachetul, nu va sesiza reducerea provenită din scăderea TVA de la 23 de lei plătită de un consumator de produse bio.

Tot din cauza prețurilor, carnea românească pierde lupta cu cea de import. Embargoul impus Rusiei a avut ca efect și umplerea rafturilor autohtone cu produse din carne și carne din alte țări, la prețuri mai mici, iar românii o preferă pentru că este mai ieftină. Tendința de creștere a importurilor este evidentă, iar dacă, dimpotrivă, carnea românească ar fi preferată, ar însemna mii de locuri de muncă în plus. De asemenea, o carne mai ieftină ar fi mult mai accesibilă și consumatorilor, care ar putea cumpăra un produs de calitate din România, sprijinind astfel și producția națională.

Săptămâna trecută vă aduceam în atenție o situație îngrijorătoare privind creșterea cazurilor de malnutriție în rândul copiilor. Vă spuneam atunci că la nivel național, în mediul rural, un copil din trei suferă din cauza alimentației sărace și toți acești copii se vor dezvolta mai greu, vor fi vulnerabili la boli, vor prezenta întârzieri ale dezvoltării neurologice. În aceste condiții, credeți că o mamă din județul Vaslui, să spunem, care până acum nu-și permitea să-i cumpere copilului carne, își va putea permite să-i cumpere acum mâncare bio, care, deși va veni cu un TVA de 9%, va fi în continuare prea scumpă pentru ea? Eu cred că nu. Nu-și va permite mâncare bio, așa cum nu-și va permite în continuare nici carne.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Înaintea declarației propriu-zise, vreau să fac o declarație scurtă vizavi de procedurile de ieri din Senatul României, anunțând că vom da curs acțiunilor legale privind neconstituționalitatea nominalizărilor făcute pentru Consiliul Național de Integritate, întrucât în Regulamentul Senatului era obligatorie prezența persoanelor care urmau a fi votate. Așadar, nici procedura de audiere făcută în Senat nu a fost posibilă. Toate propunerile, așadar, făcute în absența persoanelor sunt nule.

Declarația de astăzi poartă titlul „Dezastrul de la CFR nu poate fi acoperit prin nedespăgubirea călătorilor!”.

În încercarea de a aduce o schimbare în infrastructura țării, Guvernul și-a dovedit încă o dată incompetența, prin amânarea, cu nu mai puțin de cinci ani, a momentului în care persoanele puteau primi despăgubiri pentru întârzierea trenurilor pe teritoriul României, conform unor prevederi din regulamentele Uniunii Europene. Mai mult, Guvernul recunoaște că măsurile pentru un standard minimal oferit călătorilor implică un efort investițional deosebit de mare, efort care nu a fost luat în calcul la nicio rectificare sau construcție bugetară din ultimii doi ani.

În acest context, scuzele Guvernului nu pot fi acceptate din mai multe motive. În primul rând, Executivul, care a devenit notoriu pentru tăierea investițiilor în favoarea populismelor electorale, calcă acum în picioare dreptul călătorilor tocmai din lipsa fondurilor pentru investiții. De asemenea, guvernanții uită să spună că gestionează catastrofal căile ferate sau, mai grav, închid ochii la fărădelegile care au loc în sistem. Astfel, achizițiile supradimensionate și la prețuri mult peste valoarea de piață, înstrăinarea și subevaluarea unor servicii CFR, căpușarea generalizată și falimentarea intenționată se întâmplă chiar sub ochii puterii pesediste.

În același timp, părți bune din căile ferate sunt date în exploatare unor terțe firme care nu își respectă clauzele contractuale și nu investesc măcar un leu în întreținerea lor. Acest dezastru duce la concedieri constante în rândul angajaților, care ar trebui să asigure mentenanța căilor de rulare, dar și la lipsa de fonduri pentru achiziția de noi vagoane și locomotive. Iată care sunt adevăratele cauze pentru întârzierile înregistrate de trenurile românești, dar și pentru calitatea proastă a serviciilor CFR.

În consecință, Guvernul ar face bine să nu mai păcălească lumea dând vina doar pe lipsa banilor și să se apuce să gestioneze cu profesionalism sistemul de transport feroviar. Altfel, penalitățile pentru milioanele de minute de întârziere ar trebui să fie plătite de toți cei care conduc acum ministerul de resort și SNCFR.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Zisu Ionuț Elie, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Firea Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de azi se intitulează „Viziunea PSD pentru educație, exploatare politică a abecedarelor”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Onorată audiență,

Vreau să aduc în prim-plan un subiect care nu credeam că poate exista în România anului 2014. Au trecut aproape patru luni de la începerea anului școlar și copiii din clasele I și a II-a sunt nevoiți să învețe nu din manuale, ci din fișele de lucru pe care cadrele didactice sau părinții le plătesc din banii proprii. Din păcate, nici măcar manualele vechi nu pot fi folosite, din cauza faptului că programa școlară a fost modificată.

Lipsa manualelor la început de an școlar a fost o premieră rușinoasă, o palmă dată peste obrazul învățământului românesc, dar nu credeam să se ajungă la situația scandaloasă ca nici acum, în luna decembrie, elevii să nu beneficieze de manuale. În septembrie, premierul Victor Ponta a anunțat răspicat că vor fi luate măsuri fără niciun fel de ezitare menite să îndrepte această greșeală impardonabilă.

Domnule ministru Ponta, vă întreb: care sunt măsurile pe care le-ați luat? Cine sunt oficialii de rang înalt care au plătit cu funcțiile lor pentru aceste grave erori? Cât timp îi mai lăsați pe copiii aflați la început de drum fără educație temeinică, obligați să studieze improvizat?

Domnule ministru al educației, Remus Pricopie, de ce mai sunteți încă în fruntea învățământului românesc, câtă vreme

nu ați fost capabil să soluționați o problemă atât de importantă?

Problema este, de fapt, politizarea și deprofesionalizarea, care au acaparat întreg sistemul public românesc. Până și editarea manualelor pentru copii a devenit o chestiune politică atâta timp cât grupurile de afaceri clientelare ale PSD nu reușesc să-și împartă ciolanul și se sabotează prin intermediul unor licitații trucate și contestate. Corupția patronată de PSD și-a făcut loc inclusiv în abecedarele elevilor.

## Domnule prim-ministru,

Situația manualelor este încă o dovadă a incapacității dumneavoastră și a Guvernului pe care îl conduceți de a garanta un drept fundamental în orice democrație europeană, dreptul la educație. În ciuda tinereții dumneavoastră, sunteți incapabil să puneți în operă o viziune modernă și europeană în sistemul românesc de educație și priviți cu nepăsare la problemele cu care învățământul se confruntă, pornind de la salariile mici ale cadrelor didactice până la taxele mari de școlarizare și continuând cu rezultatele dezastruoase la bacalaureat.

## Domnule prim-ministru,

Cred că a venit timpul să vă recunoașteți greșelile și, împreună cu colegii dumneavoastră, să lăsați drum liber tuturor celor care își doresc să rezolve problemele cronice ale sistemului nostru de educație și să nu profite de pe urma lor. În ceea ce privește acțiunea imediată, solicit Guvernului urgentarea tuturor măsurilor executive, astfel încât elevii să poată beneficia de manualele la care au dreptul conform legilor și bunului-simț.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Firea Gabriela, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Pașcan Marius.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „«Meciul» cu FMI și «microbiștii» din opoziție”.

Dincolo de conținutul tehnic al negocierilor dintre Guvernul României, pe de o parte, și reprezentanții Fondului Monetar Internațional, ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene, de cealaltă parte, care i-a surprins pe majoritatea comentatorilor prin solicitarea neașteptată de a se scădea până la 0,9% deficitul bugetar pentru anul viitor, remarcăm, nu fără o oarecare dezamăgire, atitudinea opoziției, care încearcă să-și creeze un avantaj politic chiar cu riscul afectării intereselor României.

Este, dacă-mi permiteți comparația, o situație asemănătoare cu un meci de fotbal dintre o echipă de club românească și una din străinătate, la care suporterii adversarelor autohtone ale echipelor noastre se alătură galeriei oaspeților. Pentru ei nu contează ca o reprezentantă a țării noastre să obțină un rezultat bun, ci esențial este ca dușmanii să nu câștige, chiar dacă prin asta are de pierdut fotbalul românesc.

Revenind la „meciul” politic cu FMI, remarcăm, în primul rând, atitudinea președintelui Traian Băsescu de a-i certa public pe reprezentanții instituțiilor internaționale pentru atitudinea neutră față de Guvern și față de politică, la modul general, atitudine care era de lăudat pe vremea când la Palatul Victoria se aflau guvernele domnului Băsescu, dar inacceptabilă acum. Probabil că nu se împacă nici acum cu ideea că șeful delegației FMI nu mai este premierul _de facto_ al României, așa cum a fost domnul Franks, și că actualul Guvern își alcătuiește singur politicile fiscale și bugetare, iar acestea generează creșteri sustenabile.

Un deficit de doar 0,9% ar fi o puternică frână pentru dezvoltarea României. Și așa nivelul de 1,4% acceptat de Traian Băsescu – era să spun negociat, dar ar fi fost o exprimare oximoronică – este unul care sufocă, în bună măsură, proiectele de investiții. În loc să ne acorde derogări pentru suplimentarea bugetului armatei, ca urmare a evoluțiilor politico-militare din zonă, sau pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare europeană, FMI vine cu această cerință șocantă. Iar problema nu este cerința în sine, pentru că Guvernul are argumentele și determinarea de a nu accepta o variantă nefavorabilă pentru România, ci mai ales corul de pricepuți în economie – ca și la fotbal – ai actualei guvernări, care s-au grăbit să declare că o astfel de măsură este bine-venită câtă vreme dă peste mâini Guvernului Ponta.

Pentru domnul Ialomițianu și prietenii politici ai Domniei Sale, o rupere a Acordului cu FMI ar fi mai mult decât bine-venită, pentru că le-ar oferi muniție pentru a încerca să doboare Guvernul Ponta. Calculul este însă, din păcate pentru ei și din fericire pentru România, unul greșit. Câtă vreme se va opune, chiar cu riscul denunțării Acordului cu FMI și Comisia Europeană, oricăror măsuri care afectează parcursul pozitiv al economiei, acțiunea Guvernului va fi percepută pozitiv de către mediul de afaceri și populație. Rolul Fondului Monetar Internațional este de a da o mână de ajutor României, și nu de a o îngenunchea.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, doamna senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pașcan Marius, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Popa Mihaela.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Dispreț și batjocură a PSD față de educație și cultură, presiuni pentru aservirea postului public de radio...”.

Domnilor politicieni care compuneți oastea de cinică strânsură a PSD, nu mai umiliți cultura, nu vă mai bateți joc de educație, nu mai căutați cu orice preț să aserviți mass-media și să controlați politic posturile publice. Vă îndemn cu exasperare să pricepeți că ați devenit anacronici, că nu ați înțeles nimic din palma electorală pe care ați primit-o din partea majorității cetățenilor acestei țări la alegerile prezidențiale și, din păcate, evident, nu v-a determinat măcar să luați aminte. În locul cuvenitei penitențe, al unui elementar proces de conștiință, continuați să sfidați și, în chip de

activiști ipocriți, fățarnici, vă preocupă doar să manipulați instituțional și politicianist puterile statului, pentru a vă servi culpabilele interese din spatele banului public.

Se împlinesc, în aceste zile, trei luni de când școlarii nu au manuale noi tipărite, nici măcar electronice, după care să învețe. Întrucât programa s-a schimbat, nu le mai pot utiliza nici pe cele vechi, iar, în acest timp, scandalul privind licitația de manuale și contestările înscenate politic continuă la Ministerul Educației. Firmele abonate la banul cu dedicație de la partid se războiesc între ele, pe fondul incompetenței funcționarilor sau al intereselor oneroase care căpușează ministerul cu pricina și, evident, bugetul statului. Este o situație fără precedent în România ultimului sfert de secol și, la tupeul care îi caracterizează pe liderii de vârf ai PSD, nu dă socoteală, nu răspunde nimeni.

Pe de altă parte, asistăm la o batjocură a reprezentanților puterii politice la adresa Radioului public. Sunt aproape șase luni de când Societatea Română de Radiodifuziune funcționează fără un consiliu de administrație. Deși în ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților de săptămâna trecută acest subiect s-a aflat pe ordinea de zi și a fost dezbătut, a dispărut mai apoi inexplicabil din agendă. Deși Comisiile pentru cultură ale celor două Camere parlamentare trebuiau să audieze noii membri ai Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, procedura nu a fost îndeplinită. Astfel, constatăm o ilegalitate tolerată deliberat de majoritatea politică parlamentară, câtă vreme Consiliul de administrație al SRR este unicul organism care aprobă bilanțul, investițiile, volumul de credite, relațiile cu alte organisme internaționale, deciziile Comitetului director, funcționarea propriu-zisă a postului public.

Se pare că Guvernul pregătește în secret un proiect de ordonanță de urgență prin care să ocolească urgența numirii unui nou consiliu de administrație la Societatea Română de Radiodifuziune. Astfel, intenționează să delege pe perioadă nedeterminată atribuțiile Consiliului de administrație către Colegiul director și către președintele-director general al instituției, eludând astfel premeditat prevederile legii de funcționare a Radioului public.

Nu este singura instituție publică din spațiul mass-media pe care Guvernul și puterea politică o doresc aservită. Prin ultimele două numiri ale Guvernului în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, PSD și actuala putere politică controlează șapte membri din totalul celor 11 care compun CNA, având și președintele. Ultima nominalizare a Partidului Conservator, din partea Camerei Deputaților, pentru un alt membru al CNA nu a fost agreată de PSD, care caută să-și impună o altă nominalizare proprie. Ar fi cel de-al optulea membru pe care îl controlează politic. E lesne de înțeles din ce cauză CNA nu funcționează de luni de zile, iar, când o face, partizanatele în disprețul Legii audiovizualului și scandalurile publice se țin lanț în ce privește activitatea acestei instituții.

Domnilor politicieni ai PSD, care vremelnic vă aflați la cârma țării, domnule premier Victor Viorel Ponta, câtă vreme veți utiliza aceleași instrumente de sorginte bolșevică, urmărind subjugarea puterilor statului, nu demonstrați decât că fie ne credeți pe toți ceilalți proști, fie disprețuiți profund statul de drept și valorile sale democratice. Iar pentru această atitudine tocmai ați fost drastic sancționați de români. Or, tăvălugul public revigorant moralizator nu s-a oprit aici, temeți-vă!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Popa Mihaela, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Ghilea Găvrilă.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Învățământul românesc are șansa unui nou început: stop politizării din inspectoratele școlare județene!”.

Atrag atenția asupra gradului ridicat de politizare din învățământul preuniversitar, care a crescut de la an la an. Astfel, inspectoratele școlare județene au ajuns să fie considerate adevărate fiefuri politice ale diferitelor partide, micșorând dramatic șansele specialiștilor de a aduce plusvaloare în domeniul educațional.

Asistăm la un fenomen de adevărată căpușare a inspectoratelor școlare județene din toată România, de la modul în care se obțin funcțiile până la direcționarea fondurilor publice, dar mai ales a fondurilor europene. La 25 de ani de la momentul 1989, suntem într-un context nou, cu speranța lucrului bine făcut. Trebuie să avem curajul să recunoaștem nocivitatea fenomenului politizării excesive din structurile inspectoratelor școlare și să tăiem nodul gordian.

Trebuie să privim spre luxul din inspectoratele școlare județene ca să înțelegem sărăcia din școli. Trebuie să privim spre veniturile inspectorilor școlari din zeci și sute de proiecte pentru a înțelege sărăcia profesorilor. Trebuie să privim spre proiectele de milioane de euro implementate de ISJ-uri în urma cărora nu a rămas nimic, decât calculatoarele la prețuri foarte mari, și vom înțelege de ce lipsesc dotările din școli.

Susțin programul politic al președintelui ales, Klaus Iohannis, referitor la sistemul educațional din România. Așa cum a spus președintele ales, avem nevoie de o stabilitate a legislației și o finanțare corectă și corespunzătoare a sistemului educațional. Pe lângă acestea, avem nevoie de o reală depolitizare și de eliminarea căpușelor politice din sistem, pentru a putea face cu adevărat performanță.

Domnule ministru al educației, depolitizați educația! Începeți cu inspectoratele școlare!

Mulțumim, doamna senator. Îl invităm la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cine ne asigură de buna-credință a companiilor de asigurare?”.

Presa economico-financiară a semnalat încă de acum doi ani haosul pe cale să se instaureze pe piața asigurărilor de răspundere civilă auto chiar sub ochii Autorității de Supraveghere Financiară, care parcă nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase.

La rândul meu, am adresat în ultimul an, de la această tribună, două întrebări conducerii ASF în legătură cu tendința

de escaladare a tarifelor la polițele RCA și algoritmul de calculare a acestora după niște criterii năucitoare, dintre care parcă nu mai lipseau decât numărul de la pantoful conducătorului auto și, eventual, culoarea autoturismului pe care îl posedă.

Din răspunsurile primite, aveam să aflu cu surprindere – și legitimă îngrijorare – că societățile de asigurare își stabilesc propriile tarife de primă RCA și le notifică Autorității de Supraveghere Financiară împreună cu întreg calculul actuarial ce stă la baza stabilirii acestora, fără ca acestea să fie supuse aprobării.

Deci, cu alte cuvinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară își desfășoară activitatea specifică după principiul – iertată îmi fie exprimarea – „particip, dar nu mă bag”, în sensul că cele câteva societăți de profil care acționează pe piață au libertate deplină la stabilirea tarifelor polițelor RCA.

Așa se face că, în virtutea acestor competențe absolute, firmele de profil, unele cu sucursale în toate județele, au scăpat prețurile polițelor RCA de sub control, acestea fiind semnificativ influențate de vârsta proprietarului autoturismului, domiciliul acestuia și, desigur, marca și caracteristicile autovehiculului pe care îl conduce.

Trecând peste faptul că aceste clauze abuzive au dus inevitabil la creșterea numărului de bunici cu limuzine, eu cred că ne aflăm și în fața unui caz grav de discriminare pe criterii de vârstă, iar consiliul național pentru combaterea acestui flagel ar trebui să se sesizeze din oficiu în acest sens.

Pentru că despre ce altceva decât despre discriminare poate fi vorba atunci când un proprietar de autoturism este obligat să plătească un tarif RCA dublu dacă are vârsta sub 30 de ani, iar dacă mai cumulează și păcatul de a domicilia în județele Constanța sau Timiș, atunci același tarif s-ar putea tripla față de cel perceput unui proprietar de vârstă mijlocie domiciliat, să zicem, în Botoșani?

Nu în ultimul rând, aș vrea să știu pe ce bază legală își permit aceleași societăți de asigurare să refuze conducătorilor auto de până la 30 de ani prezumția de bună conduită în trafic, ca și cum tinerețea ar fi o povară, un cusur sau un handicap, nu un privilegiu al fiecăruia dintre noi, de care ne-am bucurat la timpul potrivit. O întrebare la care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării trebuie să dea cât mai curând un răspuns.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Din lipsă de cvorum, suspendăm pentru 15 minute ședința, urmând s-o reluăm la ora potrivită.

## Stimați colegi,

Îl invităm la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu, pentru a-și expune declarația politică.

În ipoteza în care ceilalți colegi nu vor fi prezenți, vom suspenda ședința de declarații politice, dând citire listei celor care au mai depus declarații.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Reîncadrarea medicilor în statutul de funcționar public”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Baronii din sănătate, prin vocea președintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, condamnat definitiv pentru conflict de interese, au reușit să impună Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014, prin care medicii nu mai sunt asimilați funcționarilor publici.

Modificarea Legii nr. 95/2006, reușită recent prin lobby-ul Colegiului Medicilor, este abuzivă și discriminatorie, aducând un mare deserviciu profesiei medicale, alterând profund relația medic-pacient. Acest ultim demers al șmecherilor certați cu legea din sistemul sanitar a făcut de rușine, în egală măsură, Colegiul Medicilor, Guvernul și Parlamentul României.

Astfel, medicii au fost dezincriminați de la un șir lung de infracțiuni cuprinse în Codul penal la titlul V – „Infracțiuni de corupție și de serviciu”, așa cum sunt: luarea de mită, delapidarea, purtarea abuzivă, abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, uzurparea funcției, conflictul de interese, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, obținerea ilegală de fonduri, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual și falsul în înscrisuri sub semnătură privată.

