Interpelare pentru domnul Dacian Julien Cioloș, prim-ministrul Guvernului României.
Obiectul interpelării: „Posibile incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrală”.
Domnule premier,
Când a fost audiată în comisii pentru a fi numită în funcția de ministru, doamna Raluca Prună, actual ministru al justiției, a afirmat că pe perioada ministeriatului își va lua concediu fără plată pentru un an de la Bruxelles.
Nu este singurul demnitar care a declarat că nu va renunța la funcția deținută în altă instituție.
Nici dumneavoastră nu v-ați publicat demisia din funcția deținută la Bruxelles.
Având în vedere prevederile art. 105 din Constituție: „Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial.
Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.”, Având în vedere prevederile art. 84 din Legea nr. 161 – Incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate în administrația publică centrală și locală; incompatibilități:
„Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu...” – și am o enumerare pe care n-o mai citesc,
Vă reamintesc, domnule premier, că în România accesul la informații secrete de stat este permis, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Și vă întreb, domnule prim-ministru: cum este posibil ca alte persoane angajate cu contract de muncă la instituții europene...
Aoleu! Cred că le-am zăpăcit... foile... le-am pus una... cu una, una cu una. Îmi cer iertare. Un minut, vă rog. Asta era alta. Se vede că sunt obosită. Numai puțin... A, nu! Era bine! Chiar că sunt obosită...
Cum este posibil ca persoane angajate cu contract de muncă la instituții europene să participe la ședințele CSAT și să aibă acces la informații secrete de stat, respectând legislația?
Vă întreb, domnule Dacian Julien Cioloș: există persoane care dețin funcții publice în Guvern sau în alte instituții publice de autoritate din administrația publică centrală în situația de incompatibilitate, conform prevederilor legale?
Care sunt persoanele din Guvern care au deținut funcții la Bruxelles, ce funcții au deținut și când și-au prezentat demisia din funcția respectivă?
Care sunt persoanele din Guvern care au avut calitatea de membru al unui grup de interes economic și care este situația lor în prezent?
Cu respect, Cristiana Irina Anghel, senator în slujba poporului român.
Cea de-a doua este... tot domnului Julien Cioloș, întrebare, și domnului profesor universitar doctor Marius Petrescu, director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Obiectul întrebării îl reprezintă: „Informare privind personalul verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat și al registrelor de autorizări de la instituțiile care dețin sau care utilizează informații clasificate”.
Domnule prim-ministru,
Domnule director general,
Având în vedere faptul că Guvernul Cioloș a fost validat în Parlament pe data de 17 noiembrie 2015,
Având în vedere comunicatul de presă din data de 10 decembrie 2015 al CSAT:
„Comunicat de presă
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Joi, 10 decembrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis.
Temele incluse pe agendă și analizate de către membrii consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în Programul de activitate al consiliului pe anul în curs, cât și unele problematici actuale, în concordanță cu dinamica și realitățile interne și internaționale.
O parte din deciziile consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei naționale de apărare a țării, document de orientare strategică (...).
O primă temă dezbătută de către consiliu a reprezentat-o analiza și aprobarea Ghidului Strategiei naționale de apărare a țării (...).
Ghidul cuprinde un glosar cu termeni destinat stabilirii unui limbaj comun (...).
O altă temă de pe agenda ședinței a reprezentat-o aprobarea Planului național de priorități informative, document care relevă principalele categorii de riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale pe anul 2016.
Membrii consiliului au aprobat, totodată, forțele armate ale României care vor fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în 2016.
Anul viitor, forțele armate române vor continua participarea la misiuni și operații în afara teritoriului (...).
Efortul principal va fi reprezentat de participarea cu forțe și mijloace la misiunea NATO din Afganistan.
Forțele puse la dispoziție în 2016 de către Ministerul Apărării Naționale pentru a îndeplini...” – și tot așa, și tot așa, multe lucruri.
„Tot în ședința de astăzi, consiliul a analizat propunerile de buget pentru 2016 ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, acestea fiind avizate.”
La finalul ședinței, membrii consiliului au aprobat Programul de activitate al CSAT pentru anul 2016.
La ședință au participat și doamna Prună, și doamna Dragu, și încă doi domni, care sunt suspendați de la Bruxelles.
Și întreb, domnilor: când a avut timpul necesar Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) să verifice și să analizeze noii membri ai CSAT pentru lucrul cu informații secrete de stat? Cum s-a respectat legea de organizare și funcționare a ORNISS?