Orice medic care lucrează în România, în instituții de stat sau private, este supus controlului și supravegherii Ministerului Sănătății, conform Legii nr. 95/2006, art. 2: „Asistența de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătății Publice și se realizează prin toate tipurile de unități sanitare de stat sau private, constituite și organizate conform legii.” Deci, conform acestui articol, profesia de medic se încadrează în funcția de funcționar public.

Este evident că medicii care lucrează în spitalele publice corespund acestei definiții a funcționarului public, inclusiv conform Codului penal, art. 175: „Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, (...) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție de orice natură. (...) De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”

Consecințele exceptării medicilor de la statutul de funcționar public pot fi de o gravitate greu de estimat, pentru că beneficiarii actului medical, respectiv toți pacienții români, dar și pacienții străini îngrijiți în România, sunt lăsați astfel fără apărare în fața unor eventuale abuzuri ale medicilor.

Un prim exemplu ar fi cel al unui medic care efectuează o expertiză medicală și care primește bani pentru a încadra un pacient în categoria persoanelor cu handicap sever, cum ar fi stările de nevăzător sau de bolnav psihic, îndreptățite să primească ajutor social, deși persoana în cauză conduce automobilul, cum am văzut cu toții că se întâmplă uneori.

Un alt exemplu îl poate reprezenta un medic care efectuează transplant renal pe banii noștri, ai tuturor, folosind un rinichi recoltat în spitalele publice de la un decedat, cetățean român, care ar favoriza un pacient introdus recent

pe lista de așteptare, în dauna altor pacienți aflați de mult timp pe lista de așteptare.

În cazul unui medic acuzat de malpraxis pentru că a amputat, de exemplu, un membru sănătos în loc să-l amputeze pe cel unde se dezvoltase o tumoră, greșeala se poate demonstra pe baza radiografiei care arată localizarea corectă a bolii. Când organele de anchetă vor căuta însă radiografia și rezultatul scris al acesteia, s-ar putea să nu le mai găsească. Medicul în cauză le poate face pierdute și nu poate fi pedepsit pentru aceasta, pentru că nu mai este funcționar public.

În cazul unui terorist examinat medical de un medic care este corupt sau chiar simpatizant al grupării teroriste respective, fabricarea de acte medicale care să dovedească prezența unei afecțiuni grave ce nu i-ar permite să suporte detenția poate duce la eliberarea teroristului.

Din aceste motive, am depus în Senat o inițiativă legislativă prin care propun abrogarea alin. (2) al art. 375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, fapt ce va face posibilă aplicarea statutului de funcționar public medicilor. Vă invit să analizați posibilitatea susținerii prin votul dumneavoastră a acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

PAUZĂ

Stimați colegi,

Reluăm sesiunea de declarații politice de astăzi, invitând-o la microfon pe doamna senator Federovici Doina. O rugăm să se pregătească pe doamna senator Tudor Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „23 de ani de la aprobarea Constituției”.

Stimați colegi,

România a marcat 23 de ani de la aprobarea primei Constituții din România postdecembristă, Ziua Constituției fiind sărbătoare instituită de Parlament în 1995. La referendumul din 8 decembrie 1991 au venit la urne aproape 11 milioane de votanți. Dintre ei, aproape 8 milioane și jumătate, adică 77%, au spus „Da” pentru noua lege fundamentală.

Arhivele arată că România a avut șapte constituții și 16 revizuiri ale acestora: prima Constituție – în 1866, modificată în 1879 ca urmare a dobândirii independenței; proclamarea Regatului, în 1884, a adus o nouă modificare; în 1916 s-a început o revizuire care a fost finalizată în 1917, când s-a acordat votul universal; în 1923, altă Constituție și apoi, în 1938, o nouă Constituție; între anii ’40 și ’44, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Constituția a fost suspendată; în 1948, 1952 și 1965 au urmat alte trei constituții; în 1991 a venit rândul actualei Constituții, cea de după căderea comunismului. Această lege fundamentală a fost revizuită în 2003.

În cei 23 de ani de existență, legea noastră fundamentală s-a dovedit a fi un corp de principii și norme moderne, ce a deschis drumul statului de drept și al economiei de piață. Constituția a reprezentat în tot acest timp o garanție a drepturilor fundamentale ale omului, dar și a funcționării instituțiilor de bază ale statului.

Dezvoltarea unui sistem politic pluralist, crearea unui cadru instituțional democratic și aderarea României la sistemul de valori promovat de instituțiile euroatlantice au fost posibile și datorită acestei Constituții.

O constituție reflectă însă starea unei națiuni și afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept. Ea nu trebuie privită ca ceva imuabil. Acesta este și motivul pentru care cred că adecvarea normelor sale fundamentale la realitățile politice, economice sau sociale trebuie regândită periodic.

După cum sublinia și premierul Victor Ponta, revizuirea Constituției este un proiect de care cred că avem acum nevoie, care trebuie să devină o prioritate în 2015, an degrevat de presiuni electorale.

Revizuirea Constituției trebuie, în același timp, să fie completată de o reformă electorală autentică, printr-un cod electoral, pentru reducerea numărului de parlamentari și revenirea la un sistem electoral corect, dar și de o modernizare și reformare a administrației locale, pentru diminuarea aparatului birocratic și eficientizarea administrației.

Iată, se împlinesc 23 de ani de la aprobarea primei Constituții a României postdecembriste. Cred, cu toată convingerea, că în anul 2015 vom finaliza acest act atât de important pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, doamna senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Tudor Doina. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Grigoraș Viorel.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Lipsa de reacție politică reală la mesajul transmis de electorat în 16 noiembrie 2014!”.

În așteptarea bugetului de stat, principalii comunicatori ai PSD-ului încearcă să mai dreagă busuiocul, ca să spunem așa, după eșecul alegerilor din 16 noiembrie. Mai precis, pe lângă faptul că se estimează că vom avea un an 2015 dificil din punct de vedere financiar, liderii social-democrați declară, inclusiv în plenul Senatului României, că vor curge lapte și miere anul viitor.

Stimate doamne și domni senatori sau deputați ai coaliției guvernamentale,

Vă reamintesc că s-a încheiat campania electorală, iar mesajele pe care le transmiteți în continuare, de tipul că avem o economie în creștere, că suntem pe excedent bugetar, că se vor mări tot felul de venituri în sistemul public, aceste tactici nu mai funcționează. Societatea românească v-a transmis un semnal acum două săptămâni. Treziți-vă!

Nu mai continuați manipulările și traficul de cuvinte inutile pentru a vă asigura în continuare puterea decizională. Recunoașteți unde ați greșit și faceți mai mulți pași politici în spate. Înțelegeți că societatea românească dorește un alt tip de politician. Se vrea o schimbare de structură a sistemului politic, se vrea o nouă mentalitate parlamentară.

Acest efect electoral vine, pe de o parte, din diasporă, dar și din țară, mai ales din rândul electoratului indecis și nemulțumit, nonvotant la alegerile din 2000, 2004, 2008 și 2012, și reprezintă acea parte a populației aflată la mijlocul claselor sociale, o ambrozie electorală dorită de întreaga clasă parlamentară, care știe să analizeze informația primită, care se luptă să-și păstreze veniturile deasupra nivelului supraviețuirii traiului zilnic și care trăiește în era tehnologiei avansate, utilizând spre manifestare proprie diverse rețele de socializare, tip Facebook. Ei îi reprezintă pe cei care au contribuit cu 20–25% din intenția de vot la alegerile prezidențiale din acest an.

Ei ne-au transmis un avertisment, în special actualei guvernări, dar și opoziției, iar dacă noi, clasa politică parlamentară, nu știm să ne adaptăm acestor noi cerințe, ne vom trezi în 2016, la cele două tipuri de alegeri, locale și parlamentare, cu o nouă surpriză electorală: există posibilitatea unei prezențe la vot care să depășească 55% din numărul de votanți și care să impună un nou tip de politicieni, formați în afara establishmentului din ultimii 25 de ani.

## Dragi colegi senatori,

Închei această declarație politică amintind faptul că inclusiv jocul cu proiectul bugetului de stat pentru anul 2015, a cărui prezentare în Parlamentul României s-a tot amânat din noiembrie până acum, va fi taxat electoral în perioada imediat următoare.

Există un citat celebru care se potrivește acestei perioade, mai ales că ne aflăm în apropierea sărbătorilor de Crăciun: „Vai vouă, care grămădiți casă lângă casă și țarini lângă țarini până nu mai rămâne niciun loc, ca să fiți voi stăpânitori în țară.” (Isaia 3, 14-15; 5, 8)

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, doamna senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Cordoș Alexandru.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Taxa pe tinerețe”.

Față de anul trecut, cotațiile asiguratorilor pe zona RCA au crescut substanțial, în principal în ceea ce-i privește pe tinerii sub 30 de ani. Incidența daunelor este diferită, în funcție de vârsta șoferului, de localitatea unde conduce și de puterea mașinii asigurate. Astfel, societățile stabilesc prețurile pe asigurări având în vedere aceste criterii. Cei mai dezavantajați sunt tinerii sub 30 de ani, plătind de 10 ori mai mult decât persoanele cu vârsta în jur de 60 de ani, care au diverse facilități. Autoritatea nu trebuie să se erijeze în protectorul firmelor de asigurări, ci trebuie să vegheze la buna funcționare a pieței financiare nonbancare și la respectarea drepturilor utilizatorilor de servicii.

Cu toate că ASF a precizat că nu intervine asupra nivelului primelor de asigurare, acestea fiind liber stabilite de către fiecare societate de asigurare, tarifele de primă sunt notificate de către ASF, dar nu sunt supuse aprobării. Calculele care stau la baza stabilirii tarifelor de primă sunt realizate utilizând date statistice acumulate de asiguratori în anii anteriori și au în vedere despăgubirile datorate în baza polițelor RCA, precum și diferite criterii de risc.

Este inacceptabil ca tinerii să plătească pentru asigurarea RCA atât de mult, mai ales că polița RCA s-a scumpit semnificativ în ultimele șase luni în cazul tinerilor sub 30 de ani.

Supravegherea asigurărilor trebuie depolitizată, iar managementul companiilor trebuie lăsat în mâna specialiștilor, a tehnocraților. Deciziile acestora trebuie să fie transparente și explicate populației pe înțelesul larg.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată „Țintele bugetului 2015 – dezvoltarea economică și realizarea obiectivelor sociale”.

În prezent, raportată la nivel regional, România este una dintre cele mai stabile țări din punct de vedere macroeconomic. Obiectivul României este creșterea economică la peste 3%, utilizând pârghii economice și fiscale care să stimuleze sectorul privat și să permită creșterea calității investițiilor publice, în paralel cu refacerea plasei de siguranță socială.

România are nevoie de o economie care va permite accelerarea reformelor structurale și creșterea competitivității.

În acest scop, politica fiscal-bugetară pe termen mediu se bazează pe implementarea unor măsuri esențiale la nivel economic și instituțional. Se urmăresc menținerea unei sustenabilități macroeconomice, asumarea responsabilității fiscal-bugetare și obținerea disciplinei financiare. Strategia fiscală pe termen mediu și lung trebuie să aibă ca obiective principale stimularea mediului economic, a investițiilor și încurajarea inițiativei antreprenoriale.

De aceea, bugetul trebuie axat pe investiții publice destinate susținerii infrastructurii, domeniului energetic, agriculturii, dezvoltării regionale și rurale, atât din fonduri publice, cât și prin cofinanțarea proiectelor europene.

În direcția dezvoltării infrastructurii sunt vizate implementarea unor proiecte din Masterplanul de transport. De exemplu, în județul Cluj, tronsonul Gilău–Nădășelu va fi încheiat în anul 2015, iar un alt proiect propus pentru finanțare este construcția Autostrăzii Sebeș–Turda. Valoarea

totală a proiectului este de 4,4 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde din bugetul de stat, și va fi finalizat în anul 2016.

Un aspect important este faptul că bugetul pentru anul 2015 nu va conține majorări de taxe și impozite. Mai mult, există perspectiva adoptării unor măsuri de relaxare fiscală.

De asemenea, în proiectul bugetului pentru anul 2015 sunt prevăzute și o serie de măsuri sociale, dintre care menționez:

– creșterea salariului minim brut pe țară de la 900 de lei la 975 de lei începând cu data de 1 ianuarie 2015, iar din 1 iulie va ajunge la 1.050 de lei;

– indexarea a cinci milioane de pensii începând cu 1 ianuarie 2015 și majorarea indemnizației minime sociale cu 50 de lei;

– creșterea alocației de sprijin pentru copiii care provin din familii cu venituri mici;

– posibilitatea acoperirii unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice pentru nevoile casnice. De această măsură vor beneficia veteranii și văduvele de război și accidentații de război în afara serviciului ordonat;

– continuarea măsurilor de diminuare a evaziunii fiscale prin reducerea TVA la carne până la 9%, după modelul aplicat la produsele de panificație, care s-a dovedit a fi unul de succes;

– continuarea aplicării măsurilor de reducere a CAS-ului și a scutirii de la plata impozitului pe profitul reinvestit.

Faptul că în urma negocierilor cu delegația Fondului Monetar Internațional valoarea deficitului bugetar va rămâne la aproximativ 1,4% din PIB ne situează pe primele locuri între țările europene, potrivit unei statistici a Comisiei Europene.

Pe fondul creșterii economice, avem un spațiu bugetar suficient pentru aplicarea măsurilor sociale care vin în ajutorul oamenilor. Prin urmare, vom continua să creăm un echilibru între creșterea economică și reparațiile sociale. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Informându-vă că au mai depus declarații politice următorii senatori: domnul Ovidiu Liviu Donțu, doamna senator Silistru Doina, domnul Mohanu Nicolae, domnul senator Mocanu Victor, îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga.

De asemenea, au mai depus declarații politice domnul senator Popa Ion, domnul senator Tișe Alin, doamna senator Boagiu Anca, domnul senator Igaș Traian Constantin, domnul senator Niță Mihai și domnul senator Marian Valer.

Declarația politică are titlul „Învățământul preșcolar necesită susținere”.

Prezenta declarație constituie, acum, în procesul de definitivare a bugetului, un element în favoarea susținerii problemei ce preocupă un larg segment de părinți, și anume criza locurilor în grădinițele de stat.

Învățământul preșcolar românesc se numără printre sistemele de învățământ cu o lungă tradiție, răspunzând încă de la începuturile sale noutăților în domeniul educației copiilor mici. Consecințele grave ale problemelor sociale, cum ar fi sărăcia, șomajul, violența domestică, cazurile de abandon familial, creșterea ratei divorțurilor și scăderea indicelui de natalitate, pot fi atenuate prin măsuri de creștere a educației preșcolare.

La aceasta contribuie și faptul că asigurarea necesarului de unități preșcolare poate conduce la soluționarea unor probleme legate de resursa umană disponibilă din sistemul de educație preșcolară.

Creșterea gradului de cuprindere a copiilor în forme instituționalizate de educație, de la vârste cât mai fragede, constituie premisa diminuării fenomenului analfabetismului și abandonului școlar.

Pentru a răspunde nevoilor specifice ale copiilor și părinților, se impune o analiză riguroasă privind asigurarea finanțării învățământului preșcolar, cu accent pe zonele rurale.

Baza materială reprezintă prioritatea unui proces educațional de calitate. Analiza unităților de învățământ preșcolar din punctul de vedere al infrastructurii, resurselor materiale și dotărilor evidențiază o diversitate de niveluri, de la situații critice, în unele cazuri, la situații în care activitatea didactică are condițiile materiale corespunzătoare sau chiar foarte bune pentru derularea în condiții optime.

Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Constantinescu Florin pentru a-și citi declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației – „Includerea Autostrăzii «Moldova», Iași–Târgu-Mureș, în Masterplanul general de transport al României”.

## Doamnelor și domnilor,

astfel turismul, crescând exporturile și acordând atenția cuvenită investitorilor.

România are autostrăzi, dar nu ne putem lăuda cu numărul de kilometri. Față de țări precum Germania, Austria, Italia, din păcate, suntem mult în urmă. Fără autostradă, regiunea Moldovei rămâne condamnată la sărăcie.

În altă ordine de idei, sunt de acord că, fie drum expres, fie autostradă, este bine să o construim. Infrastructura este necesară românilor și României, dacă vrem dezvoltare economică și progres. Însă, atunci când punem pe hârtie un proiect, trebuie să ținem seama de context, de nivelul de trai al locuitorilor, de faptul că orice legătură cu Vestul ar putea aduce beneficii zonei respective.

## Stimați colegi,

Conform experților, autostrada ar însemna o îmbunătățire exponențială de 50–60% a rețelei de transporturi a României. Autostrada este finanțabilă cu fonduri europene și are un traseu de importanță europeană, prin traversarea munților Carpați, conectarea României și țărilor din Vest cu Republica Moldova și scurtarea rutei europene est-vest la nivel de autostradă cu peste 300 de kilometri.

În calitate de președinte al Comisiei pentru transporturi și energie, am participat cu mult interes la prezentarea documentului de către Ministerul Transporturilor. Am precizat și la vremea respectivă și voi spune cu tărie și aici: solicit reintroducerea de urgență a Autostrăzii „Moldova” în Masterplanul general de transport al României 2014–2020.

Dacă ne dorim ca România să crească economic, trebuie să avem voința de a face legăturile necesare cu străinătatea, mai ales prin infrastructură de calitate. Numai așa nivelul de trai al românilor se poate îmbunătăți.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

## Mulțumim, domnule senator.

Mulțumind domnilor senatori Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec pentru asigurarea secretariatului, declarăm închisă ședința de declarații politice de astăzi.

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire cu reprezentanții administrației publice locale și cu parlamentarii din județul Iași pe tema Autostrăzii Iași–Târgu-Mureș.

În cadrul discuțiilor, s-a pus accent pe transformarea drumului expres Iași–Târgu-Mureș în Autostrada Iași–Târgu-Mureș, urmând ca Masterplanul general de transport al României să fie modificat. Consider că este necesară modificarea masterplanului, astfel încât drumul Iași–Târgu-Mureș să devină autostradă, așa cum a fost prevăzut în draftul documentului.

Nu aș vrea să mă înțelegeți greșit. Autostrada „Moldova” nu este o solicitare a mea, nu este o solicitare a parlamentarilor ieșeni, nici măcar a autorităților publice locale. Autostrada Iași–Târgu-Mureș este o necesitate a zonei, care ar permite generarea unor noi locuri de muncă și creștere economică. Transformarea drumului expres, așa cum apare în Masterplanul de transport, în autostradă ar aduce deschidere spre vestul țării, ar crea conexiunea Republicii Moldova cu România.

Am declarat de nenumărate ori că susținem parcursul european al Republicii Moldova. Haideți să facem acest lucru prin legarea estului Europei de vestul Europei, dezvoltând

Declarația politică este intitulată „Modificarea Codului de procedură penală prin introducerea caracterului temporar al controlului judiciar, maximă urgență pentru Parlamentul României”.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Într-un stat de drept, oricărei persoane trebuie să i se garanteze o serie de aspecte care țin de siguranța, libertatea și însăși viața persoanei respective.

Ca cetățeni ai unui stat, avem drepturi, dar avem și îndatoriri, care sunt reglementate și stipulate în primul rând prin legea fundamentală a fiecărui stat, Constituția, dar, mai ales, prin sistemul de legi care alcătuiește cadrul de manifestare și interacțiune a omului cu ceilalți oameni în societate.

Pentru că, doamnelor și domnilor, instituțiile statului nu sunt golite de sens sau de însemnătate, ele fiind niște construcții abstracte în măsura în care rămân doar niște construcții, fără a avea la temelie entitatea umană și viața acesteia.

Pornind de la aceasta, România, ca țară cu regim democratic și ca țară care, până nu demult, a traversat o perioadă în care drepturile și libertățile umane au fost încălcate într-un mod ireparabil pentru generații întregi de oameni, a căror viață a fost distrusă la modul real (nu literar sau metaforic) de către un sistem politic, în primul rând, și instituțional care a abuzat de cadrul legal tocmai din cauza faptului că omul, ca ființă, nu a fost mai presus de instituții sau de organismul politic discreționar, are nevoie în momentul de față de o cuantificare, revizuire și fundamentare a legilor sale, începând cu Constituția și terminând cu oricare dintre codurile de legi care funcționează și asigură principiul și cadrul juridice românești și internaționale.

Referitor la toate aceste aspecte, așa cum bine se cunoaște, în data de 4 decembrie anul curent, Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituționale articolele 211–217 din Codul de procedură penală. Aceste articole fac referire la secțiunea a treia privitoare la controlul judiciar, însemnând: condițiile generale, luarea măsurii controlului judiciar de către procuror, calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror, luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, conținutul controlului judiciar și conținutul cauțiunii.

Stimate doamne și stimați domni parlamentari,

Nu cred că există vreun membru al Parlamentului României care să nu știe sau să nu înțeleagă importanța Codului de procedură penală. Iar dacă totuși ar mai exista cineva care nu ar cunoaște profunda importanță a acestei pârghii judiciare, atunci am putea face următoarea paralelă pentru a sublinia mai bine gravitatea necunoașterii și neînțelegerii acestui instrument, aș spune, vital pentru orice stat al lumii: lupul, paznic la oi!

E mai mult decât sugestiv, pentru că, doamnelor și domnilor, atunci când vorbim de aspectul penal judiciar, facem referire, mai înainte de orice, la infracționalitate, crimă, atentat la viață, libertate, demnitate, libertatea cuvântului, proprietate, familie, în fine, la entitatea statului în sine pe care o reprezintă cetățeanul. Atunci când un stat nu poate garanta siguranța cetățeanului său, atunci, stimați colegi, vorbim de un stat care acceptă sau este o amenințare la adresa propriei identități și ființări.

Iată deci de ce, întorcându-mă puțin în timp și speculând, ar putea spune unii, o situație, aș putea remarca faptul că România are nevoie urgentă nu doar de politică, ci, mai ales, de legi. Legi care să creeze ceea ce până în urmă cu doi ani s-a dorit a fi – doar s-a dorit a fi! – un stat de drept în care justiția să fie cu adevărat măsura cu care dreptatea este nu doar aplicată și aplicabilă, ci reală și corect împărțită fiecăruia după fapte și atitudinea sa ca om, dar, în special, ca element social.

Pentru că, doamnelor și domnilor, dacă președintele țării, întâiul om care trebuie să se supună justiției pentru a da nu doar un exemplu, ci mai ales pentru a o face viabilă și a o consfinți ca piatră de temelie a statului de drept democrat, promulgă un articol de lege din Codul de procedură penală fără a avea habar de conținutul său și dacă un ministru al justiției poate propune în 2010 un cod de procedură penală

plasat ca o culpă în spatele unui parlament aflat sub presiunile președintelui în cauză și ale unui cabinet ce stă în umbra sa, atunci cetățeanul român, care chiar dacă nu cunoaște în termeni profesioniști calificați circuitul legislativ al țării și nu a studiat în termeni aplicabilitatea și funcționarea legilor țării, are tot dreptul să reclame această stare de fapt.

Astfel, în condițiile în care s-a declarat neconstituționalitatea părții privitoare la controlul judiciar din cadrul Codului de procedură penală, în mod special cel legat de caracterul excepțional al măsurilor preventive ce implică restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, există urgenta necesitate a impunerii unui caracter temporar, limitat în timp, al acestora, care să se armonizeze cu exigențele articolului 53 din Constituție, fără a mai crea o contraveniență sau un conflict.

Trebuie să înțelegem cu toții că restrângerea în formă coercitivă și punitivă a unor drepturi fundamentale cum sunt cele privitoare la libertatea individuală, libera circulație sau viața intimă, familială și privată etc., fără a exista o delimitare strictă legală în timp, creează disfuncționalități atât de ordin judiciar, cât, mai ales, de ordin psihologic și social în rândul indivizilor. De aceea, ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, sugerez ca aceste restrângeri de drepturi și libertăți de natură temporală să decurgă într-un termen bine stabilit, bine cuantificat, atent înțeles și studiat, cum ar fi acela în cazul arestului preventiv cu 90 de zile maximum, iar după ce speța și cazul au fost reanalizate și rejudecate cu toate mărturiile și probele, acesta să poată fi extins de către instanțele de judecată cu noi perioade de maximum 90 de zile, dar care să nu depășească mai mult de 18 luni. Repet, asta în cazul în care, conform procedurii, celui cercetat nu i s-au găsit temeiuri de reținere continuată sau definitivă.

Nu voi detalia aici restul propunerilor pe care le am în vedere și pe care le voi prezenta într-un proiect legislativ pe care îl voi iniția, însă ceea ce vreau să subliniez în final este faptul că acest Cod de procedură penală necesită o urgentă și definitivă revizuire corectă, de pe termeni și temeiuri constituționale și, evident, democratice.

Închei prin a vă spune că lucrul la care trebuie să fim cu atât mai atenți de aici înainte cu toții și, mai ales, noi, parlamentarii țării, reprezintă crearea unui cadru legislativ perfect adaptat și armonizat cu nevoile cetățenilor țării și cu eliminarea definitivă a oricăror erori judiciare, care, în final, nu fac altceva decât să mențină statul și instituțiile acestuia într-o stare de anarhie și, nu în ultimul rând, de neadaptare la realitățile lumii în care trăim, creând un adevărat pericol pentru cetățeni și democrație.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „9 decembrie – Ziua internațională anticorupție”.

## Stimați colegi,

Astăzi este Ziua internațională anticorupție. Pentru unii, poate părea cel puțin ironică discutarea acestei teme. Pentru alții, chiar dureroasă, un fel de pomenire a funiei în casa spânzuratului. Dar, cum nu este bine să generalizăm, mai ales în chestiuni atât de serioase, țin să reamintesc o serie de aspecte: Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) a stabilit, în 2003, ca data de 9 decembrie să fie Ziua internațională anticorupție. Semnată de România la data de 9 decembrie 2003 la Merida și ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției este primul tratat cu vocație universală în domeniul combaterii corupției. Declarația Primei Conferințe anuale și a Adunării generale a Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție, susținută la 22–26 octombrie 2006 la Beijing, îndeamnă autoritățile competente să aplice prevederile relevante ale convenției pentru a stabili și întări sistemul de luptă împotriva corupției și încurajează statele semnatare cu privire la celebrarea Zilei internaționale anticorupție.

## Stimați colegi,

Nu cred că suntem mai corupți sau mai puțin corupți decât alți europeni. Nu cred, de asemenea, că mecanismele noastre de luptă împotriva corupției sunt mai eficiente – sau dimpotrivă – decât cele din alte state. Cred, în schimb, că în activitatea de combatere a acestui flagel, care ne afectează în grade diferite pe toți, oricând se poate face mai mult. Și nu doar la televizor, în cadrul declarațiilor de principiu sau cu ocazia bilanțurilor. Dincolo de toate, din nefericire, la noi încă funcționează justiția televizată. Spectatorului îi place să vadă „corupții”, dovediți sau nedovediți, plimbați în cătușe în fața camerelor. În linii mari, știți ce spun toți acești oameni asupra cărora planează suspiciunea săvârșirii unor ilegalități, inclusiv de corupție? Că au încredere deplină în justiție! Haideți așadar să vorbim mai puțin despre justiție și să facem mai mult pentru înfăptuirea ei.

În definitiv, toți cei care suntem astăzi aici, cu exact doi ani în urmă, pe 9 decembrie 2012, de Ziua internațională anticorupție, eram aleși în Parlamentul României. Numai și pentru acest lucru, avem datoria de a sprijini lupta împotriva corupției.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Muntele, o moștenire care trebuie să dăinuie”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În fiecare an, la 11 decembrie sărbătorim Ziua internațională a munților, zi instituită în anul 1992, când ONU a conștientizat vulnerabilitatea ecosistemelor din aceste regiuni, și pentru a marca problemele și oportunitățile specifice acestei adevărate „coloane vertebrale” a Pământului pe care o formează lanțurile montane, acoperind 24% din continente și o treime din România.

În 2002, ONU și Uniunea Europeană au stabilit ca din 11 decembrie 2003 să se serbeze Ziua internațională a munților, departamentul responsabil pentru organizarea și coordonarea evenimentelor fiind FAO.

Deși ocupă o suprafață de circa 24% și adăpostesc circa 12% din populația Terrei, regiunile montane au un rol crucial în asigurarea echilibrului global, fiind în același timp și ecosistemele cele mai vulnerabile la activitățile umane.

Carpații românești adăpostesc o imensă varietate peisagistică și o biodiversitate deosebită. Cuprind cel mai mare peisaj forestier din zona temperată a Europei, sunt gazda celei mai mari populații de carnivore mari din UE – mii de urși, lupi și râși, în condițiile în care cele mai multe state europene nu mai au niciunul –, sunt sursă de apă,

rezervă de lemn, tezaur natural, model de conviețuire armonioasă om-natură timp de multe secole.

Și, în loc să tratăm Carpații cu grija cuvenită pentru această moștenire extraordinară, îi supunem de decenii unui asediu distrugător, mult accentuat în ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autorităților publice și al unei părți a populației, ducând la o degradare accelerată și chiar la împingerea spre dispariție a unor elemente esențiale și unice din munții noștri.

Astfel, pădurile Carpaților sunt tăiate într-un ritm amețitor în ultimele două decenii, mult mai mare decât statisticile oficiale, care recunosc totuși jaful și faptul că, dacă în toată Europa suprafața de pădure crește, la noi e în continuă scădere, iar ceea ce se mai consideră pădure este de regulă ceva scăpat de tăierile ilegale, de exploatările devastatoare pe mari suprafețe, urmând ca rămășițele slăbite să fie doborâte de intemperii, atunci când nu sunt doar pretexte pentru acoperirea tăierilor abuzive.

## Stimați colegi,

Dacă vom continua în această direcție și acest ritm, în scurt timp riscăm să admirăm natura carpatină mai mult prin albume de poze, să vedem animalele montane doar la gradina zoologică sau împăiate prin pensiuni și să vedem râuri adevărate de munte doar prin filme documentare sau prin țări care nu și-au bătut joc de munții lor. Și ne vom aminti că niște politicieni, printre care și noi, au hotărât că a fost totuși bine pentru economie, dar nu și pentru moștenirea ce o vom lăsa copiilor noștri.

Va mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „O analiză a alegerilor din Republica Moldova”.

Majoritatea oamenilor politici și a comentatorilor din România s-au grăbit să își exprime satisfacția pentru rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova de pe 30 noiembrie. În general, votul moldovenilor a fost interpretat ca o victorie a partidelor proeuropene, iar liderii acestor partide au primit felicitări din România, dar și din majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene.

Momentul 30 noiembrie 2014, rezultatele sale, dar și evenimentele anterioare care au condus la aceste rezultate trebuie analizate mai atent și comentate mai cumpănit.

Alegerile din 30 noiembrie au reprezentat pentru țara-soră a României un moment foarte important, având în vedere pașii mari făcuți spre Vest, dar și rolul din ce în ce mai contondent jucat de Rusia în regiune. Cel mai mare motiv de îngrijorare, pe care îl identific într-o înfrângere netă a partidelor de orientare proeuropeană din Moldova, a dispărut în urma scrutinului, în sensul în care scorul adunat de proruși nu le permite acestora să facă jocurile într-o manieră decisivă în Parlament. PLDM, PDM și PL pot forma o coaliție parlamentară majoritară, rezultatele adunate ale acestora totalizând mai mult de jumătate din numărul mandatelor din forul legislativ al țării.

Cu toate acestea, este greu să califici cu termenul de victorie un scrutin care are în frunte formațiunea prorusă condusă de Igor Dodon, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Deși avansul său în fruntea clasamentului este unul infim, postura de învingător nu îi poate fi negată, nici transformată în victorie a proeuropenilor. Oamenii politici moldoveni din tabăra proeuropeană trebuie să realizeze că scorul strâns de la aceste alegeri nu reprezintă neapărat doar o împărțire categorică a vederilor politice ale alegătorilor, ci și un efect al măsurilor guvernamentale.

Autoritățile de la Chișinău au aplicat, recent, o serie de măsuri discutabile, pornind de la modul de organizare a scrutinului și culminând cu eliminarea din alegeri a Partidului Patria, fapt ce a victimizat tabăra prorusă și a alimentat curentul antiguvernamental. Aceste măsuri permit formularea de îndoieli cu privire la respectarea practicilor democratice de către formațiuni percepute ca fiind proeuropene și oferă prorușilor muniție pentru atacarea proiectului de aderare la UE.

O atenție sporită trebuie acordată formării coaliției parlamentare. PLDM, PDM și PL sunt obligate să finalizeze cât mai repede negocierile politice, să declanșeze operațiunile de formare a majorității din Parlament și să continue drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. O perioadă lungă de dezbateri asupra modalităților de formare a majorității și chiar luarea în considerare a unei formule lărgite, „de interes național”, pot permite instalarea în Republica Moldova a unei instabilități politice care poate fi ușor exploatată. Pentru partidele proeuropene, o soluție rapidă de formare a majorității parlamentare este cheia pentru transformarea alegerilor din 30 noiembrie în victorie. Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „Reacția lui Sorin Ovidiu Vântu față de voturile la alegerile prezidențiale ale «generației Facebook»”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cu greu am îndrăznit să fac această declarație politică, cu riscul să nu fiu admonestat verbal de vreun coleg cu privire la o opinie pe care o am referitor la o ultimă reacție publică a controversatului Sorin Ovidiu Vântu.

Într-o postare pe rețelele de socializare, celebrul SOV a avut o reacție dură față de acei alegători care provin din social media și care au avut o contribuție importantă asupra alegerilor din 16 noiembrie anul curent.

Pe scurt, domnul Vântu transmite un mesaj ironic, cu multe jigniri pentru cei care au votat altfel și au contribuit la realizarea schimbării la alegerile prezidențiale. Eliberat din pușcărie, Vântu se autointitulează șmecherul suprem și își bate joc de cei care îndrăznesc să viseze la o altfel de politică. Citez: „Sunteți niște proști, fraieri în toată puterea cuvântului. Șmecherii suntem noi. Noi suntem un aspirator de resurse, tot ceea ce produceți voi luăm noi.”

Frazele lui Vântu dor, mai ales cele de genul: „Noi suntem combinatorii, ăia de deasupra. Indiferent cine vine la putere, avem relații și colo, și colo, oricum facem bani. Voi ce faceți? Generația «N-am»!” Dar, din păcate, prezintă o realitate de care societatea românească e sătulă și din cauza căreia a reacționat electoral ca protest la clasa politică actuală și la stabilitatea ei de neclintit din ultimii 25 de ani.

Vântu, prin acele clipuri postate, instigă la reacție, la reacție din partea tuturor care sunt sătui de tipologia capitalismului de cumetrie (din care face parte și părintele FNI), sătui de partide politice, în special, în momentul de față, de cele aflate la putere (PSD+PC+UNPR), care nu au înțeles mesajul transmis de alegatori. Acest mesaj ce vine din rândul

clasei de mijloc ce utilizează diverse rețele de socializare reprezintă electoratul indecis și nemulțumit, nonparticipant la alegerile din 2000, 2008 și 2009, care a contribuit cu cel puțin 25% din intenția de vot la alegerile din această toamnă.

Ce nu înțelege domnul Vântu și alți așa-ziși oameni de afaceri ca el, precum și ce nu înțelegem toți care facem parte din sistemul politico-instituțional actual este faptul că optica electoratului român s-a schimbat după 16 noiembrie, fie că acceptăm sau nu. Dacă nu vrem să înțelegem pe ce piață electorală ne aflăm în acest moment, există riscul unei surprize mari în 2016: apariția liderilor politici născuți din nemulțumirile sociale ale „generației Facebook” sau, cum spunea Sorin Ovidiu Vântu, generația „N-am”.

## Stimați colegi,

Concluzia este simplă, iar un prim pas este chiar analizarea proiectului bugetului de stat pe 2015, când ar fi momentul să reflectăm asupra următoarei decizii: oare e bine să votez alocări de bani pentru proiectele politice clientelare sau e timpul să fac un pas înapoi și să înțeleg că societatea românească vrea bani pe proiecte apolitice strategice de țară? Și, când vom avea acest răspuns, atunci vom înțelege votul generației „N-am”.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Minciuna și pomenile electorale au picioare scurte”.

## Distinși colegi,

Aflați în preajma momentului în care se prezintă, cu întârziere și cu încălcarea legii totodată, Proiectul legii bugetului de stat și al asigurărilor sociale pentru anul 2015, ne găsim în fața unui moment de bilanț.

Guvernul Ponta, Guvernul candidat, a făcut în perioada campaniei electorale, dar și preelectorale, o sumedenie de promisiuni și a anunțat multiple pomeni electorale, toate cu iz de asistență socială, nimic cu rol de investiții multiplicatoare de venituri și creatoare de locuri de muncă.

Același Guvern a susținut permanent, interpelat de opoziție și de societatea civilă, că „bugetul permite, avem resurse, nu vor fi probleme”. În acele momente erau convinși că și-au cumpărat cu bugetul țării locul de la Palatul Cotroceni.

Azi, obligați de populație să guverneze, nu mai pot onora prin buget nimic din cele promise. Despre creat plusvaloare, multiplicat investiții și noi locuri de muncă nici nu poate fi vorba. Despre dotat spitale, despre tipărit manuale, despre construit autostrăzi nici nu vor să audă!

Azi, Guvernul PSD se „jelește” că e greu, că e deficit mare, că nu poate guverna cu ce a promis.

Azi, Guvernul PSD nu își mai asumă responsabilitatea faptelor și a guvernării.

Prinși cu minciuna și cu promisiunile electorale neacoperite financiar, alții sunt de vină!

Cu toate acestea, pot afirma că nu a învățat nimic din această experiență.

Așa că vă reamintim, domnule premier, domnilor miniștri, că minciuna și pomenile electorale au picioare scurte. Votul populației le prinde din urmă!

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Guvernul Ponta – cu gogoșile electorale, românii – cu nota de plată”.

Sub mandatul de premier al lui Victor Viorel Ponta, Ministerul Transporturilor a avut cinci miniștri și un interimar, respectiv Ponta. În tot acest timp, s-a semnat un singur proiect nou de autostradă, și anume Sebeș–Turda.

În plus, de mai bine de doi ani se vorbește de creșterea gradului de absorbție, dar, culmea!, suma pe care România o mai are de cheltuit este constantă – 1,8 miliarde de euro. Asta pentru că rata de absorbție cu care se laudă Guvernul Ponta vine din plățile de pe contractele licitate între 2011 și 2012.

La o emisiune televizată, ministrul Ioan Rus a vorbit duminică despre planurile de la Ministerul Transporturilor. Nimic nou: vorbe multe, proiecte puține, realizări și mai puține. De altfel, în acest an, doar 22 de kilometri de autostradă au fost finalizați. Ioan Rus a mai spus că Sibiu–Pitești este, în continuare, un proiect fazat, respectiv poate începe ca drum expres, iar apoi acesta să fie transformat în autostradă. Rus a mai declarat: „Este prima dată când am dat drumul la un studiu de fezabilitate cum se cuvine, cu acordul Comisiei.”

Îi reamintesc domnului ministru că Sibiu–Pitești trebuia să fie finalizat în 2016. Coridorul IV paneuropean ar fi fost terminat, astfel, de la Nădlac la Marea Neagră, adică la Portul Constanța, unde trebuia să asigurăm un hub regional care să asigure coerența între toate mijloacele de transport.

Studiul de fezabilitate pentru Sibiu–Pitești, pregătit în 2012 de Guvernul PDL, a stat în sertarul Guvernului PSD mai bine de 15 luni. Atât Victor Viorel Ponta, cât și Dan Șova s-au învârtit în minciuni: ba că studiul costă 28 de milioane de euro, ba că Uniunea Europeană cere un termen de doi ani pentru realizarea studiului, ba că va costa prea mult și nu sunt bani. Cert este că, în 2012, aveam acordul de principiu al Comisiei Europene să demarăm acest proiect. Și ar fi fost finalizat în 2016. Din păcate, n-a fost să fie.

Așa cum tot de la ministrul Ioan Rus am aflat că Autostrada Comarnic–Brașov stă. Stă pentru că nu sunt bani. Oricum, ar fi costat mai mult decât Bechtel. Concesiunea este de mult o amintire, dar nimeni nu recunoaște. Vorbim de autostrada de suflet a premierului Ponta. De altfel, Victor Viorel Ponta a declarat că nu va mai candida pentru un scaun de deputat în 2016 dacă această autostradă nu va fi finalizată. Și iată că nu va fi.

La fel cum nu va fi nici Autostrada Sibiu–Brașov. O autostradă pe care a promis-o Dan Șova doar ca să legitimeze costurile imense ale Autostrăzii Comarnic–Brașov. Ioan Rus recunoaște că, în acest moment, pentru Sibiu–Brașov nu sunt soluții de finanțare, că e posibil să vorbim de „un efort bugetar” imposibil.