Având în vedere faptul că reprezentanții Comisiei Europene au explicat în martie 2016 că șeful Cancelariei premierului Cioloș, Dragoș Tudorache, ministrul justiției, Raluca Prună, ministrul finanțelor, Anca Dragu, și ministrul mediului, Cristiana Palmer, au invocat motive personale
atunci când au depus actele de concediu la plecarea din posturile de la Comisia Europeană, ceea ce le dă posibilitatea să revină în orice moment, deoarece regulamentul european le dă dreptul la un an de „concediu din motive personale”, care poate fi prelungit la cerere, prin urmare membrii de drept ai CSAT sunt angajați ai Comisiei Europene, aceștia, la momentul la care vor dori să se întoarcă la Comisia Europeană, putând să-și reia activitatea la Bruxelles, fie pe postul ocupat anterior venirii în România, fie pe un alt post disponibil la Comisie în momentul respectiv, vă întreb, domnilor: cum au putut primi aceste persoane certificatul de securitate ORNISS?
ORNISS exercită atribuții de reglementare, autorizare, evidență și control, în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, și ale Normelor privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2002.
Conform art. 2: „În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, ORNISS este abilitat să solicite informațiile necesare de la conducătorii autorităților și ai instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat.
Conducătorii autorităților și ai instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat au obligația de a pune la dispoziția ORNISS datele și informațiile referitoare la protecția informațiilor clasificate din domeniul lor de activitate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.”
Cărei instituții sau autorități i-ați solicitat informații?
În baza cărei legi au fost autorizați cei mai sus numiți să aibă acces la informații clasificate – și nu numai ei, toți ceilalți membri ai CSAT – începând din 17 noiembrie 2016?
Cum a fost posibil ca domnul George Adrian Scutaru, fost consilier al președintelui Iohannis, să primească certificatul ORNISS și să fie acceptat inclusiv ca membru al CSAT?
Vă întreb, domnilor (și întrebarea nu este una retorică): care este răspunderea membrilor Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat în aceste cazuri?
Și vă întreb iar, domnule director general Marius Petrescu: ați verificat la instalare sau pe parcurs dacă domnul Iohannis are sau a avut cetățenie dublă (română și germană) sau o altă cetățenie în afara celei române? Doar este președintele Consiliului Superior de Apărare a Țării și, potrivit art. 1 din Legea nr. 416 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, „Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.”
Vă solicit, domnule premier Dacian Cioloș, să-mi puneți la dispoziție o copie a demisiei dumneavoastră din funcția de consilier al președintelui Comisiei Europene, cu numărul de înregistrare și cu rezoluția președintelui Comisiei Europene de acceptare a demisiei.
Aș vrea să mai spun un lucru: doamna Merkel, la un moment dat, când s-a pus problema, în Germania, să se valideze dubla cetățenie, a spus că dumneaei nu este de acord, pentru că nu poți să fii stăpân... să fii slugă la doi stăpâni. Nu poți să depui un jurământ de credință unei țări și să fii și celeilalte țări...
Aceasta este logica pentru care eu întreb dacă domnul Iohannis a avut sau încă mai are două cetățenii, ca să știm și noi cui îi este dumnealui fidel. Și aceasta este logica pentru care eu întreb: cum este posibil ca angajați ai Bruxellesului, care sunt doar suspendați, să facă parte din CSAT, instituție care apără țara și siguranța națională? Noi, parlamentarii, nu avem acces la astfel de informații.
Și ultima întrebare, adresată domnului academician Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române, și domnului profesor doctor Radu Ciuceanu, director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română.
Obiectul întrebării: „Studiul privind Grupul Etnic German și Mișcarea Legionară”.
Domnule președinte,
Domnule director,
Puterile Aliate au impus României, prin art. 15 al Convenției de Armistițiu din 12 septembrie 1944, dizolvarea organizațiilor prohitleriste de pe teritoriul românesc. Astfel, Grupul Etnic German a fost desființat prin Decretul-lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de Regele Mihai al României, prin care se dizolva Grupul Etnic German și se confisca averea acestuia ca reparații de război.
Vă rog să-mi puneți la dispoziție o copie a acestui document istoric.
Prin Sentința civilă nr. 2.790 din 28 mai 2007 a Judecătoriei Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a fost declarat, în urma propriei cereri, succesor al organizației hitleriste Grupul Etnic German. Instanța a admis cererea președintelui organizației FDGR, iar Sentința civilă nr. 2.790 din 28 mai 2007 la Dosarul nr. 1.672/306/2007 nu a fost atacată de nimeni și a rămas definitivă.
Așa că, în mod oficial, printr-o sentință definitivă, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este succesorul Grupului Etnic German.
Vă rog să-mi remiteți un studiu istoric privind Grupul Etnic German, activitatea acestui grup și un punct de vedere al Academiei Române (un punct de vedere pur istoric, nu politic) privind această succesiune. Este posibilă și în ce condiții?
Vă rog, de asemenea, să-mi puneți la dispoziție un studiu al Academiei Române privind Mișcarea Legionară din România.
Doresc răspuns în scris. În scris am zis, nu oral, da, pentru că este Academia Română.
Cu aleasă considerație, Cristiana Irina Anghel, senator în slujba poporului român. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Cristiana Irina Anghel · 13 iunie 2016 · monitorul.ai