Mă mir însă când îi aud pe guvernanți că nu găsesc finanțare în condițiile în care, conform informării prezentate de Ministerul Fondurilor Europene privind stadiul implementării programelor operaționale finanțate din instrumente structurale la 30 noiembrie 2014, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a ajuns la 44,68%, deși obiectivul asumat era de a avea un grad de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune de 50% pentru finalul anului 2013. La finalul lunii octombrie anul curent, gradul de absorbție a fondurilor europene era de

43,58%, putându-se astfel observa cu ușurință că în luna noiembrie gradul de absorbție a fost destul de lent, respectiv 1,1% din suma alocată. Deci nu cred că e o problemă cu banii, ci mai degrabă cu competența în a-i atrage.

Așadar, nici despre Comarnic–Brașov, nici despre Sibiu–Brașov nu se mai poate vorbi. Toate acestea în condițiile în care, în luna mai, Dan Șova a dat drumul la licitații pe bandă rulantă pentru studii de fezabilitate, printre care și studiul de fezabilitate pentru Sibiu–Făgăraș, în valoare de 5,3 milioane de euro.

În concluzie, România s-a ales, din păcate, cu toate aceste studii care nu au fost decât bani pentru campania electorală. Din păcate, România s-a ales doar cu doi ani risipiți, cu proiecte amânate sau blocate, cu gogoși electorale. Din păcate, românilor le rămâne doar nota de plată a miniștrilor PSD incompetenți.

În România lucrului bine făcut, astfel de lucruri nu trebuie să se mai întâmple. Cei care trebuie să plătească sunt politicienii incompetenți și corupți, nu cetățenii României! Cine subminează interesul statului să răspundă!

Declarația politică se intitulează „Constituția României, la 23 de ani de la prima revizuire postdecembristă”.

Stimați colegi,

În 8 decembrie am sărbătorit Ziua Constituției, ziua legii fundamentale a statului român. În 2014 se împlinesc 23 de ani de la prima revizuire postdecembristă a Constituției României și doi ani de când s-a constituit Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, doi ani care se încheie cu un proiect de modificare a Constituției corectat impardonabil de mult de Curtea Constituțională a României, neavizat de Comisia de la Veneția și atacat din mai toate zonele politice.

Această abordare este un semnal clar că modificarea Constituției nu mai poate fi un apanaj al compromisurilor politice, aceasta trebuie să devină apanajul politicii în interesul țării. Constituția unei țări este ansamblul de reguli care îi organizează viața publică, aceasta se află în inima națiunii. Politicienii care formează forul decizional în ceea ce privește forma proiectului de modificare a Constituției trebuie să înțeleagă că nu se pot prevala la nesfârșit de faptul că pot varia destul de mult în accepțiunea unora în ceea ce privește acest obiectiv al guvernărilor din ultimii ani. Da, avem de inclus multe modificări în noua Constituție. Da, românii au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. Da, actuala guvernare socialistă s-a făcut că uită de necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale, care necesită o updatare a Constituției.

## Stimați colegi,

Organizarea unei națiuni este strâns legată de Constituția statului care înglobează națiunea. De aceea, trebuie să înțelegem că viitorul națiunii depinde de capacitatea politicului de a se redresa și de a croi o constituție pentru societatea prezentului, pentru societatea anului 2014 și a anilor care îi urmează.

Conform Legii nr. 120/1995, ziua de 8 decembrie a fost proclamată Ziua Constituției României. Această reglementare a venit la patru ani după ce Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendumul național de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ și 20,49% negativ.

De-a lungul timpului au existat multe încercări de revizuire a Constituției. Inițiativa din acest an a fost respinsă de CCR prin Decizia nr. 80/2014, din Monitorul Oficial al României nr. 246 din 7 aprilie 2014. Motivul l-a reprezentat faptul că 26 de articole din respectivul proiect erau neconstituționale.

Constituția a contribuit la democratizarea societății românești, noua lege fundamentală trebuie deci să vină în completare la evoluția unei societăți. Modificările importante din societatea românească determină de fiecare dată elaborarea unei noi Constituții, care să legitimeze noul regim.

De aceea, stimați colegi, românii au dreptul la o constituție care să îi constituie cetățeni. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „11 decembrie – Ziua internațională a muntelui”.

11 decembrie este Ziua internațională a muntelui, zi instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru a marca problemele și oportunitățile specifice acestei adevărate „coloane vertebrale” a planetei, pe care o formează lanțurile montane, ce acoperă un sfert din suprafața continentelor. Munții noștri ocupă o treime din suprafața țării. Această zi ar trebui să constituie un prilej de sărbătoare și promovare a mediului montan, ca oportunitate și model de dezvoltare sustenabilă. Din nefericire însă, în România ar trebui să fie mai degrabă o zi tristă, de conștientizare a stării de pericol și de mobilizare în apărarea a ceea ce mai reprezintă, încă, natura carpatină aflată sub asediul oamenilor.

Chiar în această perioadă a anului are loc un adevărat măcel verde, piețele fiind pline de brazi tăiați. Excluzând faptul că, de obicei, mulți dintre aceștia sunt tăiați ilegal, o mare parte se aruncă, rămânând nevânduți după trecerea perioadei Crăciunului. Este o risipă nesăbuită. Unii dintre pomii de Crăciun sunt obținuți prin tăierea vârfului brazilor maturi, aceștia fiind ulterior compromiși.

Înțelegem cu toții tradițiile sărbătorii de Crăciun, cu bradul natural în casa fiecăruia, dar nu și în cazul în care acestea dăunează mediului. Soluția ar fi destul de simplă, propunerea venind tocmai de la comercianții care vând brăduți: să cumpărăm brazi de apartament cu rădăcini, plantați în ghivece și pe care-i putem reutiliza în fiecare an. Este mai practic și mai ieftin. După ce cresc prea mult, se pot transfera în curte, în fața blocului sau pot fi oferiți direcțiilor silvice pentru împăduriri.

Aproape o sută de mii de brazi au fost tăiați numai anul acesta în România pentru sărbători. Mult mai mulți brazi tăiați au sosit din import. Pentru a crește la dimensiunile oportune pentru Crăciun, un brad are nevoie de cel puțin 15 ani. Pe un hectar de pădure au loc aproximativ 5.000 de puieți. Numai brazii tăiați de Romsilva anul acesta ar acoperi peste 20 de hectare cu pădure, care ar asigura la maturitate, într-o oră, oxigenul pentru o zi în aerul respirat de circa 300.000 de oameni.

Despre zona transilvană a Carpaților, prințul Charles al Marii Britanii spune că ar fi „ultima regiune sălbatică

nedistrusă din Europa”, despre munții românești opinând că ar fi cea mai prețioasă resursă a României. Fiind vorba despre munții noștri, s-ar cuveni să avem o părere similară. Să tratăm frumusețea și bogăția munților Carpați cu dragoste și respect.

O mare vină pentru profanarea mediului montan o poartă turiștii. Dar la amplificarea acesteia contribuie vârtos firmele ce exploatează irațional pădurile. Numeroși arbori seculari au căzut pradă drujbelor. Fauna și flora Carpaților sunt tulburate din rostul lor și amenințate cu extincția. Românii se dovedesc ostili bogăției naturale oferite de munți. Carpații românești adăpostesc o imensă varietate peisagistică. Avem cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperată a Europei. În Carpați trăiesc cele mai mari populații de carnivore mari din Uniunea Europeană – mii de urși, lupi și râși, în condițiile în care cele mai multe state europene nu mai au niciunul. Munții constituie sursa de apă, rezerva de lemn, adăpostul prietenos, vatra de civilizație, tezaurul natural, modelul de conviețuire armonioasă om-natură din vremuri imemorabile și leagănul de valori culturale fără de care România n-ar mai avea identitate.

Civilizația modernă și industriile agresează tot mai violent mediul carpatin. Se alterează orânduiala milenară din micile așezări rurale. Oieritul este afectat, se abandonează stânele, iar ciobanii pleacă la muncă în străinătate. Se pierd meserii tradiționale. Braconajul înflorește. Râurile montane se află sub asediul hidroenergetic. Peisajul tradițional se degradează, corcindu-se cu tot soiul de kitsch-uri. Lemnul românesc ia calea Occidentului, la prețuri fără concurență. Tinerii practică sportul motorizat în natura montană, în scop recreativ. Ariile naturale protejate prin lege sunt pângărite și nimeni nu plătește această veritabilă crimă.

Dacă evoluția nefastă va continua în acest ritm, riscăm să admirăm frumusețea Carpaților doar în filme și în albumele vechi, să vedem animale și păsări montane doar la grădina zoologică. Și poate ne vom aminti că niște politicieni ne-au atras cândva atenția asupra acestui pericol, iar noi am rămas nepăsători. Ar fi tragic ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, 11 decembrie să devină pentru România o zi de comemorare a munților Carpați.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „Și președintele ANI trebuie să plece”.

Prin sentința civilă nr. 256/2014 din 27.11.2014, pronunțată în dosarul nr. 793/42/2014, Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea în contencios administrativ a subsemnatului, senator Valer Marian, și a dispus anularea raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate nr. 35899/G/II/9.08.2013 privind o pretinsă stare de incompatibilitate. Prin raportul respectiv, Agenția Națională de Integritate a concluzionat că subsemnatul, Valer Marian, m-aș fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19.12.2008–12.07.2013, întrucât aș fi deținut concomitent atât calitatea de senator în Parlamentul României, cât și pe cea de administrator la două societăți comerciale: SC Nord Vest Press – SRL Satu Mare și SC Bonda Impex – SRL Cluj-Napoca. Raportul Agenției Naționale de Integritate s-a dovedit a fi vădit nelegal, întrucât societățile nominalizate au fost dizolvate de drept în anul 2005, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, încetându-și astfel existența și, implicit, activitatea cu trei ani înainte de a fi ales și validat senator în Parlamentul României.

Totodată, prin raportul contestat, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru cercetarea subsemnatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, întrucât nu aș fi menționat în declarațiile de interese calitatea de administrator la societățile comerciale nominalizate. Prin ordonanța emisă în data de 30.06.2014, în dosarul nr. 599/P/2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus clasarea cauzei, cu motivarea că fapta imputată subsemnatului nu există, întrucât societățile comerciale sus-menționate erau dizolvate de drept din anul 2005 și nu au mai avut activitate comercială, infirmând astfel sesizarea Agenției Naționale de Integritate.

Soluțiile emise de Curtea de Apel Ploiești și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dovedesc în acest caz reaua-credință a președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, și a inspectorului de caz, Alina Loredana Țărnă, care au acționat la comandă politică, neluând în considerare apărările prealabile formulate în cauză. Reaua-credință a președintelui Agenției Naționale de Integritate este evidențiată de cel puțin două aspecte.

În primul rând, cu circa o lună și jumătate înaintea emiterii raportului prin care mi s-a imputat starea de incompatibilitate, având nr. 35899/G/II/9.08.2013, Agenția Națională de Integritate mi-a comunicat raportul nr. 27968/G/II/25.06.2013, prin care a fost emisă soluție de clasare în lucrarea nr. 1033/A/II/11.01.2011, reținându-se că subsemnatul nu figurează deținând calitatea de asociat/administrator la nicio societate comercială înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

În al doilea rând, Horia Georgescu s-a aflat în aceeași situație factuală și juridică, respectiv figura în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului ca administrator al unei societăți comerciale, SC Outlook – SRL Brașov, dizolvată de drept în anul 2005. Cu toate acestea, Horia Georgescu a dat dispoziția să mi se întocmească o nouă lucrare de integritate, înregistrată la data de 1.07.2013, sub nr. 28785/A/II, și să mi se rețină starea de incompatibilitate în condițiile date. La început i-a dispus să soluționeze lucrarea în acest sens inspectorului de integritate Alis Avramescu, dar acesta a solicitat după 11 zile redistribuirea lucrării. Lucrarea a fost preluată de inspectorul de integritate Alina Loredana Țărna, șef de serviciu, care a soluționat-o în sensul dorit și dispus de Horia Georgescu, fără să țină cont de apărările invocate în punctul de vedere depus în termen legal.

Este de notorietate publică că Horia Georgescu s-a aflat sub tutela politică a președintelui Traian Băsescu, după 2008, în funcțiile de secretar general și de președinte al Agenției Naționale de Integritate. În ultimii doi ani, după ce Victor Ponta a devenit premier, Horia Georgescu a reușit să se apropie și de șeful Guvernului, îndeosebi prin intermediul rectorului Universității „Dimitrie Cantemir”, Corina Dumitrescu, soția vicepreședintelui PSD și al Senatului României, Cristian Dumitrescu. Tatăl lui Horia Georgescu, Marian Georgescu (fost gardian și comandant al Penitenciarului Codlea, precum și colaborator al Securității în timpul regimului comunist), este subaltern al Corinei

Dumitrescu, deținând funcția de președinte al Consiliului de administrație al Filialei Brașov a Universității „Dimitrie Cantemir”.

Ultimul mandat al președintelui Băsescu expiră peste câteva zile, iar zilele premierului Ponta în fruntea Guvernului sunt numărate, astfel că președintele Agenției Naționale de Integritate va rămâne fără protecție politică. Este greu de crezut că va intra și sub pielea președintelui ales Klaus Iohannis, după ce, înaintea și în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, s-a implicat în favoarea contracandidatului său, Victor Ponta, prin insistența cu care a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în două rânduri, preschimbarea termenului de judecată în cauza având ca obiect pretinsa stare de incompatibilitate a domnului Iohannis.

A venit vremea ca Horia Georgescu să plătească pentru toate abuzurile sale și să fie schimbat din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate, întrucât nu îndeplinește condițiile de competență și de integritate necesare. Este cunoscut că Horia Georgescu a fost împuternicit în funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, în anul 2008, în baza unei adeverințe false, semnată de fostul președinte Cătălin Macovei, din care rezulta că avea studii juridice și vechimea minimă de cinci ani în specialitatea studiilor, deși în realitate avea doar un an vechime, din CV-ul său rezultând că a obținut calificarea de jurist prin diploma de absolvire dobândită în anul 2007. Grav este și că Horia Georgescu a fost numit în importantele funcții de secretar general și apoi de președinte al Agenției Naționale de Integritate în condițiile în care nu a exercitat niciuna din profesiile juridice de bază: judecător, procuror, avocat, notar public sau consilier juridic.

Pe de altă parte, conform unui răspuns primit de la ministrul justiției, Robert Cazanciuc, la o interpelare având ca obiect dosarele penale ale președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu a fost cercetat în ultimii ani în două dosare penale: unul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (nr. 229/P/2013), pentru dare de mită (referitor la denunțul fratelui său, Sorin Georgescu, că ar fi oferit unei persoane cu funcție importantă suma de 18.000 de euro pentru a fi angajat specialist la Direcția Națională Anticorupție în 2004), și unul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (nr. 388/P/2013), pentru abuz în serviciu contra intereselor publice (referitor la constatarea Curții de Conturi că, împreună cu fostul președinte Cătălin Macovei, în calitate de ordonatori principali de credite, au cauzat Agenției Naționale de Integritate, prin încălcarea vădită a unor dispoziții legale, un prejudiciu în sumă de 508.713 lei).

Totodată, conform unor surse judiciare din Brașov, Horia Georgescu este suspectat că a săvârșit, în formă continuată, infracțiuni de evaziune fiscală și de spălare de bani, cu un prejudiciu estimat de 350.000 de euro, prin asociere într-un grup infracțional organizat (cu tatăl său, Marian Georgescu, cu mama sa, Victoria Georgescu, și cu fratele său, Sorin Georgescu), în perioada 2000–2004, respectiv înainte de a fi angajat specialist în investigații financiare la Direcția Națională Anticorupție. Un serviciu secret a informat cu privire la implicarea lui Horia Georgescu în fraude economico-financiare, dar Președintele României nu a avut nicio reacție, preferând probabil să-l țină sub control cu aceste informații.

În fine, asupra lui Horia Georgescu planează suspiciuni și cu privire la caracterul licit al averii deținute în perioada în care a exercitat funcțiile de secretar general și de președinte al Agenției Naționale de Integritate: o vilă și un apartament în Brașov, o vilă și un apartament în București, un teren în localitatea Lehliu, județul Călărași, două autoturisme de teren (Mitsubishi și BMW X5).

Recent, în Senatul României, respectiv la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au fost demarate procedurile pentru desemnarea unui nou Consiliu Național de Integritate, care este organismul prin care Senatul exercită controlul asupra activității Agenției Naționale de Integritate și care are atribuția de a propune numirea și eliberarea din funcție a președintelui acestei instituții. Ca urmare, plenul Senatului, respectiv toți membrii Camerei superioare a Parlamentului României, trebuie să manifeste interes și vigilență pentru ca în Consiliul Național de Integritate să fie desemnate persoane competente și cu o integritate neștirbită, care să aibă curajul să propună eliberarea din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate a unui impostor, neprofesionist și compromis, ca Horia Georgescu.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea să citească prezența.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|absent<br>absentă<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent|

|Bodog Florian Dorel|prezent| |---|---| |Boeriu Valeriu Victor|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezent<br>absent<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>Guvern<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>absent| |Croitoru Cătălin|absent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen|prezent<br>absent<br>absent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena|absent<br>prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|prezent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|absent| |Igaș Traian Constantin|absent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|absent| |Ioniță Dan Aurel|prezent| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| Luchian Dragoș absent Șova Dan Coman absent Luchian Ion prezent Tánczos Barna prezent Marian Dan Mihai absent Tămagă Constantin prezent Marian Valer absent Tătaru Dan prezent Marin Nicolae prezent Tătaru Nelu absent Markó Béla absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Mazăre Alexandru absent Tișe Alin Păunel prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Toma Ion absent Mihai Cristian Dănuț absent Todirașcu Valeriu prezent Mihai Neagu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu delegație Mihăilescu Petru Șerban absent Tudor Doina Anca prezentă Miron Vasilica Steliana prezentă Țapu-Nazare Eugen absent Mitu Augustin Constantin prezent Ungureanu Mihai Răzvan prezent Mocanu Victor prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Motoc Octavian prezent Vegh Alexandru prezent Mutu Gabriel prezent Verestóy Attila prezent Nasta Nicolae absent Vochițoiu Haralambie absent Năstase Ilie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Neagu Nicolae absent Neculoiu Marius prezent Vosganian Varujan absent Nicoară Marius Petre absent Zisu Ionuț Elie prezent Nicolae Șerban prezent Au răspuns apelului 99 de colegi. Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Nițu Remus Daniel prezent Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Obreja Marius Lucian prezent Vă rog frumos să vă luați locurile în sală. Oprea Dumitru prezent Mulțumesc. Oprea Gabriel Guvern Vă rog să vă luați locurile în sală. Oprea Mario Ovidiu prezent Bună dimineața! Oprea Ștefan Radu prezent Vă rog frumos să vă luați locurile în sală, doamnelor și Pașca Liviu Titus absent domnilor senatori. Pașcan Emil Marius prezent Domnule secretar general... Pataki Csaba prezent Mulțumesc. Pavel Marian prezent Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, Păran Dorin prezent din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 110, Păunescu Teiu prezent cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 85. Pelican Dumitru absent Ședința plenului Senatului este condusă astăzi de către Pereș Alexandru prezent subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de Pop Gheorghe prezent domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Pop Liviu Marian prezent

Popa Constantin prezent Programul de lucru pentru astăzi: de la 9.00 la 10.30 au Popa Florian prezent fost declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Popa Ion prezent Senatului; 13.30 – ședința Birourilor permanente reunite. Popa Mihaela prezentă Domnilor membri ai Biroului permanent, la ora 13.30 s-au Popa Nicolae Vlad prezent convocat de către președinții celor două Camere Birourile Popescu Corneliu absent permanente reunite. Popescu Dumitru Dian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent **Domnul Ion Simeon Purec**

**:** Purec Ion Simeon prezent Unde? Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian absent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Rotaru Ion prezent La Camera Deputaților, de data asta. Saghian Gheorghe prezent Sunt comentarii în legătură cu programul de astăzi? Savu Daniel prezent De la 13.00 sunt lucrări în comisiile permanente. Sârbu Ilie prezent Sunt observații în legătură cu programul de astăzi? Severin Georgică prezent Dacă nu sunt observații, dați-mi voie să supun la vot Silistru Doina prezentă programul zilei de astăzi. Stuparu Timotei prezent Doamnelor și domnilor, deschid votul. Suciu Matei prezent Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog frumos să vă luați locurile în sală, doamnelor și domnilor senatori.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 110, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 85.

Ședința plenului Senatului este condusă astăzi de către subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Programul de lucru pentru astăzi: de la 9.00 la 10.30 au fost declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; 13.30 – ședința Birourilor permanente reunite.

Domnilor membri ai Biroului permanent, la ora 13.30 s-au convocat de către președinții celor două Camere Birourile permanente reunite.

La Camera Deputaților, de data asta. Sunt comentarii în legătură cu programul de astăzi? De la 13.00 sunt lucrări în comisiile permanente. Sunt observații în legătură cu programul de astăzi? Dacă nu sunt observații, dați-mi voie să supun la vot programul zilei de astăzi.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Domnule senator Moga, domnule senator Barbu, vă rog. Vă rog să vă exprimați prin vot.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Armonizam punctele de vedere!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Haideți, luați loc în bancă și vă rog să ne concentrăm. E vorba despre program și trebuie să-l votăm cu cvorum de ședință. Sunteți în sală, vă rog frumos să luați loc.

Luați loc în bancă, domnilor senatori.

Și, încă o dată, vă rog foarte mult să ne concentrăm să votăm. Suntem înregistrați 110 prin apel nominal. Deci e clar că avem cvorum de ședință și vă rog foarte mult să votăm programul.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost prezentată și distribuită.

În legătură cu ordinea de zi sunt observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, supun ordinea de zi la vot.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă concentrați să votați.

Încă o dată, vă rog.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu ordinea de zi. Vă rog. Am deschis votul și

Ordinea de zi a fost aprobată.

Dați-mi voie să citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar – îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iunie 2014 – procedură de urgență;

– Legea privind ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iunie 2014 – procedură de urgență;

– Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul

trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2 octombrie 2014 – procedură de urgență;

– Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind schimbul și protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Tbilisi la 14 martie 2014;

– Legea privind ratificarea Convenției Minamata cu privire la mercur, deschisă spre semnare și semnată de România la Kumamoto la 10 octombrie 2013.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii – astăzi, 9 decembrie 2014.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – astăzi, 9 decembrie 2014.

Doamnelor și domnilor, la punctul I avem note, rapoarte, informări și proiecte de hotărâre.

Punctul 2 de la punctul I – Notă privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative.

Se consideră adoptate prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 8 decembrie 2014, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 510 din 24.07.2009.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2014 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

3. Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice.

4. Propunerea legislativă privind pensiile ocupaționale.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Inițiativele legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră Decizională.

Rog stafful să purceadă rapid la această procedură.

Punctul 3 – Informare cu privire la documentele internaționale adoptate de Conferința Internațională a Muncii cu ocazia celei de-a 103-a sesiuni – Geneva, iunie 2014:

– Protocolul la Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată;

– Recomandarea nr. 202/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forțate.

A luat la cunoștință Senatul de aceste două informări, lucru pentru care intrăm în...

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, doamnelor și domnilor senatori.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 15–20 decembrie 2014:

– luni, de la ora 9.00 la ora 19.30 – activitățile cunoscute;

- marți, de la ora 9.00 la ora 13.00 – activitățile

- cunoscute;

– miercuri și joi – activități în comisii;

– vineri, activități în circumscripțiile electorale; și activități în circumscripțiile electorale, de asemenea, sâmbătă. ## Doamnelor și domnilor,

Vă readuc aminte că astăzi, la ora 13.30, are loc o ședință a Birourilor permanente reunite, care, probabil, va aduce schimbări în programul săptămânii viitoare legate de activitatea de dezbatere a bugetului, legate de alte activități comune ale Parlamentului în sesiuni reunite. Dar, până atunci, noi avem aceasta ca propunere pentru săptămâna viitoare, cu rugămintea ca liderii grupurilor, în urma ședințelor Birourilor permanente reunite, să înștiințeze despre programul săptămânii viitoare pe doamnele și domnii senatori.

Supun la vot aprobarea programului de lucru pentru perioada 15–20 decembrie 2014.

- Doamnelor și domnilor, deschid votul.

- Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați.

Deci sub rezerva, v-am spus, a Birourilor permanente

reunite de astăzi. Și stafful să aibă grijă la aceste aspecte. 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul săptămânii viitoare a fost aprobat.

Punctul 1 al ordinii de zi, pentru capitolul II – dezbateri ale unor propuneri și proiecte legislative.

Punctul 1 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Termenul de adoptare tacită – 15 decembrie 2014.

Comisia juridică are raport de respingere.

Legea are caracter de lege organică.

Inițiator este un domn deputat.

Întreb dacă este prezent pentru a putea susține propunerea legislativă.

Nu este prezent, deci n-o va susține.

Îi dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului se referă la modificarea alin. (1) al art. 17 din Legea nr. 33/2007 privind alegerea Parlamentului European, în sensul diminuării numărului de semnături necesar susținerii unei candidaturi independente de la 100.000 la 5.000 de semnături.

Guvernul nu susține o asemenea soluție și dorește păstrarea actualei situații din Legea nr. 33/2007, considerând că o asemenea soluție oferă un anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului.

Fac precizarea că soluția actuală, repet, cea agreată și de Guvern, este în deplin consens cu Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, care stipulează că „legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători”.

Și un singur argument aș vrea să vă mai prezint, faptul că, în actualele condiții, deci cu un număr de 100.000 de

semnături, la ultimele alegeri, cele din mai, s-au înscris în competiția pentru alegerile pentru Parlamentul European, în România, opt candidați independenți.

Vă rog să fiți de acord cu soluția stabilită de Comisia juridică, aceea de respingere a acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Donțu să prezinte raportul Comisiei juridice.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru afaceri europene, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din 9 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Crețu, microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să atrag atenția că întreaga energie cheltuită și de cei care critică, și de cei care apără scăderea pragului electoral merită orientată spre o cauză mai bună, și anume: noi avem, într-adevăr, niște praguri electorale foarte ridicate, dar ele nici nu asigură, nici nu subminează reprezentativitatea. Reprezentativitatea unui ales este dată de numărul de voturi pe care le obține, iar argumentul este contrafactual, întrucât la alegerile europarlamentare din acest an s-au depus opt candidaturi independente, la 100.000 de semnături necesare.

Scăderea pragului electoral nu ar duce decât la situația în care, probabil, am avea semnături pe bune, nu unele despre care ne-am putea întreba cum au fost colectate, de vreme ce opt persoane individuale au reușit să adune câte 100.000 de semnături. De asemenea, și cei care luptă pentru scăderea pragului creează, mai curând, doar un cadru foarte general. Nu înseamnă că cineva care candidează, indiferent de numărul de voturi necesar pentru a candida, adună, câștigă și voturile electoratului.

Cred că această temă trebuie totuși discutată în Comisia de Cod electoral foarte serios, tratată unitar pentru toate tipurile de alegeri și cred că trebuie să ieșim din bătălia aceasta în care unii cred că soluția totală a democrației este scăderea pragului, iar ceilalți cred că menținerea unui prag foarte ridicat ar asigura numaidecât buna funcționare. Ambele, repet, sunt contrafactuale și trebuie să luăm în considerare acest lucru.

Pot să dau exemplu inclusiv de la alegerile parlamentare, unde s-au putut înregistra și partide minoritare, ceea ce s-a vrut a se evita prin menținerea unui prag ridicat, unde a intrat nu un număr foarte mare de partide, ci, dimpotrivă, un număr de partide foarte mici, în ciuda faptului că pragul era destinat tocmai unei asemenea... unei mențineri a unei asemenea situații..., mă iertați.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Iovu. Microfonul 2.

Eu sunt convins – am mai spus-o și de la microfonul central –, sunt convins că majoritatea nu citește mai ales – am spus de multe ori – avizul Consiliului Legislativ. Este păcat de oamenii ăștia, care muncesc...

Domnule...

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

...și nu sunt luați în considerare.

Iovescu!

Domnule senator, vă rog frumos...

Iovescu... escu.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am două puncte de vedere să vă spun.

Punctul meu de vedere personal îl știți. De multe ori am spus că eu susțin ca numărul de semnături să fie mai mic. Numărul de semnături, știm cu toții..., nu sunt semnăturile reale cele strânse.

Eu, în 1996, am candidat ca independent și a fost foarte greu să strâng 3.000 de semnături. Dar au fost pe bune însă.

Deci a strânge 5.000 poate vi se pare puțin, dar, dacă cineva le-ar verifica și ar fi strânse pe bune, ar fi poate mai puțin de opt candidați pentru funcția asta. Nu este ușor să strângi cu adevărat acele..., problema deci este cine verifică și când, mai ales, o să se verifice. Că nu este deloc greu să se verifice acel număr de semnături.

Din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene, prezenta propunere legislativă prezintă tangență cu reglementările situate la nivelul Uniunii Europene subsumate conceptului de „cetățenie europeană”, în segmentul legislativ – Europa cetățenilor, sectorul – Dispoziții instituționale, Parlamentul European.

La nivelul dreptului originar al Uniunii Europene, se impune a menționa că Parlamentul European este exponentul cetățenilor europeni, compus din reprezentanții popoarelor statelor reunite în cadrul Uniunii, aleși prin sufragiu universal direct, pe o perioadă de cinci ani, conform unei proceduri uniforme...

...deci unei proceduri uniforme – aici este! – pentru toate statele sau conform unor principii comune tuturor statelor.

Domnule, concentrați textul.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Faceți sinteză pe text, vă rog.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Poftim?

Sinteză pe text, nu ne citiți textul. Sinteză pe text.

Vă mulțumesc. Nu are sens...

Domnule senator, când o să...

Nu intrați în polemică cu...

Când o să hotărâm să facem drepturi colective în Senat... Mulțumesc.

Vă rog frumos, cum dumneavoastră spuneți de atâtea ori „nu intrați în polemică cu sala”, nici dumneavoastră nu intrați în polemică cu mine și lăsați-mă să-mi spun punctul de vedere.

Da, vă rog.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Am însă obligația, de câte ori se fac adresări la Senat care ar putea să aducă într-un fel atingere onoarei și bunei funcționări a Senatului, să intervin. Lucru pentru care vă rog foarte respectuos să nu faceți aprecieri la ideea câți și cum citesc domnii senatori, da?

Vă mulțumesc foarte mult.

În rest, aveți dreptul la opinie și opinia dumneavoastră a fost prezentată.

Doamnelor și domnilor, mai sunt alte intervenții?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dobra Dorin.

Domnul senator Dobra. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Simplu: sunt candidați care nu au obținut nici măcar numărul de semnături ca voturi, deși am presupune că a semna și a da datele din buletin este mai mult. Dacă am aduna toate aceste liste de semnături, ne-am apropia destul de mult măcar de 50% din numărul total de voturi, ceea ce înseamnă că a discuta aici, în Parlament, despre realitățile presupuse de liste de semnături nereale înseamnă totuși că undeva avem o problemă: la număr, la realitate, la votanți, la ceva. Dar o problemă tot există.

Vă mulțumesc frumos.

## Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Verestóy Attila. După aceea... Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

## Onorați colegi,

A fost un moment când eram aproape de a intra într-o bună regulă, chiar la ultimele strângeri de semnături și prezentarea unor candidați, așa cum s-a menționat, cu voturi mult mai puține decât semnăturile predate, și a depins de un vot într-un anumit for de decizie. Iată ce înseamnă un vot într-o anumită situație.

S-a opinat că intrăm, că deschidem o cutie a Pandorei dacă se cere, se insistă și se pornește verificarea acestor semnături. Iată că nu este așa. Nimeni care se pricepe la acest domeniu nu crede că trebuie să verificăm 100.000 de semnături. Statisticienii cunosc foarte bine: se face un eșantion de maximum 1.000 de semnături, care se pot verifica, și de acolo se trage concluzia dacă, într-adevăr, trebuie sau nu trebuie pornită o verificare, într-adevăr, profundă.

Deci se poate face, numai că trebuie să luăm decizii politice ca să impunem verificarea acestor semnături, care, de fapt, sunt semnături supuse legii, pentru că fiecare, cine semnează, trebuie să știe că este sub incidența legii penale, își asumă faptul că nu semnează a doua oară sau nu dă semnăturile altora pe fila pe care o are în față. Deci se poate face, se poate realiza. Și, într-adevăr, pentru asanarea vieții politice, pe viitor, ar fi foarte indicat ca aceste liste de susținere să fie luate în serios și conform unei legi pe care o avem deja.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Pelican.

## **Domnul Dumitru Pelican**

**:**

Microfonul...

La microfonul 2. Vă rog.

## Stimați colegi,

S-au spus multe, pro și contra, despre acest număr de semnături necesare. Personal, nu mă număr printre aceia care consideră că la astfel de alegeri un independent trebuie să strângă 100.000 de semnături. Mi se va aduce argumentul că toți se vor înscrie. Poate fi un argument. Pot să aduc și eu argumentul că, atunci când „s-au mobilizat” – am pus și ghilimelele –, aceste semnături s-au strâns.

Dar să nu uităm un lucru: un independent pleacă din start cu multe dezavantaje. După 25 de ani, încă nu am avut independenți câștigători. Pe ici, pe colo câte o floare nu înseamnă mare lucru. Și, atunci, să ceri unui independent 100.000 de semnături mi se pare o cifră foarte mare. Și ca să rezolvăm ce?

Iată, spunea și domnul Verestóy, i-am văzut pe mulți, opt, spunea și colega noastră, că au avut 100.000 și tot nu am reușit să facem mare lucru. Consider că este o cifră mult prea mare, iar cu independenții la alte candidaturi, primari sau parlamentari, situațiile stau la fel. Ceva trebuie făcut. Mi se pare, din start, că orice independent care candidează și care merge pe listă să fie ales are din capul locului numai dezavantaje. Nu mi se pare normal. Poate că sunt și independenți – nu numai partidele au oameni buni –, poate că sunt și independenți care merită. Mi se pare că este o discriminare chiar vizibilă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Toate grupurile parlamentare și-au spus punctul de vedere, inclusiv Grupul PNL.

Dacă țineți foarte mult, domnule Grapă..., dar dumneavoastră nu vorbiți...

Mulțumesc.

Închid dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter organic, vom vota la ora 12.30.

Mulțumesc, domnule Grapă.

Dacă era obligatoriu, vă dădeam cuvântul, dar mulțumesc că ați înțeles.

Punctul 2 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției.

Comisiile sesizate în fond sunt două: Comisia juridică și Comisia pentru muncă. Au un raport comun, care este de respingere.

Legea are caracter organic.

Întreb dacă din doamnele sau domnii inițiatori sunt prezenți pentru a susține.

Nu sunt, nu susțin. Dau cuvântul domnului Levente Akos Horvath, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Horvath Levente Akos** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă vizează modificarea a douăsprezece articole din cuprinsul Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, cu modificările și completările ulterioare, respectiv introducerea unui articol nou, prin care se propune acordarea pentru familia adoptatoare a unui concediu de îngrijire și a unei indemnizații lunare pentru facilitarea integrării copilului adoptat.

Dorim să menționăm că, în acest moment, nu este oportună realizarea unor noi modificări și completări la Legea privind procedura adopției, întrucât legislația în materia adopției a suferit, în ultima perioadă, mai multe modificări și apreciem că este necesară o perioadă de analiză a impactului actualelor reglementări și a identificării celor mai potrivite soluții cu caracter legislativ. Aceasta deoarece simpla reducere a unor termene prevăzute de actuala lege și prelungirea valabilității atestatului emis pentru adoptatori nu sunt de natură ca doar prin ele însele să rezolve problemele apărute în sistem.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține prezenta propunere.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte al Comisiei juridice, domnul Donțu, microfonul 7.

În ședințele din 9 și 17 septembrie 2014, membrii celor două comisii au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative.

Domnul senator Iovescu, microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu sunt un susținător al fenomenului adopției și orice inițiativă care este în favoarea adopției eu zic că este bună.

În prezent, peste 60.000 de copii se află în grija statului. Adopția ar trebui să reprezinte o măsură de protecție, care, alături de măsurile speciale, asigură protecția copilului lipsit temporar de ocrotirea părinților.

În anul 2012 erau 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte.

Nici situația copiilor declarați adoptabili nu se prezintă mai bine, în cinci ani, doar 7.698 de copii fiind declarați adoptabili, conform datelor prezentate de Oficiul Român de Adopție.

Din rândul copiilor declarați adoptabili, în patru ani, doar 2.448 au fost încredințați spre adopție.

Deci cred că orice inițiativă care-i facilitează pe cei care adoptă e o încurajare și susțin.

Mulțumesc. Domnul senator Grapă, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Vă solicit atenția câteva secunde, pentru că, în general, în momentul în care se discută despre copii, despre persoane cu handicap, teoretic, se stârnește, așa, o emulație care ar trebui să ne facă să empatizăm cu cei care, într-adevăr, propun un astfel de proiect.

Ați auzit niște date statistice extrem de seci. O cifră..., o sumă formată din 6 cifre, care începe chiar cu 6, de copii care rămân în instituțiile de stat ce se ocupă cu astfel de protecție și aș vrea să vă spun că eu dezavuez modul în care, în continuare, Ministerul Muncii dă comunicate seci vizavi de chestiuni care ne situează pe noi, ca stat, într-o poziție codașă în Uniunea Europeană.

Domnule ministru secretar de stat,

Nu puteți să veniți în fața noastră să ne spuneți că este nevoie de timp pentru ca măsurile pe care dumneavoastră..., mă rog, ministerul pe care cu onoare îl reprezentați le-a luat în ultimul timp au nevoie de timp pentru determinarea unui impact, pentru că acele cifre spuse de colegul meu, domnul senator mai devreme vorbitor, sunt extrem de tragice. Acei copii rămân în aceste instituții în continuare, iar dacă dumneavoastră ați fi ținut cont de o serie de inițiative legislative pe această temă, pe modificarea Legii nr. 273/2004, indiferent că sunt adopții naționale sau internaționale, poate că ați fi reușit să faceți un rezumat, să luați doar partea bună și să veniți cu o modificare substanțială a acestei legi.

Legea nr. 273/2004, domnule ministru, are o conotație asupra națiunii române, pentru că ea se referă la adopție, la șansa pe care un copil o are, pe de o parte, de a intra într-o familie din România sau chiar să fie adoptat în altă parte.

În expunerile făcute de-a lungul timpului, am vorbit despre care este profilul adoptatorului din România și de ce România trebuie să schimbe obligatoriu acest act normativ și să permită adopția în continuare de către cetățeni de pe mapamond. Sunt cazuri elocvente, sunt cazuri de succes, de altfel, în care copii cu tetrapareză și cu handicap grav acum sunt campioni la universități de prestigiu din Statele Unite și Canada.

Dar, domnule ministru, faptul că dumneavoastră, cu foarte multă emfază, ne povestiți că avem nevoie de timp să vedem care sunt măsurile adoptate, din punctul meu de vedere, reprezintă o jignire.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator Anghel, microfonul 2.

L-aș întreba retoric pe domnul care reprezintă ministerul dacă a stat de vorbă vreodată cu cineva care vrea să înfieze un copil. Eu cunosc un caz. A avut un băiat, a murit în accident, avea 18 ani, și, pentru că nu înțelege viața fără copii, a vrut să înfieze altul. E aproape imposibil. De trei ani de zile se chinuiește. A făcut cursuri de părinte, deși a avut copil, a făcut interviuri psihologice, au fost întrebate neamurile până la a patra spiță dacă e bine sau nu e bine ca doamna sau domnul respectiv, familia respectivă să ia un copil.

Domnilor, și mai mult decât atât, pe legea actuală, o familie nu poate să-și aleagă un copil. Ne putem alege cățelul, pisoiul, dar copilul nu ni-l putem alege. Și nu vorbesc că trebuie să-l alegem frumos sau alb, sau cu părul creț, ci, pur și simplu, să fie în consonanță cu psihicul nostru și cu ceea ce suntem noi.

Legea, în prezent, iertați-mă, cu tot respectul, este foarte proastă. Și, chiar dacă această inițiativă nu va trece, ceva trebuie făcut, și curând, pentru că sunt copii – sute – care așteaptă o familie. Și nu o familie în ideea de a avea o casă, un pat, ci, pur și simplu, de a avea dragoste părintească, de a avea o alinare sufletească.

Eu voi vota această lege.

## Mulțumesc, doamnelor și domnilor.

Mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, doamnelor și domnilor, trecem la procedura de vot.

Este o lege organică și o vom supune votului la ora 12.30. Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 179 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Această propunere legislativă are un raport de respingere de la Comisia pentru muncă.

Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă.

Nu sunt prezenți, nu susțin.

Dau cuvântul domnului Levente Akos Horvath, secretar de stat în Ministerul Muncii, minister vizat de propunerea legislativă, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere faptul că problema scutirii de la plata debitelor a fost reglementată prin Legea nr. 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat, precum și prin Proiectul de lege privind scutirea de la plată a unor debite..., membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Legea are caracter organic.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot la sesiunea de vot de la ora 12.30.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 88 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă este sesizată în fond, are un raport de admitere.

Legea are caracter organic.

Inițiator este chiar domnul Pop Liviu, președintele comisiei.

Îi dau cuvântul domnului Levente Akos Horvath, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului pentru propunerea legislativă.

Microfonul 8.

Mulțumesc.

Conform prevederilor art. 88 din lege...

Domnule ministru, scuzați-mă!

Dacă inițiatorul dorește să vorbească și în calitate de inițiator, și în calitate de președinte de comisie sau... Cum doriți.

Deci dacă doriți să susțineți propunerea legislativă? Da? Microfonul 5, atunci.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea Legii nr. 125 din 23 septembrie 2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, prezenta inițiativă legislativă nu mai este de actualitate, deci Guvernul nu susține.

Îl rog pe domnul președinte Pop să prezinte raportul comisiei.

Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două inițiative legislative de modificare a art. 88 din lege. În fapt, în momentul de față, pensia pentru urmaș se acordă copiilor până la 7 ani. Propunerea mea legislativă extinde această perioadă de acordare a pensiei de urmaș soțului supraviețuitor care nu realizează venituri până la 14 ani. Deci este o extindere a vârstei..., a perioadei, de la 7 ani la 14 ani.

Mulțumesc.

## Și eu mulțumesc.

Domnul ministru Akos Horvath, microfonul 8.

## Mulțumesc.

Conform prevederilor art. 88 din lege, condițiile specifice de acces la pensia de urmaș vizează o perioadă limitată de timp, respectiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani, când părintele supraviețuitor poate desfășura o activitate profesională cu timp parțial sau cu normă întreagă fără a fi afectate în mod negativ condițiile de viață ale copilului, care poate rămâne în acest timp sub supravegherea unităților de învățământ școlar.

Apreciem că adoptarea unei modificări legislative care să dubleze perioada de acordare a pensiei de urmaș ar reprezenta o situație în avantajul soțului supraviețuitor aflat în ipostaza art. 88 din lege, dar ar produce un dezechilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii.

Ca atare, Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de... Nu mai citim data, că nu avem data trecută aici, așa cum spune colega noastră.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere a propunerii legislative, categoria propunerii legislative fiind de lege organică, Senatul prima Cameră.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul central, vă rog. Aveți cuvântul, doamna ministru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sistemul de pensii, după cum știți, este una din marile probleme ale României, și nu numai. Asupra lui sunt intervenții aproape în fiecare ședință pe care noi o avem. Toate conduc la dezechilibre și la creșterea deficitului.

În același timp, am discutat și despre adopțiile pentru copii, dar nu discutăm niciodată despre ce măsuri trebuie luate de statul român pentru a crește natalitatea. Fiecare dintre dumneavoastră vă gândiți dacă, atunci când veți ajunge la pensie, va mai exista un fond și, mai ales, vor mai exista tineri care să muncească. Eu cred că această inițiativă legislativă aduce o mică contribuție la luarea unor măsuri care să ducă la creșterea natalității.

Dacă o femeie care rămâne singură și nu are venituri are un copil de 7 ani – și știți bine care este problema cu locurile de muncă – și nu are unde să se angajeze, cu ce crește acel copil în continuare?

Gândiți-vă că această propunere legislativă răspunde mai multor probleme pe care statul român ar trebui să le rezolve. Și nu cred că acest impact este atât de mare asupra deficitului bugetar în sistemul de pensii. Cred că altele sunt măsurile care trebuie să conducă la scăderea acestui deficit bugetar.

Și eu cred că această propunere legislativă va contribui peste un timp oarecare exact la scăderea deficitului, pentru că acești copii vor putea să învețe, vor putea să muncească și, ca atare, vor putea să contribuie la sistemul de pensii. De aceea, consider că inițiativa este foarte bună.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Oprea, microfonul central.

Ca să-l bucur pe președintele și inițiatorul propunerii legislative, nici n-aș pune patima politică atunci când discut subiectul acesta, fiindcă este o propunere foarte inspirată și, cum doamna ministru a pledat, la rândul meu, cred că sunt aceleași argumente.

Reprezentantul Guvernului are o stereotipie în abordarea unor astfel de inițiative legislative: „Guvernul nu susține”, dar asta, după mine, înseamnă „Guvernul n-are suflet”, pentru că managementul tragediilor este realizat și prin propunerile legislative făcute de senatori sau deputați.

Nu este o problemă, fiindcă, domnule ministru secretar de stat, atunci când ați venit cu atâtea, chiar și la punctul anterior din ordinea de zi, vă întreb: dumneavoastră ați venit să ne spuneți care sunt costurile celor care, în mod eronat, au luat sume reprezentând contribuții per asigurări sociale? I-ați iertat! I-ați iertat! Bun. Dar ce valoare au aceste iertări? N-ați venit. Ați venit apoi cu propuneri vizavi de statutul unor mămici, al unor tătici, al unor bunici, pe care, la fel, nu le-ați argumentat cu sume.

De ce la o tragedie întâmplată... nu, sper, fenomen de masă...

Și poate că aici, dacă inițiatorul avea și câteva date convingătoare, putea să fie relevantă inițiativa și sub aspectul acesta. Nu-i fenomen de masă, dar este vorba de abordare, cum am zis, cu sufletul.

Așadar noi dăm vot favorabil propunerii luate în discuție astăzi.

Domnul senator Luchian, microfonul 2.

## **Domnul Ion Luchian:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu susțin propunerea colegului nostru de la PSD, mai ales că, astăzi, vreau să vă aduc la cunoștință, în Sala „Avram Iancu” din Parlament are loc o conferință legată tocmai de sănătatea și drepturile copilului. Or, dacă noi am semnat astăzi un pact cu toate ministerele legat de drepturile copilului și dreptul la sănătate, este vorba și despre acest drept. Într-o tragedie, într-o familie în care un copil a rămas orfan, cred că nu doar până la 14 ani, poate chiar mai mult, la 16 ani, era posibil, pentru că înțeleg, în viitor, se dorește ca de la 16 ani să voteze. Înseamnă că de la 16 ani poate să lucreze cu jumătate de normă, cu sfert de normă. Cred că este de datoria noastră să sprijinim această inițiativă, chiar dacă vine din partea stângă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Întâi sunt niște colegi care s-au înscris. Vă las, doamnă, la sfârșit, cu mare plăcere.

Domnul senator Vochițoiu. Vă rog, microfonul central.

Vă rog, sunt multe intervenții, vă rog să concentrați..., cu rugămintea...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, fiind un subiect atât de sensibil, sunt mulți colegi care doresc să vorbească. Însă, așa cum se întâmplă întotdeauna, unii vorbesc și alții fac.

Aș vrea să încep cu cei care vorbesc. Cei de la PDL și de la PNL au spus, atunci când domnul Ponta și Guvernul pe care-l conduce au luat măsuri sociale în favoarea acestor copii, a părinților lor..., aduceți-vă aminte cum au țipat din toți plămânii că sunt „pomeni electorale”. Aduceți-vă aminte grimasa șefului statului, domnul Traian Băsescu, când pe pensionari îi făcea „asistați sociali”.

Am luat cuvântul să-l felicit pe domnul senator Pop, aparținând Grupului Partidului Social Democrat, ca să știe toți cei care ne ascultă, pentru că este inițiativa unui senator PSD și eu cred că trebuie votată.

Și vreau să mai spun ceva concret despre cei care fac. În urmă cu cinci ani de zile, era în campania electorală din 2009, la mina Petrila, în Valea Jiului, în colegiul de unde eu vin senator, a avut loc un groaznic accident în urma căruia și-au pierdut viața 13 ortaci și au rămas zeci de copii orfani.

Sigur că Traian Băsescu a fost acolo, și-a făcut campanie electorală, însă, după ce și-a luat mandatul, a uitat de oamenii aceia.

Abia săptămâna trecută, Guvernul condus de domnul Ponta a reușit să plătească pensiile acestor copii și îi mulțumesc public pentru acest lucru.

Deci... dacă e să spunem cuvinte despre cei care fac!

Despre cei care vorbesc, repet, care au numit „pomeni electorale” aceste gesturi, eu zic că este mai bine și mai decent să tacă.

Vă mulțumesc.

Și încă o dată, felicitări, domnule senator Pop!

Domnule senator Grapă, vă rog, microfonul central. Și cu rugămintea pe care v-am spus-o, am lăsat să vorbească câți doritori sunt, dar cu concentrarea pe...

## **Domnul Sebastian Grapă:**

## Pe subiect!

Mulțumesc încă o dată. Distinșii mei colegi,

Din nou, vă solicit atenția câteva secunde, pentru că, încă de acum două puncte discutate, am vrut să spun câteva lucruri.

Am folosit niște sintagme, una care mi-a plăcut foarte mult, dar, vedeți dumneavoastră, de câte ori intervine o chestiune care nu ne este pe plac, încercăm s-o combatem. Însă nu trebuie să uităm un lucru. Distinsul nostru coleg spunea că – mai devreme vorbitor –, spunea că Guvernul este o entitate „fără suflet”. Vreau să vă spun că chestiunea asta pe noi foarte puțin trebuie să ne intereseze. Eu nu discut acum despre simțămintele unei entități care are rol bine definit, conform Constituției.

Vreau să vă spun însă despre altceva. Despre faptul că ne-am îndepărtat totalmente de la menirea pe care o avem și de la felul în care trebuie să funcționeze cele două puteri ale statului: puterea legislativă, pe care o reprezentăm noi, și puterea executivă, pe care, din când în când, o reprezintă distinșii noștri colegi din partea mea stângă.

Și vin și vă spun următorul lucru: putem, într-adevăr, să intrăm într-o normalitate în care ajungem fiecare partener cu drept egal numai în momentul în care respectul pe care-l oferim este și cel pe care-l și primim.

Vreau să vă spun că am o frustrare foarte mare: suntem pe lângă regulament, de când am ajuns să cunosc acest regulament, de când, cu ajutorul dumneavoastră, am ajuns președintele acestei comisii. Vreau să vă spun că am constatat..., noi, în spatele expresiei numite „cutumă”, ascundem tot ceea ce dorim să facem, repet, îndepărtându-ne de la regulamentul pe care l-am votat și care, de altfel, trebuie să stipuleze felul în care se desfășoară aceste dezbateri.

Guvernul este partenerul instituției numite Senat, Senatul este partenerul Guvernului. Guvernul trebuie înștiințat de câte ori există un proiect de lege care vizează o modificare de buget și cu asta, basta! Faptul că există o cutumă prin care trebuie să-mi dea un semnal pe o propunere este o dorință pe care dumneavoastră ați îmbrățișat-o și o ducem, din greșeală în greșeală, mai departe. Asta înseamnă să-mi fie Guvernul partener.

Întrebarea pe care o adresez, bineînțeles..., și nu, nu retoric, întrebarea pe care o adresez este: Guvernul dorește să fie partenerul nostru?

Vă mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Și eu vreau să susțin inițiativa domnului senator Liviu Pop. Cred că este foarte potrivită, pentru că, după ce un copil aflat într-o asemenea situație trăiește o tragedie, eu cred că trebuie să ne gândim și să-l susținem prin sprijin.

Dacă-mi permiteți, nu știu dacă este locul aici, aș considera că pensia de urmaș trebuie acordată părintelui, atât timp cât copilul este în școală. Sigur, nu dincolo de 24-25 de ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

_Non multa, sed multum._ Închid dezbaterile generale.

Este vorba despre un proiect de lege cu caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Ne întoarcem la 12.30 pentru votul final.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia juridică și Comisia pentru administrație.

Legea are caracter organic.

Am să-i dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

De asemenea, păstrarea mandatului de către aleșii locali se impune deoarece procesul de reorganizare, asociere nu reprezintă o manifestare de voință unică a acestuia, ci o decizie internă a conducerii formațiunii politice din care face parte, în consecință, nefiind imputabilă alesului local.

Mai mult, pierderea mandatelor aleșilor locali ar genera un blocaj substanțial în administrația publică locală.

Manifestarea de către aleșii locali a unei opțiuni politice reprezintă expresia principiului constituțional referitor la libera asociere și a principiului responsabilității aleșilor locali în fața cetățenilor care i-au votat.

Acestea au fost principalele argumente pentru care a fost elaborată și vă propun aprobarea acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Necesitatea elaborării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014, mult discutata Ordonanță nr. 55/2014, a fost aceea că, la data respectivă, legislația în vigoare nu oferea soluții legale pentru „rupturile politice” apărute pe parcursul exercitării mandatului aleșilor locali, cu efecte negative asupra activității administrației publice locale.

Autoritățile administrației publice locale s-au confruntat cu blocaje privind îndeplinirea condițiilor legale necesare validării deciziilor, necesare constatării încetării sau validării de drept a unor consilieri locali și, în special, blocaje care au apărut în derularea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

Structurile asociative din administrația publică locală, toate cele patru structuri: Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor și Asociația Comunelor din România, au sesizat în scris problemele cu care se confruntă administrația publică locală, iar într-un număr de 11 județe au fost sesizate blocaje privind aprobarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

În fața solicitărilor argumentate ale tuturor structurilor asociative ale administrației publice locale, Guvernul avea obligația analizării și identificării acelor soluții care să remedieze problemele de funcționare de la nivel local.

La nivelul administrației publice locale, crearea premiselor pentru asigurarea majorităților în cadrul autorităților deliberative este esențială pentru rezolvarea problemelor comunităților locale.

Guvernul este responsabil să asigure un cadru optim de reglementare și, implicit, de funcționare a administrației publice locale, având la îndemână posibilitatea legală de a răspunde prompt la blocajele serioase din administrația publică locală, să promoveze soluții legislative, așa cum autoritățile publice locale sunt responsabile să asigure, printr-o funcționare eficientă, rezolvarea problemelor comunităților locale.

Scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 reglementează procedura de stabilire a apartenenței politice pentru aleșii locali în situația în care partidul, alianța politică, alianța electorală din care fac parte se reorganizează sau decid asocierea cu alte alianțe politice.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa, procedură, microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dumneavoastră printre atribuții aveți și această poliție a ședinței. Vă rog foarte mult, este a nu știu câta oară când ni se citește expunerea de motive. Asta știm, că doar am cunoscut-o în scris. Deci nu se poate chiar în halul acesta, să ni se citească de fiecare dată un document pe care noi l-am citit și-l cunoaștem, doar pentru că trebuie să bifeze intervenția Guvernului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor,

Mă adresez acum... Avem o situație specială în legătură cu acest punct al ordinii de zi, raportul pe care trebuiau să-l realizeze comisiile –

–, Comisia juridică și Comisia de administrație, nu a fost finalizat cu o soluție.

Deci s-a dezbătut în comisie proiectul de ordonanță, proiectul de lege, au fost realizate și anumite amendamente, dar, la sfârșit, niciuna din cele două situații, nici propunerea de adoptare și nici aceea de respingere, nu au întrunit majoritatea necesară pentru ca raportul să fie adoptat.

Ne aflăm într-o situație specială, potrivit căreia, practic, noi nu avem un raport valid pentru a-l prezenta și a-l dezbate în Parlament.

Conform regulamentului nostru..., spre deosebire de cel al Camerei Deputaților, unde se prevede _expressis verbis_ că, atunci când un raport nu este realizat la termen și nu a putut fi finalizat de către comisia sau comisiile de specialitate, se poate introduce pe ordinea de zi a plenului dezbaterea proiectului de lege. Dar există, de asemenea, un principiu... și totdeauna când este vorba de proceduri se coroborează toate regulamentele existente, cel al Camerei, al Senatului, al Camerelor reunite și, bineînțeles, principiile fundamentale de drept.

Un principiu fundamental al dreptului spune că „cine poate mult poate și puțin”. Conform acestui principiu, plenul este cel care, în situația în care nu avem raport, dezbate proiectul de lege și îl supune votului în procedură... Nu putem să așteptăm până când vom obține sau nu vom obține un raport. Cred că este un punct de vedere corect și, dacă există cineva care are ceva împotrivă față de această poziție, cred că putem să discutăm, dar tot aici ajungem.

Deci ne aflăm în faza în care nu ne propune comisia un raport și, atunci, procedura este de a dezbate în plen, conform procedurilor uzuale de dezbatere a unui proiect de lege.

Domnul Oprea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Imediat, domnule senator, imediat, ca să termin ce am de spus și poate mă completați după aceea.

Aș dori să menționez că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, iar că... Deci ce v-am spus, nu s-a ajuns la o soluție, în sensul că nu s-a propus nici aprobarea, nici respingerea ordonanței. Ba, mai mult decât atât, cele două comisii au încheiat printr-o frază care spune ceea ce am spus și eu, că rămâne la latitudinea plenului să dezbată...

## Poftiți?

Nu mai este nevoie de a face intervenții.

Suntem în cadrul unei legi organice și suntem Cameră decizională. Pe cale de consecință, eu vă propun în felul următor...

Să votăm!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu putem să votăm fără să dezbatem.

În mod normal, vom avea dezbateri generale, după care vom trece la votul pe articole, așa cum se procedează cu orice proiect de lege, după care proiectul de lege îl vom supune votului final, sigur, cu amendamentele respinse.

În comisie, menționez un lucru, au fost prezentate și votate amendamente. Au fost respinse. Deci, pe cale de consecință, presupunem... și cred că-i logic ca cei care au supus... Noi avem o regulă: când se aduce raportul în plen, amendamentele admise nu se mai discută, amendamentele respinse, dacă sunt susținute, se susțin în plen și sunt supuse la vot.

Dacă sunt amendamente respinse, și înțeleg că sunt amendamente respinse, le vom supune la vot pentru dezbaterea pe articole, după care, la ora 12.30, vom avea votul final.

Pe cale de consecință, deschid dezbaterile generale cu rugămintea ca fiecare grup parlamentar – nu o să limităm, e o lege importantă – să vorbească cât are de spus prin cel care este mandatat de grup, să-și prezinte punctul de vedere. Deci cât consideră necesar, dar nu să vorbim în cascadă. Un singur reprezentant de grup – cine dorește, da?! – care să prezinte poziția grupului.

Din punct de vedere... Ne-am înțeles asupra acestei proceduri. Nu are rost să votăm, pentru că ea este prevăzută, de fapt, în regulament.

Dau cuvântul domnului senator Oprea pentru o problemă de procedură.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Pe urmă, domnul Hașotti.

Consider că raportul comisiei are o eroare materială, fiindcă s-a supus la vot raport de admitere și avea câștig de cauză dacă, din cei 21 de membri ai comisiilor reunite, ar fi fost 11 voturi. Nu a avut 11 voturi, ca atare, este raport de respingere. Deci nu a fost raport de admitere, pe cale de consecință este raport de respingere, întrucât cei nouă plus doi nu au votat „pentru” și au avut o altă poziție.

Acum, vă aduc pe tapet motivarea dumneavoastră de ieri: și dacă nu ar fi votat ceilalți 11, supunerea la vot pentru raport de admitere nu a avut voturi. Deci nu puteți să spuneți că este un vid. Nu a primit raport de admitere, ca atare este respins.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, vă rog să citiți dumneavoastră fraza finală a raportului și veți înțelege mai bine. Da..., citiți-o!

Dați-i raportul domnului senator să-l citească. Înseși comisiile ne spun că nu au adoptat o soluție.

Acum, dumneavoastră vreți să adopte o soluție comisiile. Putem să retrimitem la comisie să mai discute o dată. Asta vreți dumneavoastră? Eu nu cred că asta vreți.

Domnul senator Hașotti.

Pentru celeritate, eu am făcut prezentarea. Dacă dumneavoastră considerați altceva, supunem la vot și vedem ce facem.

Vă mulțumesc.

În primul rând, dacă a fost un raport de admitere sau de respingere, am înțeles de la dumneavoastră... și eu sunt de acord cu argumentația domnului președinte de ședință. Noi, până la urmă, nu trebuie să avem un vot pe niciun fel de raport, ci direct pe ordonanță: dacă aprobăm sau nu aprobăm ordonanța. Și acesta este un fapt pozitiv, ce s-a spus până acum.

Ceea ce este criticabil, ca să folosesc un eufemism, este ceea ce a făcut doamna secretar de stat. De altfel, domnul senator Nicolae Vlad Popa a amintit acest lucru. Cu astfel de prezentări la un astfel de proiect de lege cred că Guvernul nu are onorabilitatea să intervină.

Stimați colegi,

Suntem cel mai important for politic și actul normativ în discuție este un act politic, un gest politic al Guvernului României de importanță politică excepțională.

Să înțeleg că-mi dați voie să deschid dezbaterile generale sau e o intervenție pe procedură? Nu am sesizat...

Dezbateri generale, așa am cerut. Vă mulțumesc.

Am deschis dezbaterile generale.

Grupul parlamentar al PNL, prin domnul președinte Hașotti.

Cred că nu trebuie să limităm la un singur vorbitor.

Așa e!

## Stimați colegi,

În opinia noastră, acest act normativ este cel mai scandalos act normativ elaborat de un guvern al României în ultimii 25 de ani. Și vreau să fim foarte liniștiți și foarte calmi.

2005, 2006, gata?!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Ce s-a făcut? S-a încurajat cea mai nocivă practică politică din România la nivel local, județean și național.

Așadar, după ce traseismul politic a schimbat majorități locale, județene și naționale, acum, prin acest act normativ, se dă o lege care încurajează schimbarea acestor majorități, ceea ce este incalificabil din punct de vedere politic.

Ceea ce a fost pentru mine o surpriză teribil de neplăcută a fost că domnul avocat al poporului, domnul Victor Ciorbea – fost prim-ministru, mare țărănist, adept al lui Coposu –, numit în funcția aceea, de avocat al poporului, de o majoritate în mod cât se poate de transparent și de democratic, nu și-a făcut datoria, pentru că trebuia să atace acest act normativ la Curtea Constituțională.

Sigur că, de acum, noi trebuie să acceptăm că, dacă va fi o altă majoritate vreodată, să nu elaboreze un astfel de act normativ. Să fie pentru ultima dată când se întâmplă așa ceva.

Argumentul adus de Guvern – și citit cu multă nonșalanță de doamna secretar de stat – a fost că primarii au candidat pe USL și au trebuit să – dezorientați fiind –, au trebuit să facă o opțiune.

Stimați colegi,

Problema este că, din cei aproximativ 500 de primari, cam jumătate dintre ei au candidat pe USL. Cealaltă jumătate au candidat fie pe PNL, fie pe PDL. Dar mai este încă ceva: noi, toți parlamentarii PNL, PSD, PC, UNPR, am candidat pe lista USL, pe listele USL, dar imediat, în prima zi de Parlament, ne-am făcut grupuri parlamentare separate.

Prin urmare, și noi, parlamentarii, și acești traseiști politici, primarii, de fapt, care au practicat vagabondajul politic, că ăsta este cuvântul, au fost momiți pentru doi arginți, deci noi, toți parlamentarii, am fost aleși pe listele USL. Deci care este diferența? Evident, lucrurile nu stau deloc așa cum argumentează Guvernul.

Din fericire însă, electoratul a dat dovadă de moralitate și a fost mult mai inteligent decât acești vagabonzi politici, a votat, marea lui majoritate, în aproximativ 400 din aceste localități, a votat așa cum trebuie. Și ceea ce ar trebui să știți – și cred că știți – este că majoritatea celor care au trecut la dumneavoastră pentru doi arginți nu a făcut o campanie electorală pentru domnul prim-ministru Victor Ponta. Și știți acest lucru. Și, atunci, de ce ați mai dat ordonanța, domnule coleg?

Acum, mai devreme...

Domnule senator, știți că vă simpatizez.

Vă rog, nu intrați în discuții cu sala.

Mai devreme sau mai târziu, această ordonanță va fi atacată la Curtea Constituțională sau... sau vă propun, stimați colegi, toți – putere și opoziție – să o respingem astăzi.

Nu știu de ce, însă am, așa, o premoniție că se va întâmpla următorul lucru: nu se va găsi o majoritate de 85 de voturi, nici pentru a o adopta, nici pentru a o respinge, pentru ca această ordonanță să stea, să treneze, să fie la vot final un termen nelimitat, până când va fi, dacă va fi, o altă majoritate.

Indiferent însă, stimați colegi, dacă astăzi vom da un vot de respingere sau dacă o vom ataca la Curte și Curtea Constituțională o va declara neconstituțională, toți acești primari vor avea de suferit. Vor avea de suferit! Și vom vedea ce zice Curtea.

În 2006, și domnul Ilie Sârbu știe, că, de multe ori, vin cu materialul clientului, în 2006, toată clasa politică, printr-o amplă consultare – PSD, PNL, PDL –, a consimțit să ia o decizie și să pună capăt traseismului politic.

Acum, fără niciun fel de dezbatere reală, fără să existe în atenția opiniei publice nici măcar 24 de ore, fără să se țină cont de ce au spus ambasadele, Comisia Europeană, Veneția..., toate..., MCV, s-a dat acest act normativ care, repet, este cel mai scandalos act normativ dat de un guvern al României în ultimii 25 de ani.

Am să închei însă spunându-vă – așa cum arătam înainte, vin cu materialul clientului, convins fiind că dumneavoastră, distinși colegi de la PSD, îl sprijiniți pe domnul Victor Ponta și sunteți de acord cu Domnia Sa – două citate. Citez: „Migrația politică ar trebui interzisă prin Constituție. (...) Cel care părăsește partidul trebuie să fie considerat demis de drept.” Cotidianul „Financiarul” din 30.03.2010, domnule Sârbu.

Și al doilea citat – citez, nu fac altceva –, „Dacă primarul și consilierul județean își pierd mandatul dacă trec la alt partid (...). Genul acesta de turiști politici trebuie sancționat prin lege, prin pierderea mandatului.” 14 august 2011, într-un interviu al publicației on-line „Ziare.com”.

Asta a spus domnul prim-ministru Victor Ponta și dați-mi voie să sper că sunteți de acord cu ce a spus domnul prim-ministru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mă simt obligat, domnule senator, înainte de a-i da cuvântul domnului Sârbu, să îmi cer scuze eu pentru ideea că cel care se deplasează dintr-un partid în altul este un „vagabond”...

Nu, nu, stați un pic, pentru că... Eu nu mă refer la primari, eu mă refer, pur și simplu, la...

Stați acolo, că nu v-am pronunțat numele. Nu vă dau drept la replică, nu am pronunțat numele. ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Vreau să precizez...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu, nu mai precizați.

Eu atâta vreau să spun: că în Senatul României sunt foarte mulți colegi de-ai dumneavoastră, de partid, care au venit de la un partid la dumneavoastră și cred că nu sunt..., nu pot fi calificați așa. Și, oricum, nu este o calificare care se poate utiliza în cupola Senatului României.

Mulțumesc.

Altă dată vă dau cuvântul, domnule senator. Mulțumesc.

Asta era obligația mea, obligația mea de conducător de ședință. Obligația mea!

Și ce să nu intrăm? Nu intrăm, punct.

Nu contează. Eu am făcut o extrapolare, că în Senat nu se folosesc asemenea cuvinte.

Mulțumesc.

30 de secunde drept la replică, domnul Hașotti. Vă rog, domnule senator.

Nu 30, 10 secunde, domnule Cristian Dumitrescu.

Domnule vicepreședinte sau domnule senator!

Este vorba... Era vorba despre primarii care, momiți de Guvern, au făcut acest gest politic.

Și nu retractez vocabula folosită, să fie limpede de tot!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, eram convins că nu retractați. De aceea mi-am cerut eu scuze în locul dumneavoastră în Senatul României.

Domnul președinte Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Dați-mi voie și mie să cer scuze pentru nefericita expresie, deși domnul Puiu Hașotti se bucură de considerația mea, suntem colegi și combatem aici de multă vreme.

Dar aș vrea să spun câteva lucruri care mi se par, în ultima vreme, destul de interesante. Se întâmplă ceva. Ieri am asistat la o fază în care domnul Oprea spunea de colegii de la Partidul Liberal, deși s-a ascuns în spatele lor PDL-ul, că votează împreună cu fostul USL. Am trecut de...

O să vă dea domnul președinte... Eram convins.

Am trecut de această fază. Astăzi, asistăm însă la una care, drept să vă spun, pe mine m-a stupefiat. Sigur, nu sunt, de felul meu, imobilizat la ceea ce aud aici, dar m-am mirat să spui că sunt... nu folosesc termenul...

Păi, acum să vă pună... Păi, primul, atunci, mare...

Domnule senator Popa, vă rog, nu intrați în discuție cu vorbitorii.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

...la dumneavoastră, că eu vreau să evit termenul, ar fi Klaus Iohannis, care a trecut de la un partid la altul și, mai mult, a urcat și în fruntea partidului așa cum a urcat.

Deci primul, primul...

Vă uitați pe lista partidelor și o să vedeți că e partid. Dar trec și peste acest aspect.

Vă dau un exemplu care mi-e la îndemână, în Hunedoara, 20 și ceva de primari au trecut la dumneavoastră, la PNL, cu Moloț, care acum dă explicații.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Vagabonzi!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Toți, toți sunt vagabonzi. Toți! Bine că i-ați primit. Nu mai vorbesc de...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Votați azi?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Eu v-am ascultat cu mare atenție. Și când citați din mine vă ascult cu mai mare atenție.

Acum apare un aspect pe care trebuie să-l...

Astăzi, ați citat din domnul prim-ministru și președintele partidului nostru, care sunt convins că așa gândește. Însă, ce se întâmplă: fiecare dintre noi când ajungem în situația cealaltă – nu mai intru în amănunte, am aici Legea nr. 249/2006, ce ați făcut dumneavoastră –, când suntem la putere și ne convine situația, atunci o promovăm, arătăm cât e de benefică pentru electorat, de ce primarii trebuie să aparțină partidului care e la guvernare.

La noi însă a fost o altă situație. Toți primarii, noi – a spus foarte bine aici domnul Hașotti – am candidat pe aceste liste comune. Dumneavoastră v-ați fi imaginat – așa, ca între noi vorbind –, știind pulsul, potențialul partidelor, că ați fi avut atâția parlamentari și atâția primari fără lista aceasta, a USL-ului?! Fără...

Stați... Nu numai, fără a fi procedat noi sau acest președinte al partidului, pe care îl criticați acum, chiar, câteodată, împotriva voinței partidului, într-un mod foarte elegant – și a fost extrem de conciliant –, atunci când s-au stabilit unu la unu foarte multe posturi? Nu, nu ați fi făcut lucrul acesta. Dar asta e situația.

Ce vreau eu să spun însă: nici dumneavoastră și eu recunosc că nici noi nu mai suntem credibili în situații de genul acesta. Degeaba vrem să facem din asta acum un caz național, fiindcă nu ne crede lumea, că, în urmă cu câțiva ani, ați făcut ce ați făcut...

Păi, aveți Legea nr. 249/2006. Cine a făcut-o? Am făcut-o noi? Nu vă mai amintiți de ea? Erați președinte de consiliu județean.

Era altceva!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

A, era... Totdeauna e altceva. Deci nuanțele astea sunt extraordinar de interesante. Când le facem noi sunt „altceva” și când le fac adversarii politici e „o crimă”.

Haideți să fim realiști, să fim sinceri cu noi. Așa s-a întâmplat atunci, așa s-a întâmplat acum. Argumentele noastre au fost altele. Nu le mai înșir aici..., că am fost USL, că oamenii erau bulversați, că au votat una, s-au trezit că o parte din USL a plecat așa, peste noapte, că i-a venit președintelui dumneavoastră de partid să plece. Astea sunt argumentele care ne-au dus la această ordonanță.

Însă demagogia sunt convins că nu are picioare lungi. Oricât am plusa pe lucrurile pe care noi le-am făcut cât am fost la guvernare, nu mai merg, nu mai țin, că oamenii ne văd, presa știe. Dacă oamenii n-ar înțelege foarte mult, e presa, dezbat comentatorii, toată lumea vorbește despre lucrul ăsta. Și vă dați seama...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Votați astăzi? O votați dumneavoastră astăzi?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Nu fac dialog cu sala. Îmi cer scuze, vă apreciez, dar... v-am mai spus și ieri: sunteți doar la doi ani de Parlament. Aveți răbdare... În politică nu se rezistă așa! Și eu v-am dat sfaturi bune. Și domnului Roșca-Stănescu i-am dat. Nu m-a ascultat.

Asta-i viața! Deci rugămintea mea e să nu exagerăm, că nu suntem credibili. Haideți s-o tratăm ca atare, vedem care-i rezultatul votului.

Oricum, vreau să spun un lucru pe care domnul Hașotti l-a spus aici și ori că n-a vrut să spună adevărul, ori că nu știe..., ea nu produce niciun fel de efecte. Primarii din țara asta, care au trecut, să stea liniștiți. Chiar dacă Curtea Constituțională o dă neconstituțională, o dă pentru viitor. Și știți lucru ăsta.

În rest, legea a produs efecte, lucrurile nu se schimbă. Dacă vrem să mai stăm, să mai discutăm 15 minute până la votul final, putem discuta pe tema asta. Dar rugămintea e să nu ne dăm în spectacol, că nu suntem credibili.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am promis că vom da grupurilor parlamentare dreptul să vorbească.

##

Nu, nu. Vă dau cuvântul, cum să nu. Sunteți un grup parlamentar important. Dar vă atrag atenția că trebuie să votăm proiectul de lege pe... Nu este că-l ducem direct la votul final, trebuie să-l votăm, să votăm amendamente și ideea e că la 12.30 urmează să avem vot final.

Pe cale de consecință, ce vă propun? Eu vă propun să dăm cuvântul fiecărui grup în parte, cel puțin la o intervenție, după care..., după care, dacă ne mai rămâne timp..., dar eu aș vrea totuși măcar 10 minute să lăsăm pentru amendamente și pentru votul legii, ca să-l putem duce la vot final.

Cum vreți! Cum vreți! Aveți cuvântul, domnule senator Oprea.

Urmează, din partea Grupului parlamentar liberalconservator, doamna senator Anghel.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Vreau să vă spun că nu iau cuvântul ca membru al grupului, ci am dreptul la replică.

Și-i aduc aminte domnului lider de grup al PSD că, înainte de primul tur al alegerilor, ați umplut țara cu bannere și cu tot felul de afișe în care apărea USL. Ce reprezenta acest așa-zis USL?

A fost trimitere malițioasă ieri, fiindcă eram...

Domnule senator, vă rog să reveniți la chestiune, fiindcă nu e nici procedură, nici nimic.

...eram într-o alianță cu membrii Partidului Național Liberal, alianță electorală, ACL, și niște transfugi...

Domnule senator, nu mă obligați...

...niște transfugi din PNL...

Domnule senator!

...care încă nu sunt în vreun partid, au dat viață acelui USL care nu exista. La asta m-am referit ieri. Și, apropo de efecte, vă aduc aminte că, la art. 115 alin. (8): „Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.” Luați aminte!

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Am vrut să spun altceva, dar voi începe cu ce a spus dumnealui.

Domnul meu, USL-ul există în sufletul celor 7 milioane și jumătate de oameni!

Bravo!

Care, oricum, sunt mai mulți cu un milion decât cei care l-au votat...

Și încă o chestiune pe care dumneavoastră n-ați realizat-o: oamenii, la o adică, l-au votat pe domnul Iohannis, nicidecum, nicidecum pe domnul Boc și măsurile dumnealui.

Deci USL-ul există în sufletul meu și în sufletele celor care mai speră că în această...

La obiect, vă rog frumos, la proiectul de lege.

...țară va putea, odată și odată, să fie și bine.

Dar ce voiam să zic, distinșii juriști din această sală pot să spună foarte clar: ordonanța de urgență înseamnă „Mortul dus la groapă nu se mai dezgroapă!”. Efectele sunt efecte. Nu putem să umblăm asupra efectelor. Pe viitor, ordonanța nu-și va mai face efectele.

Dar, având în vedere faptul că era limitată la 45 de zile, discuțiile sunt în zadar. Indiferent că se aprobă sau că nu se aprobă această ordonanță, niciun primar nu va fi dat afară, așa cum s-a spus în presă, niciun primar nu-și va pierde postul, așa cum s-a spus în presă, și eu zic că ar trebui să încetăm cu lucrurile acestea, pentru că sunt destui oameni care știu să citească și care pot să ia o carte în mână și să se convingă dacă amenințările sunt reale sau așa, un bau-bau.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare mai dorește să intervină cineva?

Domnul Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru că am înțeles că domnul senator s-a referit numai la procedură.

Din partea grupului, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

## Stimați colegi,

Cred că acest proiect de lege este unul dintre cele mai importante proiecte pe care noi le-am dezbătut în această sesiune a Parlamentului sau poate în întreg mandatul. Și cred că, dincolo de partidele politice, trebuie să ne gândim că votul nostru de astăzi are efecte și asupra a ceea ce urmează să se întâmple în plan politic în anii care urmează, pentru că creăm un precedent extrem de periculos astăzi prin această ordonanță, dacă ea ar fi aprobată.

Și cred că, foarte pe scurt, cred că acest proiect de lege are două probleme: are o problemă de legalitate, dar are și o problemă de credibilitate, moralitate în fața cetățenilor care ne-au trimis în Parlament.

Și aș vrea să pornesc de la nota de fundamentare pe care a citat-o doamna secretar de stat, în care spunea în felul următor: acest proiect de lege se impune pentru a se clarifica situația „rupturilor politice” de la nivel local și, sigur, în mod spectaculos, am primit două exemple: consiliul local din comuna Săcălaz și consiliul local din comuna Sacoșu Turcesc. Aceste două explicații au stat la baza unei ordonanțe care, în opinia noastră, este o crimă administrativă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că, pe de o parte,

suspendă aplicarea unei legi organice – decidem noi, în Parlament, că, pentru o perioadă de 45 de zile, nu mai aplicăm o lege care interzice migrația –, iar, pe de altă parte, pune partidele într-o situație absolut ingrată și discreditează partidele. Cu alte cuvinte, partidele pot să se asocieze pentru a forma uniuni, pentru a candida, dar nu acceptăm că aceleași partide pot să desfacă acele asociații sau acele uniuni pe care le-au creat. Cu alte cuvinte, nu dăm credibilitate partidelor, ci dăm credibilitate personajelor individuale, care decid ele că, dacă partidul, printr-un for al său, a decis o alianță sau ruperea unei alianțe, noi îi încurajăm pe cei care nu sunt de acord cu decizia partidului. Iar acest lucru este foarte periculos, pentru că discredităm credibilitatea noastră ca partide, dincolo de personajele care, în opinia mea – și aici sunt mai dur decât domnul Hașotti –, acestea sunt prostituate politice. Pentru că, dincolo de interesul de moment al alegerilor – acestea au trecut, cum spunea colega noastră, mortul este mort, nu mai avem ce să facem –, ce se va întâmpla dacă mâine se schimbă alianțele, dacă se schimbă alte majorități, dacă partidele se vor asocia în altă formă, iar noi vom veni cu o altă lege pentru a da dreptate traseiștilor, trădătorilor care vor încerca de fiecare dată să se ducă acolo unde li se promite una sau alta?

Și aș încheia prin a spune că este o problemă, domnule Sârbu, de credibilitate. Pentru că nu putem să pretindem ca cineva să ne respecte, dacă noi între noi nu ne respectăm și nu putem pretinde românilor să ne respecte, dacă nu le respectăm votul. Iar ei au votat cu un candidat care era membru al unui partid, iar acel partid a decis, vremelnic, să facă parte dintr-o alianță.

Așa încât eu cred că un minim de respect față de noi, dacă dorim ca mâine să fim demni în fața oamenilor care ne-au votat, este, astăzi, să fim responsabili. Cred că merită să plătim acest preț al responsabilității astăzi, chiar dacă aceste efecte s-au produs, dar pentru a nu deschide o cutie a Pandorei și a nu lăsa Parlamentul României să fie perceput ca un club care încurajează prostituția politică. Pentru că acești primari, care astăzi au plecat de la un partid la altul, vor pleca și mâine, vor pleca și poimâine, vor pleca în fiecare zi, iar în acest raport noi trebuie să acceptăm că partidele trebuie încurajate, nu trădătorii individuali, care încearcă să-și rezolve probleme personale.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor...

Imediat, imediat! Luați loc.

În conformitate cu prevederile art. 98 alin. (2), „Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.”. Toate grupurile parlamentare au avut un singur reprezentant care și-a prezentat punctul de vedere.

30 de secunde, drept la replică pentru domnul senator Hașotti, pentru că i s-a pronunțat numele într-un context de către domnul senator Sârbu, după care trecem la procedura de vot.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Mulțumesc.

În primul rând, Legea nr. 249/2006 este cu totul altceva față de această ordonanță. E cu totul și cu totul altceva. În al doilea rând, domnul senator Ilie Sârbu m-a întrebat dacă noi, PNL-ul, am fi avut atât de mulți parlamentari. Noi poate că n-am fi avut atât de mulți parlamentari, dar dumneavoastră cu siguranță nu ați fi avut prim-ministrul.

Spuneți, doamnă senator.

Nu... Asta era.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Au trecut cele 30 de secunde, dar măcar nu intrați în contact cu sala, da?

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu. Nu am intrat în niciun fel de dialog cu sala, sala intră în dialog cu mine, domnule președinte.

Dreptul la replică a fost acesta. Și mai țineți minte încă un lucru: în momentul în care USL-ul s-a stricat și eu am fost... și spun că USL a fost o construcție politică corectă, dar în momentul în care USL-ul nu a mai existat – nu discutăm acum din pricina cui –, ați pierdut alegerile.

Mulțumesc.

Prin urmare, a folosi în continuare și a spune că USL-ul există este un gest incorect, ca să nu folosesc un cuvânt prea tăios.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor... Nu. Nu mai avem... Nu avem drept la...

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa**

**:**

Vă rog frumos să-mi dați cuvântul!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Poftiți. Nu vorbesc decât liderii de grup sau cei desemnați. Pe cale de consecință, v-am citit articolul. Haideți, domnule, luați loc.

Luați loc. Vă rog frumos.

Intrăm în procedură de vot...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Pe procedură, se poate?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Pe procedură? Sigur, poftiți.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa**

**:**

Și eu?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Procedură? Și dumneavoastră, dacă aveți procedură.

Microfonul central, domnul senator Barbu.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Domnule președinte de ședință, eu înțeleg și dorința dumneavoastră de a termina în programul aprobat prin vot, înțeleg și dorința sălii de a discuta. Suntem senatori, unii au zeci de mii..., majoritatea au zeci de mii de voturi în spate, domnule președinte de ședință. Discutăm, așa cum s-a spus, despre una dintre cele mai abominabile decizii luate de un guvern postdecembrist. Avem toți respect față de liderii noștri de grup, dar suntem în Senat, pentru ca în momente foarte importante, cum este cel de azi, măcar în aceste momente, să votăm, pentru că avem dreptul, suntem suverani, plenul este suveran, să votăm prelungirea dezbaterilor.

Nu se poate ca senatorii, care stau patru ani în Parlament, domnule președinte de ședință, să nu-și poată spune punctul de vedere, chiar dacă stăm o oră în plus, pe un subiect atât de important. Sunt sute de mii de voturi în joc, în România, domnule președinte de ședință. Doar în județul Buzău..., mă uitam la televizor aseară, cum se ceartă liberalii cu pesediștii al cui e Bîgiu. Dacă e infractor, e pesedist, dacă nu e infractor, e liberal sau invers.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte de ședință...

Vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Nu se poate să punem pumnul în gură unor senatori care au venit aici reprezentând județe, reprezentând colegii de zeci de mii de oameni.

Mulțumesc. Domnul senator Sârbu, un minut. Tot drept...? Pe probleme de procedură.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Niciun minut, doar o simplă întrebare am de adresat domnului Barbu. În ce categorie sunteți? La prostituție, la vagabonzi, la trădători? Atât.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Ce doriți, domnule senator Barbu? Drept la replică?

Drept la replică doriți?

Mulțumesc. 30 de secunde drept la replică, microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Este o formă și de respect pentru domnul Sârbu, și de respect pentru sală și mai ales pentru cei care, prin intermediul presei, urmăresc ce se întâmplă aici.

Domnule Sârbu, în momentul în care un partid – că se numește PSD, PP-DD sau cum s-ar numi el – este condus de o gașcă de interlopi politici – nu în totalitate, ca să nu merg cu ei la tribunal – și pleci din acel partid, nu te chemi traseist. Când pleci de la putere, domnule Sârbu, în opoziție, cum am plecat eu, domnule Sârbu, nu te numești traseist.

Nuuu... nuu...

Vă rog, în calitate de președinte al Senatului, să luați legătura cu președintele Camerei Deputaților, încât să nu fim umiliți așteptând în Cameră două ore, cum ni s-a întâmplat de fiecare dată. Noi suntem corecți, ajungem acolo și îi așteptăm cu orele.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Traseist ești când pleci... traseist...

Îmi dați voie să-i răspund?

Traseist este când pleci, votat pe lista PNL-ului, la putere, domnule Sârbu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, cred că cel mai important acum este să votăm. Da? Suntem în... Am... Suntem în situația...

Nu, doamnă senator, haideți, nu vă supărați pe mine...

Treizeci de secunde, procedură, ca membră a Comisiei juridice. Este o doamnă. Eu nu pot... Sufăr și când o văd și pe doamna... Doamnă, v-am dat cuvântul în numele Grupului parlamentar al PSD.

Are cuvântul doamna senator Jipa, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte, că, așa, în sfârșit, cu mare greutate, mi-ați acordat dreptul să iau cuvântul.

Asta este procedura.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa:**

Nu vă supărați, stimați colegi. Lucrurile pe care le-ați discutat aici, le-ați răsdiscutat și le-am discutat și la Comisia juridică ieri, văd că iau amploare. Dar eu vreau să vă spun ceva foarte important. Vă plăcea mai mult momentul în care cineva venea la microfon și își asuma răspunderea pe legi foarte importante pentru țara asta?

Era mai bine atunci?

Da? Era legal să-ți asumi răspunderea. Păi, atunci, îmi pare rău că nu și-au asumat răspunderea, ca să nu mai aveți dumneavoastră ce să ridicați aici și ce să combateți la nesfârșit.

Vă mulțumesc. Votul o să decidă, o să fiți fericiți, nu o să fiți, asta o să rămână de văzut.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Haideți, doamnelor și domnilor, să trecem la... Am o rugăminte. Am o rugăminte la dumneavoastră. Eu cred că s-a spus ce era de spus. Eu cred că s-a intervenit de câte ori a fost nevoie și nu cred că poate să invoce cineva ideea că această dezbatere nu a respectat parlamentarismul și regulile parlamentarismului.

Procedură, domnule senator? Dar dacă nu este procedură, vă iau microfonul, cu tot respectul pe care vi-l port.

Dați-ne o soluție de procedură.

Vă mulțumesc foarte mult. Întru totul de acord cu dumneavoastră. Am să-l rog pe domnul președinte... Acum a vrut să întrebe și a spus un lucru foarte corect: să nu ne mai pună să stăm până își termină ei votul, că nu e corect.

Doamnelor și domnilor, am încheiat dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot. Suntem la ora 12.30. Este lege organică. Lucrurile stau corect.

În conformitate cu... Imediat...

Ce anume, domnule senator? Da, domnule senator, nu mă lăsați olecuță, olecuțică să vorbesc eu și pe urmă vedeți că vă dau și cuvântul.

Deci, doamnelor și domnilor, avem titlul legii, avem un articol, articol unic, și încă un amendament. Dacă domnul senator Boboc, care este președintele comisiei și este autorul acestor amendamente, va dori să le susțină, fiind amendamente respinse în comisie, le vom supune la vot. Da? Luați loc, domnule senator, și vă chem la vot când e cazul sau stați acolo, ca să nu veniți de două ori. Vă rog.

Deci întâi se supune la vot titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală.

Avem un amendament respins. Cineva, adică autorul care are amendamentul respins, dorește să-l susțină? Domnul senator Boboc, microfonul 2.

## **Domnul Cătălin Boboc:**

Sigur, primul și al doilea amendament, de fapt, vizează respingerea ordonanței. Cu alte cuvinte, prin votul pe care îl vom da astăzi, vom schimba titlul sau/și art. 1. Adică din „lege privind aprobarea ordonanței” el va deveni „lege privind respingerea ordonanței”.

Vreau să susțin, practic, amendamentul în sine, acela de la art. 2, care prevede... și permiteți-mi să-l citesc pentru a fi exact așa cum e formulat el.

„Aleșii locali care au optat pentru continuarea activității, în temeiul punctul 1 al articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/28 august 2014, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, revin la situația anterioară intrării în vigoare a ordonanței de urgență.”

Eu cred că, și vă exprim o mare speranță, acest mod de adoptare cu acest amendament, mai ales după ce l-am auzit și pe domnul Sârbu că recunoaște – și acesta este un prim act, când vrei să îndrepți ceva, spui lucrurile care au fost în neregulă până acum, le însușești bărbătește și e în regulă... Am o mare speranță și avem ocazia acum, stimați colegi, să îndreptăm această situație. Cu toții ne-am exprimat pe fiecare canal, cu fiecare ocazie despre această situație pe care o creează traseismul.

Vă rog să analizați foarte serios această situație, cred că este momentul în care putem să îndreptăm lucrurile. Dacă nu le îndreptăm acum... Și, conform art. 115 din Constituție, noi putem spune ce se întâmplă cu efectele ordonanței atunci când ea este respinsă, iar aceasta este propunerea mea. Vă rog să analizați și să votați așa cum am tot declarat cu toții de fiecare dată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bun. Mulțumesc.

Deci, domnule senator, supunem la vot titlul legii, fără amendamentul dumneavoastră, ați spus că numai pe ultimul îl susțineți.

## **Domnul Cătălin Boboc**

**:**

La titlul legii... art. 1...

Mergeți la microfon. Vă susțineți primul amendament? Că asta e clar. Acum votăm titlul legii. Amendamentul îl susțineți la titlul legii?

La titlul legii și la art. 1 este un amendament în sine, are legătură cu adoptarea sau respingerea legii privind...

Le susțineți. Clar. Bun.

Sigur că da.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, se supune întâi la vot... Nu. Se supune întâi la vot și se adoptă cu 44 de voturi. Numai votul final pe lege este organic.

Și acum supun la vot amendamentul respins susținut de domnul Boboc, care spune: „Lege privind respingerea” în loc de „Lege privind aprobarea”.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 41 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă și 4 abțineri, amendamentul domnului senator a fost respins.

Supun la vot titlul legii așa cum a fost el prezentat: „Lege privind aprobarea”.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Listă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cu 85 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 6 abțineri, „Legea privind aprobarea ordonanței”, titlul, a fost adoptat.

Art. 2 are un amendament, susținut de domnul senator Boboc, care spune: se respinge ordonanța. Deci amendament de respingere.

Doamnelor și domnilor, vă supun la vot amendamentul domnului Boboc, de respingere a articolului unic.

Doamnelor și domnilor, vă supun... articolul unic așa cum a fost el prezentat de inițiator.

Doamnelor și domnilor..., doamnelor și domnilor..., domnule președinte...

Domnule președinte, vă rog, luați loc.

Doamnelor și domnilor, supun la vot art. 2, așa cum a fost prezentat de inițiator.

Vă rog, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 7 abțineri, a fost adoptat articolul.

Stimați domni colegi, mai repet. _Repetitio mater studiorum est. (Rumoare, discuții în sală.)_

În ceea ce privește votul pe articole este jumătate plus unu din membrii prezenți.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Liste.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Liste de fiecare dată pentru Grupurile parlamentare ale PNL și PDL, da?

Votul final este pe lege. Vedeți dacă vorbiți la telefon? Degeaba vorbesc cu dumneavoastră, domnule senator, tot nu o să înțelegeți. Deci votul final este vot organic. Da?

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, mai avem... Suntem în votul final acum... Și care vreți? Mai avem un amendament – vreți să nu-l mai supun la vot? – al domnului senator Boboc, care spune...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu l-a susținut.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A! Nu l-a susținut în comisie. În plen, din păcate, nu se supune la vot.

Doamnelor și domnilor, pe cale de consecință, suntem la votul final asupra proiectului de lege. Încet și sigur.

Vă mulțumesc foarte mult. Aștept să se termine această explozie de entuziasm și să trecem la votul final.

Deci votul... Votul pentru legi organice a început la ora 12.30 cu acest proiect de lege.

Doamnelor și domnilor,

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot pentru aprobarea ordonanței.

Aprobarea ordonanței.

Cu 86 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 6 abțineri,

a fost adoptată.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Listă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Listă. Explicația votului pentru domnul președinte Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Înainte de a-i da cuvântul, doresc să salut un număr impresionant de studenți de la Științe Politice.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule Puiu Hașotti, pot accepta...

Domnule Puiu Hașotti, haideți...

Domnule senator Hașotti, vă rog, în mod respectuos... Domnule senator, nu puteți să pretindeți dumneavoastră să fiți ascultat, dacă dumneavoastră nu ascultați.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă rog să faceți liniște în sală, domnule președinte.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Faceți liniște în sală!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală.

Domnilor miniștri, nu ne perturbați votul.

Domnule ministru al bugetului, vă rog frumos. Entuziasmul pe care-l stârniți de fiecare dată e contagios. Vă rog.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, aveți cuvântul pentru explicarea votului.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să accept ideea cu entuziasmul jenant, dar demagogia dumneavoastră, domnule Puiu Hașotti, astăzi, a depășit orice limită.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Explicația votului din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea.

Luați loc în sală, vă rog.

Mă bucur că aici, în sală, sunt niște studenți – ați zis dumneavoastră – de la Științe Politice.

Facultatea de Științe Politice.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Dragi studenți,

Priviți cum traseiștii din Parlament votează traseiștii locali.

Asta să nu faceți!

Entuziasmul...

Vă rog, liniște pentru explicarea votului din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Entuziasmul pe care l-am observat la distinșii colegii de la PSD este, într-adevăr, elocvent, entuziasmul pentru un proiect de lege care este cel mai scandalos, cel mai reprobabil proiect de lege pe care un guvern al României l-a dat vreodată.

Evident, în curând sau mai târziu – nu se știe când – va fi o altă majoritate și vă garantez că viitoarea majoritate nu va face ceea ce ați făcut dumneavoastră.

În sfârșit, solicit listă de vot.

Nu vreau să prelungim prea mult discuțiile. Mai avem voturi de dat, mai sunt explicații de oferit. Solicit listă, însă entuziasmul dumneavoastră este jenant, uite, pentru a nu folosi un cuvânt prea aspru.

Domnul senator Ilie Sârbu. După aceea, domnul senator...

## Mulțumesc.

Explicarea votului, domnul senator Georgică Severin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun că entuziasmul nostru și bucuria în raport cu ministrul bugetului erau legate de faptul pe care dumneavoastră, probabil, nu-l știți sau nu vă interesează, că s-a încheiat negocierea cu un deficit de 1,83, și pentru asta l-am felicitat.

Mulțumim pentru veștile bune.

Explicarea votului din partea Grupului parlamentar al PNL. Domnul Popa, da?

Da. Explicația...

Microfonul 2.

## **Domnul Ion Popa:**

Explicația este foarte simplă. Am votat împotriva...

Păi, este normal să reproșeze, pentru că ei au știut să ia și din bursele studenților, și din salariile părinților, și din salariile cadrelor didactice, din tot. S-a luat din tot.

Da, stimați studenți, aceasta înseamnă să fii oportunist.

Microfonul 2.

Păi...

Microfonul 2.

## **Domnul Ion Popa:**

Domnilor, dumneavoastră, astăzi, ați făcut ceea ce era de așteptat, și anume ați dovedit că n-ați înțeles nimic din votul pe care l-ați încasat – ăsta-i termenul – în alegeri.

Prin acest vot, noi am votat împotriva a ce? A fi complici cu „X” și „Y”, nu spun numele, care au dat pomeni electorale cu banii Guvernului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Verestóy, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

## Domnule președinte de ședință,

Mulțumesc. Doamna senator...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Să schimbi culoarea cameleonic. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor,

Continuăm...

Da, asta este adevărat, dar stați un pic.

După ce terminăm sesiunea de vot, pentru că mai avem foarte puțin, vom da și drept la replică tuturor și celor care vor dori să-și explice votul...

Păi, acum, nu. Da?

30 de secunde, poftiți! Dar explicația votului la sfârșitul votului total, da?

Da, da, da, categoric. Dumneavoastră poftiți, 30 de secunde.

## Onorați colegi _(Intervenție neinteligibilă din sală.),_

Domnule coleg, ajungeți și dumneavoastră să vorbiți aici, așa că așteptați o secundă. În curând.

Doriți și o explicare a votului? Atunci, trebuie să vă spun că noi ne-am expus părerea încă de atunci de când am fost alături de cei care au inițiat acest proiect de lege.

Noi am spus și atunci, spunem și acum, ceea ce am spus și atunci când ați insistat..., mulți dintre domnii colegi care sunteți prezenți, pentru a avea vot uninominal, pentru a avea unele legi pe care le regretați și astăzi. Le regretați, domnilor colegi, că ați fost părtași de câteva ori, când într-o parte, când în partea cealaltă.

Deci roata asta a politicii se învârte. Se învârte și, din păcate, greșelile pe care le comitem într-o anumită situație se răsfrâng asupra noastră când ajungem pe partea cealaltă a baricadei.

Asta este o situație la care trebuie să vă gândiți. E un lucru la care merită să reflectăm împreună.

Noi, acum, ne-am abținut, pentru că noi considerăm că aceste proiecte de lege nu ne-au făcut bine niciodată și consecințele lor, dacă vom continua așa – sper să nu fie așa –, vor dăuna imaginii pe care și așa cu greu încercăm s-o inoculăm în opinia publică, ca for de prestigiu al legiferării din această țară. Conform Constituției, unicul.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, din partea Grupului parlamentar liberal-conservator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Dragi studenți,

Portocaliii, decolorați până la galben, reproșează acestui Guvern că dă.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Fiți, domnule, liniștit, că e drept la replică... E procedural, nu încălcați regulamentul.

Numărul 1. Să știți că nu au fost 86 de voturi, au fost 87.

Înțeleg și de la distinsul nostru președinte, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, că a vrut să voteze, dar nu a mai avut timp, așa că merită un șir de aplauze.

În al doilea rând, vreau să folosesc aici o expresie foarte cunoscută, care mi-a fost foarte dragă și foarte corectă, și o voi spune domnului Sârbu, pentru că era expresia Domniei Sale.

Domnule Sârbu, domnilor, „venim din viitorul vostru”.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

În primul rând, fiindcă mai avem șase proiecte legislative de votat, solicit prelungirea sesiunii de astăzi până la votarea a încă șase proiecte legislative. Să nu cumva să depășim ora 13.00 a programului de lucru până la terminarea sesiunii de vot.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să votați prelungirea votului.

Doamna... Prelungirea votului.

Stați, că s-a întrerupt.

Prelungirea votului până la epuizare. Am deschis votul.

Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, s-a prelungit.

Doamnelor și domnilor, ne continuăm sesiunea de vot final.

La punctul 1 este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Raportul este de respingere a propunerii legislative. Este o lege organică și suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 125 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, s-a obținut, de asemenea, respingerea legii.

Punctul 2...

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Vochițoiu a votat de două ori.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, dumneavoastră mă ajutați sau mă boicotați?

Punctul 2, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr....

Domnule...

Domnilor...

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Supunem la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 3 abțineri...

Mă lași pe mine să conduc ședința?

Grupul parlamentar al PDL dorește listă.

Mulțumesc.

Deci s-a adoptat raportul de respingere și s-a respins propunerea legislativă.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 179 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de respingere.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Am deschis votul.

Îmi cer scuze față de domnul Oprea. Mă ajută foarte mult domnul secretar, dar nu pot stereo. Dacă mai vorbește și el, chiar nu mai pot să conduc ședința.

Propunerea legislativă – Legea zootehniei. Este o lege organică.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

- Doamnelor și domnilor...

Poftim? Care?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Punctul 4.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mă scuzați. Revin.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 88 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de admitere. Legea este organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog, am deschis votul și

Mulțumesc.

Punctul următor, punctul 1 – vot final –, Propunerea legislativă – Legea zootehniei.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Unde este asta?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Este la votul final, venind din urmă...

Deci, doamnă și domnilor colegi, în săptămânile care au trecut, au existat niște legi care nu au întrunit nici numărul de voturi pentru a fi adoptate, nici numărul de voturi pentru a fi respinse. Pe cale de consecință, le readucem la sfârșit la vot. Propunerea legislativă – Legea zootehniei.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 127 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, legea a fost respinsă.

Și ultimul proiect de lege aflat pe ordinea de zi este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Listă pentru liderii de grup!

Listă de vot pentru Grupul parlamentar al PDL. Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie, înainte să închid ședința, să citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală – procedură de urgență.

Termenul de sesizare este de două zile, fiind procedură de urgență. Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 9 decembrie.

Închid ședința de astăzi. Urmează Birourile permanente reunite, la 13.30, și activitate în comisii.

Vă mulțumesc.

O săptămână bună!

Mulțumesc și colaboratorilor mei, domnul senator Oprea și domnul senator Purec.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813243]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 127/18.XII.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei