Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule secretar. Stimați colegi, vă rog să luați loc. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi și vă anunț că din totalul de 162 de senatori și-au înregistrat participarea... prezența, iertați-mă, 98, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi propusă de Biroul permanent a fost distribuită.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Stimați colegi, pentru această săptămână, Biroul permanent vă propune modificarea programului de lucru după cum urmează:

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

3. Legea pentru modificarea art. 277 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

4. Legea pentru modificarea și completarea art. 63 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2013 privind măsurile necesare pentru funcționarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcționări a instanțelor pe durata desfășurării activității acestor comisii.

6. Legea pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

7. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare.

8. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

9. Legea pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

10. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

11. Legea privind instituirea zilei de 23 iunie Ziua funcționarului public.

12. Legea pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului.

13. Legea pentru modificarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România.

14. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

15. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2015 pentru modificarea alin. (6) al art. 9[2] din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

16. Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri fiscalbugetare.

17. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

De la data la care comisia a dezbătut raportul și l-a trimis către plen au intervenit ceva modificări la Legea nr. 34, știți foarte bine, prin acea ordonanță de accelerare a procesului de achiziții. Legea, așa cum este ea astăzi... Raportul pe care noi îl avem în față astăzi face trimitere la niște articole care au fost abrogate prin aceste modificări la Ordonanța nr. 34.

Pentru a nu aproba o lege care nu se poate aplica practic, vă rog să fiți de acord să supuneți votului retrimiterea la comisie și mâine putem reface raportul astfel încât să corelăm textele.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnule președinte,

Sunt... sunt... suntem cu toții în aprobarea procedurii de urgență pentru o serie de acte normative, nu altceva. Deci aprobarea procedurii de urgență pentru o serie de acte normative, nu alte dezbateri.

## **Domnul Cătălin Boboc**

**:**

E în regulă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Știu despre ce e vorba, sigur că vă dau cuvântul, dar nu suntem acolo.

## **Domnul Cătălin Boboc**

**:**

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am solicitat... s-a solicitat de către Guvern procedură de urgență pentru acest proiect.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Vă rog, microfonul 3.

Domnul Șerban Nicolae, microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Înainte de a trece la vot, aș fi vrut să aud, exact în contextul celor spuse de președintele Comisiei juridice, dacă Guvernul mai susține procedura de urgență și, în respectul pe care Guvernul îl datorează Parlamentului, dacă a făcut și setul de propuneri care să actualizeze propunerea legislativă, adoptată la sfârșitul anului trecut în procedură de adoptare tacită de Camera Deputaților, cu pachetul finalizat de Parlament în luna precedentă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, pot să vă răspund eu. Avem scrisoarea prim-ministrului – am avut-o în Biroul permanent astăzi – prin care insistă pe procedura de urgență, considerând că este necesar și întregul pachet, așa cum subliniați dumneavoastră. Deci Guvernul văd că insistă.

2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Se susține, da? Vot.

Respins.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 465 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Se susține?

Nu.

4. Propunerea legislativă privind abrogarea art. 23 alin. (a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările și completările ulterioare.

Nu se susține.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice... – dacă vorbiți în timp ce vorbesc eu, sigur că n-o să înțelegeți niciodată –, b169 din 5.04.2016. ## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Susțin.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Susțineți, da? Doriți...

Vot, vă rog. Se susține. Vă rog. Susține inițiatoarea, asta am vrut să spun. 63 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 5 abțineri. Aprobat.

6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (b173).

S-a notat, doamna Anghel?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu-i a mea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu-i a dumneavoastră. E a domnului Șerban Nicolae. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt dintre inițiatori. Vă rog să supuneți votului aprobarea procedurii de urgență.

Totuși, pentru consemnare în stenogramă, vă rog să observați că toate aceste propuneri pe care le discutăm astăzi, a căror procedură de urgență o supunem aprobării astăzi, au fost depuse în zilele de 5, 6 aprilie. Suntem în iunie, la jumătate. Dacă asta înseamnă procedură de urgență, înseamnă că trebuie să modificăm urgent regulamentul.

Fac precizarea că în materie de inițiativă legislativă Constituția nu distinge. Tocmai pentru că sunteți un jurist de marcă, aș reaminti _Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus_ .

Nici noi nu trebuie să facem distincție între inițiatori.

Corect.

Dacă Guvernul are un regim, inițiativa parlamentară în materie legislativă ar trebui să urmărească aceeași procedură, în așa fel încât să nu fim în situația ca la două luni de la depunerea unei inițiative legislative să discutăm dacă o mai adoptăm în procedură de urgență, mai ales că noi suntem, în foarte multe cazuri, primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Am rugat să se consemneze doar pentru stenogramă, în speranța că generațiile viitoare de legislatori vor ține cont de această distincție.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu discutați cu sala.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

73 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 4 abțineri. Aprobat.

8. Propunerea legislativă privind activitatea de recuperare debite.

Se susține?

Da, da, am sărit.

Luăm 8 și reluăm 7.

Susțineți, da?

Deci nu pot reveni.

8 se susține?

Nu.

7. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 25 martie Ziua națională a pădurilor. Se susține. Vot pentru procedură de urgență.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 62, 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:** Procedură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu puteți... în timp ce discutăm un proiect, nu puteți invoca procedură dacă nu-i pe acest proiect.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

11. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 291 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Se susține?

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 77 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Nu se susține.

Sunt ale aceluiași inițiator, domnul deputat Sava Andrei Valentin.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Domnule Tánczos, susțineți, da? Se susține.

Vă rog, vot.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Inițiatorii? Nu se susține.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 352 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Nu se susține.

Doamna Anghel, vă rog, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, eu am primit nu ieri, cum ar fi fost normal, nici măcar azi de dimineață, ci acum o foaie de hârtie L, PLX, L cutare, L cutare, da? Nu scrie cine este inițiator. Eu am 60 de inițiative legislative. Ce sunt eu, Mafalda, să le țin minte pe toate, să știu care sunt? Mă uit și eu pe articolul de lege.

Sunt în sală. Am spus foarte clar: la 4 vreau să susțin urgența. Ce mare lucru e?

Doamna senator Anghel, sigur că vom reveni și veți susține urgența.

Vă rog.

Însă modul în care procedați dumneavoastră în niciun caz nu este un respect față de președintele de ședință. Așa că nu mai invocați mereu de câte ori luați cuvântul respectul. Nu-l aveți.

Domnule președinte...

Nu-l aveți, doamna Anghel!

Respectul îl dau...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

4. Propunerea legislativă privind abrogarea art. 23 alin. (a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările și completările ulterioare.

Se susține, da? Susțineți...

Vot, vă rog.

65 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri. Aprobat.

La punctul 3, secțiunea I, aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative; este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122/2004.

Există un raport al comisiei de specialitate, care a apreciat just, spunem noi, că primă Cameră sesizată din acest punct de vedere ar trebui să fie Camera Deputaților.

Supun aprobării dumneavoastră transmiterea către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a acestei inițiative legislative.

Punctul 4, secțiunea I, numirea unui membru în Consiliul Național de Integritate.

Domnule președinte Boboc, doreați să interveniți la acest punct.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 3.

Președintele Comisiei juridice a Senatului, domnul senator Cătălin Boboc.

Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Cătălin Boboc:**

Vă rog să supuneți votului Senatului propunerea de retrimitere la comisie, având în vedere faptul că legea, așa cum e ea formulată astăzi, face trimitere la articole din Legea nr. 34 care între timp au fost abrogate.

Pentru corelare, am discutat și cu reprezentanții Ministerului Justiției, pentru a corela toate textele...

Ba e asta, domnule, cum să nu fie asta?! E 1, punctul 1 pe ordinea de zi.

Domnule președinte, e Consiliul Național de Integritate.

Păi...

## Doriți?

Raportul cu privire la numirea unui membru al Consiliului Național de Integritate. Nu.

Sunteți aici. Continuăm procedura.

Din partea Comisiei juridice, doamna secretar Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 29 februarie 2016, a luat act de memorandumul intern privind declanșarea procedurii de numire a unui membru titular al Consiliului Național de Integritate din partea organizațiilor societății civile legal constituite și a stabilit data de 11 martie 2016 pentru transmiterea propunerilor nominale din partea organizațiilor civile legal constituite cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar.

În acest sens, secretarul general al Senatului a transmis Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. 400/14.03.2016, propunerea de candidatură a domnului Chioveanu Paul, în vederea întocmirii raportului. Candidatul este propus de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki.

În ședința din 9 mai 2016, membrii Comisiei juridice au procedat la audierea candidatului prezent, au analizat dosarul acestuia și prevederile legale în materie și au hotărât să avizeze favorabil numirea dânsului de către plenul Senatului pentru funcția de membru titular în Consiliul Național de Integritate, potrivit legislației în vigoare.

Facem mențiunea că din actele depuse la dosar s-a constatat că domnul Chioveanu Paul a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru ocuparea acestei funcții.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Sunt intervenții în legătură cu această numire? Nu sunt.

Stimați colegi,

Prevederile Legii nr. 144/2007 nu conțin expres posibilitatea... nominalizarea modalității de vot, situație care mă determină să vă propun ca noi în Senat să hotărâm modalitatea de vot. Și v-aș propune vot electronic.

Dacă sunteți de acord,

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu, nu. A fost procedura de vot acum.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, procedura, așa e, aveți dreptate. Supun aprobării dumneavoastră numirea domnului Paul Chioveanu. Cred că...

Stimați colegi, există domni sau doamne senator care doresc să facă anunțuri de la microfonul central? Domnule senator Rogojan, vă rog, poftiți.

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

De astăzi voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal – senator de Maramureș, Rogojan Mihai Ciprian.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul senator Popa, liderul grupului parlamentar. Vă rog. Microfonul central.

Tot de astăzi, domnul senator Rogojan va activa în cadrul Comisiei pentru cultură, în locul doamnei Tudor Doina.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun la vot propunerea pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al PNL de înlocuire a doamnei senator Tudor Doina, fost senator Tudor Doina, cu domnul senator Rogojan.

Stimați colegi, punctul 1, Proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică _. (Discuții la prezidiu.)_

Domnule senator Boboc, cred că, în sfârșit...

## **Din sală:**

Nu mai vrea...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu mai vrea...

Da. Vă rog. Din partea Grupului senatorial al PSD, liderul acestui grup, domnul senator Mihai Fifor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm și noi retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a acestui proiect de lege.

Două săptămâni.

## Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat o anumită ușurință, ca să nu spun neseriozitate, cu care se tratează o asemenea chestiune foarte importantă. Așa cum a spus colegul nostru senator, ea zace din aprilie. Acum se dorește și s-a votat procedura de urgență, dar ea este așa de urgentă încât este pe locul 1 la ordinea de zi. Este firească cererea respectivă, pentru că se încalcă niște proceduri, niște drepturi pe care senatorii le au – de a face amendamente – și e firesc ca și comisia să studieze foarte atent acest proiect de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră cererea liderului Grupului parlamentar al PSD de reîntoarcere la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Domnul senator Mihai Fifor.

Vă rog.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

Mulțumesc, domnule președinte. Și aici propunem retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

Doamna senator Câmpeanu. Există deja propunere de reîntoarcere la comisie.

Vă rog.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Am o rugăminte către tot Senatul.

Aceste reîntoarceri la comisie fac că unele legi, ca și cele de astăzi, s-au adoptat tacit. Se cere în mod special întoarcerea la comisie ca să treacă tacit.

Aș vrea să se consemneze acest lucru, ca această lege să vină în dezbaterea Senatului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu este cazul acestui act normativ, unde suntem decizionali. Deci nu cred că v-ați referit la acest act normativ. Cred că la altele.

Supun aprobării...

Tot legat de reîntoarcerea la comisie? Vă rog.

Da. Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Să prindem sesiunea.

Domnul senator Popa, înainte de a supune la vot. Vă rog. Dacă aveți legat de această propunere.

Suntem Cameră decizională, nu se poate.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Voiam să-i spun doamnei senator că e în eroare...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## I-am comunicat.

Supun aprobării dumneavoastră reîntoarcerea la comisie.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România.

Declar dezbaterile generale asupra propunerii legislative deschise.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt prezenți.

Din partea ministerului participă domnul ministru secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Domnule ministru, microfonul 9. Aveți cuvântul.

**Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că este obligatorie existența cazierului judiciar la dosarul personal pentru angajarea pe acele funcții pentru care este instituită expres, prin acte normative, obligativitatea cazierului judiciar ori pentru angajarea pe acele funcții pentru care se stabilesc o serie de limitări prin condiționarea angajării pe acea poziție de lipsa săvârșirii unor fapte penale expres prevăzute în cuprinsul actului normativ.

Având în vedere aceste aspecte, susținem raportul suplimentar de respingere al comisiilor de specialitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Andronescu, președinte. Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

Vă mulțumesc frumos.

Cele două comisii au făcut un raport comun și, de asemenea, vă propun respingerea acestei inițiative legislative, cu argumentele pe care domnul secretar de stat le-a adus.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale, dacă sunt. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii legislative.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul ministru secretar de stat Király András. Vă rog. Microfonul 9.

**Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Punctul de vedere al Guvernului și al ministerului este unul nefavorabil, din următoarele considerente: Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, cu modificările și completările ulterioare, prevede stabilirea pentru elevii unității de învățământ a unui semn distinctiv, cum ar fi ecusonul, uniforma, eșarfa sau altele asemenea, lăsând decizia la nivelul unității de învățământ, astfel nefiind obligatorie îndeplinirea tuturor acestor condiționalități în mod simultan.

Susținem faptul că purtarea cel puțin a unui semn distinctiv de către elevi are o contribuție majoră în siguranța elevilor, iar aspectele sus-menționate demonstrează existența unui cadru democratic de luare a deciziei, de implicare și informare a tuturor celor interesați, adică este vorba de Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia. Doamna senator Andronescu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat și vă propune un raport de respingere. Legea nr. 35/2007 prevede această posibilitate. Din păcate, sunt multe familii cu probleme sociale și, până când nu vom găsi o soluție pentru a acoperi cheltuiala cu uniformele, până atunci, cred că este bine să lăsăm opțional. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere, cu amendamente respinse.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Declar dezbaterile generale deschise.

Există inițiator?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, prezent domnul... Și la sport tot dumneavoastră?

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog, pe scurt. Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa aflată în dezbaterea Senatului se referă la modificarea Legii educației fizice și sportului, în sensul introducerii unui articol nou, 64[1] , care să dea posibilitatea Ministerului Tineretului și Sportului de a acorda, prin hotărâre a Guvernului, premii, recompense în bani și produse sportivilor care au obținut performanțe deosebite în competiții sportive. Guvernul nu susține o asemenea inițiativă. Există reglementare în actuala Lege a educației fizice, dar și normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, motiv pentru care ne însușim întru totul raportul de respingere al comisiei de specialitate și vă rugăm să fiți de acord cu acesta.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, doamna președinte Andronescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia vă propune un raport de respingere cu același argument.

În art. 18 din prezenta lege, Guvernul are baza legală pentru a acorda premii și, de altfel, a și făcut-o până acum în formulele lui diferite de-a lungul anilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii.

Raportul negativ, de respingere, a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul este prezent?

Constat că nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul ministru secretar de stat György Attila. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015, în sensul extinderii excepțiilor de la aplicarea plafoanelor în numerar prevăzute de lege.

Susținem respingerea proiectului legislativ, întrucât prevederile acestuia contravin principiilor care au stat la baza Legii nr. 70/2015.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Viorel Arcaș.

Vă rog. Președintele comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Oprea. Microfonul central. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Asta ca să accentuăm câtă importanță oferă colegul nostru parlamentar de la UNPR armatorilor și operatorilor de nave. Toată lumea recunoaște că trecerea la sistemele moderne de plată nu înseamnă revenirea la sacul de bani și asta propune colegul nostru, că acea sumă de 5.000 de lei pe zi îi încurcă pe armatori și operatorii de navă. Zău că te apucă plânsul!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 138 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015.

Stimați colegi, este ora 17.00. Aș vrea să fiți de acord să continuăm dezbaterile și pe măsură ce dezbatem legi cu caracter organic să le și votăm, celelalte votându-le în program obișnuit.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul György Attila. Vă rog. Microfonul 9.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Inițiativa legislativă propune reducerea cotelor contribuției de asigurări sociale de stat cu două puncte procentuale pentru angajatori și trei puncte procentuale pentru asigurați.

Întrucât impactul bugetar este de peste 7,7 miliarde de lei pe an, proiectul legislativ nu este sustenabil financiar, deci, în consecință, nu-l susținem.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Domnul senator Arcaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O inițiativă foarte bună, dar, din păcate, la comisie, voturile celor prezenți au fost egale „pentru” și „contra” și, în final, supunându-se la vot un raport de admitere, am ajuns la un raport de respingere.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, stimați colegi. Domnule senator, aveți la dispoziție microfonul 4. Vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe mine explicația Guvernului nu m-a convins. De exemplu, când s-a pus problema reducerii de TVA, la fel, exista o mare emoție cum că dacă va scădea TVA-ul vor fi încasări extrem de mici și că o să ajungem cine știe în ce mare problemă financiară. Iată că TVA-ul a scăzut, la alimente chiar extrem de bine, TVA-ul general a scăzut și, din câte am citit și din presă, încasările bugetare sunt mult mai mari.

De aceea, eu cred că o simplă matematică pe care ne-o prezintă astăzi reprezentantul Guvernului nu stă în picioare. Numai a spune că dacă reducem, evident, vor fi niște încasări, asta înseamnă că vorbim, cred eu, mai mult pentru a motiva un lucru care nu este extrem de sustenabil, pentru că, iată, ne confruntăm cu o piață a muncii extrem de dificilă, în care munca la negru încă există, munca la gri încă există, munca la două ore se pare că nu poate fi combătută de actualul Guvern – sunt extrem de mulți angajați la două ore oficial și, de fapt, ei lucrează și câte opt și câte zece ore –, iar eu cred că o diminuare a acestor contribuții ar duce la ieșirea din zona de gri, ieșirea din zona de negru, ieșirea, până la urmă, din evaziunea fiscală, plata acestor impozite și, până la urmă, încasări mai mari.

Eu cred că ar trebui Guvernul să se mai gândească și eu sper să votăm pentru asemenea propunere.

Mulțumesc. Există și alte puncte de vedere? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central, vă rog. Domnul senator Vosganian, domnul senator Oprea.

## Stimați colegi,

Vreau numai să vă aduc aminte că la ora actuală deficitul de la bugetul de asigurări sociale este aproape egal cu deficitul țării. Orice scădere a contribuțiilor la asigurări sociale va duce la depășirea deficitului pe țară, nu numai la bugetul de asigurări sociale.

Vă rog să fiți foarte responsabili când votați astfel de măsuri.

Poate că au un efect bun într-o parte, dar cred că gaura pe care o facem în partea cealaltă este mult mai mare.

Gândiți-vă încă o dată și vă precizez: bugetul la asigurări sociale este aproape egal cu deficitul țării.

Mulțumesc.

Domnule senator Vosganian, vă rog.

## Stimați colegi,

Noi am intrat în Uniunea Europeană cu mari speranțe. Ne gândeam că intrarea în Uniunea Europeană ne va îmbunătăți viața.

Ne-am dat seama însă că în Uniunea Europeană noi nu suntem competitivi, ci suntem doar complementari. Între a fi competitivi și a fi complementari e o mare diferență.

Complementar înseamnă că toate drumurile sunt într-un singur sens, adică banii îi așteptăm noi de la ei. Medicii și arhitecții pleacă să lucreze de la noi către ei.

A fi competitiv este un drum cu două sensuri: investitorii lor vin la noi, investitorii noștri merg la ei. Specialiștii noștri își pun speranțe să lucreze acolo, specialiștii lor își pun speranțe să lucreze la noi. Participăm la politica comună europeană.

Ce observăm însă? Observăm că România este, economic vorbind, doar o anexă a Uniunii Europene.

Dacă ne uităm pe structura economică a României vedem că, de fapt, noi suntem un fel de atelier, suntem un fel de atelier meșteșugăresc al Uniunii Europene. De fapt, suntem o țară a unui uriaș lohn.

Este drept că avem o structură foarte bună în ceea ce privește industria electrică, electrotehnică, de automobile, numai că noi facem centuri de siguranță pentru cutare fabrică, facem instalații electrice pentru cutare fabrică, dar fabricile acelea nu sunt în România, ci sunt în altă parte.

Avantajul care este? Că la noi, în România, cică ar fi salarii mai mici. Avantajul cu România este că România este o țară care nu are propriile investiții, nu are propriii săi bani și trebuie să aștepte din străinătate.

## Stimați colegi,

Dacă vom continua așa și dacă România va avea un ritm de creștere economică sub 5%, vă previn că decalajele dintre noi și primele țări ale Uniunii Europene nu vor scădea, ci vor crește. Și vă rog să mă credeți, a fi sărac în afara Uniunii este mai confortabil decât a fi sărac în interiorul Uniunii, pentru că, dacă ești afară, te uiți pe fereastră la ceilalți cum mănâncă, dar dacă ești în interior simți și mirosul mâncării.

De aceea, tentativa de a rămâne pe acest sistem, de a ne păzi cu strășnicie deficitele, de a ne autovictimiza nu este cea mai bună soluție.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, pentru 30 de secunde, doamna Câmpeanu dorește să revină la microfon.

Urmează domnul senator Liviu Pop.

M-am uitat, că era o doamnă, de asta...

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Numai două cuvinte vreau să spun. Nu mi-am închipuit vreodată că pot să aud din gura colegului meu Vosganian o astfel de pledoarie populistă.

Vreau să-i aduc aminte, în Guvern, când s-a certat...

Vreau să vă aduc...

Dar nu știți ce vreau să spun.

Vreau să-i aduc aminte, în Guvern, că ne-am certat două ore, atunci când a fost dublarea pensiilor, și-mi spunea cu tot simțul de răspundere că va creștere deficitul la pensii și efectiv...

Ba da, e adevărat. Două ore ne-am certat în Guvern...

Vă rog să nu vă certați în Senat, că ați rămas prieteni, așa că...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Господин Варужан, прошу тебя

„Человек который продает пар обеда, получает звон монет.”

„Omul care vinde aburul mâncării primește în schimb zgomotul de monedă.”

Asta ați susținut. Deci e un nonsens.

Nu vă recunosc, domnule liberal Varujan, pe dumneavoastră, care...

ați avut ochii închiși trei ani când ați promis, în campania electorală, că reduceți TVA-ul de la 24%. Și l-ați ținut trei ani și ați mai creat și impozitul pe clădiri speciale și ați mai introdus și două tipuri de accize!

Oameni buni, oameni buni, lăsați populismul la intrarea în Parlament!

Lăsați populismul la intrarea în Parlament! Nu veniți cu lucruri care să distrugă țara!

În momentul acesta...

Da, bineînțeles, tot „pa ruschi”, da?

Nu este _._ Nu este adevărat.

Mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Deci ce susțineți acum nu este decât o ducere a țării în hău.

Pentru că domnul senator Vosganian a solicitat 30 de secunde drept la replică, îl rog, 30 de secunde. Urmează domnul Pop.

Domnule Oprea, cât am condus eu economia României nu am închis nicio fabrică și n-am mărit niciun impozit. Dimpotrivă, am redus impozitul pe profit de la 25 la 16, impozitul pe salariu de la o medie de 27 la 16 și contribuțiile de la 49 la 39,5.

Îmi spuneați că va crește deficitul la pensii și țara noastră se va duce de râpă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator Oprea, vă rog.

Domnul senator Oprea. Poate îi împăcați.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Eram ispitit să vin cu citatul din limba rusă, ca să-l...

Vă rog, vă rog, domnule senator.

Nu. Vreau cu orice preț ca distinsul coleg Varujan să mă și asculte, că eu l-am ascultat.

Rog toți colegii senatori să fie atenți la vorbitor, inclusiv domnul senator Vosganian.

Mulțumesc.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

În timpul ăsta, economia României a crescut.

Doamna Mariana Câmpeanu, sunteți o persoană fermecătoare și îmi pare rău, sincer, că atunci când am majorat pensiile n-am avut și ocazia să vă cunosc, ca să avem dialogul de care vorbiți dumneavoastră acum.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi... Stimați colegi,

10 secunde, doamna Câmpeanu, dar sper că nu o ținem în drept la replică până...

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Stenograma din Guvern. Eram președintele Casei Naționale de Pensii, nu era domnul ministru Păcuraru atunci și eu am susținut și am dezbătut în Guvern acest lucru și acolo, în ședința aceea de Guvern, ne-am certat.

Mulțumesc.

Dar de atunci v-ați împăcat de câteva ori. Domnul senator Liviu Pop. Microfonul 3, vă rog.

Mai sigur de aici, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu interveneam dacă nu vedeam punctul de vedere al Guvernului, care mi se pare o glumă proastă. Ați venit în fața noastră în Parlament cu un buget în care salariul minim pe economie era prevăzut la 1.100 lei, după care s-a venit cu o hotărâre a Guvernului în care ați majorat salariul minim pe economie la 1.250 de lei.

Toate contribuțiile de anul acesta, de la 1 mai încoace, sunt mai mari cu 13%, fapt pentru care cred că se justifică susținerea inițiativei legislative cu reducerea de 3 puncte procentuale, respectiv 2 puncte procentuale, amintindu-vă că în 2014 am avut capacitatea să micșorăm cu 5% contribuțiile angajatorului și nici n-a căzut economia, nici nu s-a redus forța de muncă, nici nu s-a redus numărul de locuri de muncă, fapt pentru care cred că trebuie să reevaluați punctul de vedere atunci când vă veți prezenta în Camera Deputaților pentru susținerea acestei inițiative. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă, întrucât raportul nu a trecut.

Punctul 8...

Domnul senator Oprea dorește să se adreseze plenului Senatului pentru a explica votul.

Nu știu care a fost ăla, dar vom vedea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Antevorbitorul meu a făcut trimitere la Guvernul actual. Luați și analizați secretarii de stat și să vedeți dacă nu sunt Guvern PSD.

Mulțumesc. Nu este explicația votului, dar... Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol. Declar dezbaterile generale deschise. Dau cuvântul inițiatorului. Nu este prezent. Din partea Guvernului...

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul legislativ se referă la acele documente pe care toți fermierii care nu sunt persoane juridice trebuie să le obțină, astfel încât să poată să intre pe piața produselor alimentare în mod oficial și reglementat.

Atât certificatul de producător, cât și atestatul de producător, cât și carnetul de comercializare sunt documente care sunt cumpărate, practic, de fermieri. Ele se plătesc la primărie. Imprimarea lor se face la Imprimeria Națională.

Așa cum prevede astăzi legislația, aceste documente se reînnoiesc anual.

În dezbaterea comisiei, am înțeles de la reprezentantul Guvernului că mecanismul de comercializare se poate folosi până la epuizarea foilor din acest document, dar certificatul prin care producătorul demonstrează că este producător agricol, fermierul demonstrează că este producător agricol se achiziționează în continuare anual.

An de an, în ianuarie, fermierul scoate din buzunar, în funcție de primărie, 50 de lei, 80 de lei, 120 de lei, merge și cumpără niște hârtii pe care poate le folosește, poate nu, dar atât în solicitarea fondurilor europene, cât și în comercializarea produselor aceste documente sunt obligatorii.

Am propus ca aceste documente să fie valabile 5 ani de zile, ele să fie vizate anual de către primărie, în funcție de datele din registrul agricol, astfel încât să reducem birocrația, să reducem atât birocrația, cât și sumele care trebuie plătite de fermieri.

La acest lucru se referă proiectul legislativ și vă rog să îl votați, să îl susțineți. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului României, poziția acestuia este susținută de domnul Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat. Vă rog. Microfonul 10.

**Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține acest act normativ dintr-un considerent foarte simplu: nici birocrația și nici cheltuielile nu se reduc.

Vreau să vă precizez că în Codul fiscal maximul pe care poate să-l plătească fermierul este de 80 de lei, indiferent cât am modifica noi, câte cinci file sau zece file, să putem introduce, birocrația rămâne aceeași, pentru că an de an trebuie să se ducă să-l vizeze, iar, pe de altă parte, costurile nu vor crește mai mult de 80 de lei, pentru că așa este înregistrat în Codul fiscal și așa va fi plătit. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Silistru, președintele Comisiei pentru agricultură. Microfonul 7.

Ba este. Tánczos Barna.

Maestre...

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 6. Aveți cuvântul pentru a susține pe scurt proiectul.

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vreau să vă spun că am primit aviz negativ de la Comisia economică pe această propunere legislativă, iar Comisia pentru agricultură, cu majoritate de voturi, a votat un raport de respingere a acestei inițiative legislative.

Astfel, vă supunem spre dezbatere și adoptare acest raport de respingere și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Sunt alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator. Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să transform această inițiativă într-o ocazie de interpelări, întrebări, dar am rămas un pic surprins, pentru că la o inițiativă anterioară la care am fost coautor, domnul senator..., adică voiam tocmai pentru a elimina birocrația, să reducem, să eliminăm din obligativitatea de a avea atestatul și certificat de comercializare pe cei cu... pe micii agricultori. Și domnul senator a spus atunci că dacă mă duc la dânsul în localitate în câteva minute se obțin și unul, și altul și nu-i birocrație.

Mutați-vă!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să fiu sincer, nu m-am prins de ce nu se poate. Am înțeles că așa spune Codul fiscal, dar suntem în Parlamentul României. Dacă este cazul, putem să schimbăm și Codul fiscal. Eu cred că propunerea nu este rea, să poată să fie emisă pe o perioadă mai îndelungată.

Dar aș vrea să întreb reprezentantul ministerului... Îmi aduc aminte că în luna mai parcă, anul trecut, Ministerul Agriculturii a venit cu prezentul act normativ referitor la aceste documente și cu acea ocazie a scos posibilitatea folosirii borderoului de achiziții. Mă refer concret la pensiunile agroturistice, chiar restaurantele care doresc să folosească materii prime ecologice, biologice – știu eu? – din comunitățile locale. Sunt, undeva, în zona rurală, vor să se ducă la 100-200 de metri, la un agricultor, să cumpere ceva, ei nu mai pot. Chiar dacă agricultorul respectiv are aceste documente, din punct de vedere fiscal, nu se mai poate folosi borderoul de achiziții, ceea ce înseamnă că, până la urmă, încercăm să ne ducem să mâncăm undeva într-o pensiune agroturistică roșii din colț, dar, de fapt, ele sunt importate din Turcia.

Rugămintea mea... dacă puteți să ne dați câteva detalii. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Până se pregătește domnul ministru să vă dea răspuns, îl rog... îl invit la microfon, tot microfonul 4, pe domnul senator Bereanu.

## Mulțumesc, domnule președinte,

Aș dori să îl întreb pe domnul ministru dacă în urma introducerii acestor atestate și acestor carnete de comercializare, dacă s-a făcut o analiză, astfel încât... s-a făcut o analiză dacă prin piețele din România mai există acei comercianți care folosesc aceste carnete și eu vreau să vă spun, domnule ministru, că s-a creat o bulversare în sistemul fermierilor crescători de animale, atunci când vor să vândă animalele către producători, aceștia le cer aceste carnete și fără ele nu pot să-și vândă animalele și sunt foarte mari probleme, mai ales în zona de munte.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bumbu. Microfonul 3, vă rog. Microfonul 3.

Acum văd exact că se susține că ar fi o birocrație infernală. Infernal n-o fi, dar birocrație este. Eu, dacă mă abțin de la a vota această inițiativă, în afară de controversa pe care am menționat-o, este dintr-un singur fapt: 5 ani este foarte mult, știm foarte bine ce mișcări sunt în sistem, câți intră în domeniul agricol și câți sunt eliminați sau ies de bună voie.

Deci cred că 5 ani este chiar mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dacă nu sunt alte puncte...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Deneș. Deneș.

Domnul senator Deneș. Vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Această inițiativă a fost trimisă spre avizare și Comisiei pentru administrație, unde am discutat-o și am dezbătut-o, sigur, din punct de vedere administrativ să spunem, iar inițiatorul, unul dintre inițiatori, care și-a susținut foarte bine inițiativa... Vreau să vă spun că este una dintre inițiativele care provin exact din cererile pe care ni le face adeseori electoratul, oamenii care vin în audiență la noi. Și întrebam reprezentantul Guvernului: de ce această inițiativă este o inițiativă care să nu merite a ne apleca asupra ei și a o vedea ca o inițiativă corectă?

Din punctul meu de vedere este o inițiativă care vine în întâmpinarea cererilor cetățenilor, pentru că în fiecare an acești producători trebuie să meargă să-și ridice aceste carnete de producător, acest atestat de producător, iar inițiatorul vine și spune: acest carnet să aibă cinci file și în fiecare an să primească avizul pe care oricum îl primea dacă corespundea ceea ce spunea el că face și, prin investigații, să spunem aleatorii, ale reprezentanților administrației publice locale se certifica că face ceea ce spunea că face acest producător agricol. Eu spun că, prin această inițiativă, e clar, s-ar diminua birocrația și s-ar ușura obținerea acestor avize mult mai ușor decât în fiecare an. Acest producător agricol să meargă să obțină aceste carnete.

Drept urmare, cred că este o inițiativă corectă a inițiatorilor, venită în urma acelor sesizări făcute de către cetățeni.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfonul 2 pe inițiator.

Vă rog, domnule ministru, să fiți pregătit, vi s-au adresat o serie de întrebări, o să trebuiască să răspundeți. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte pe scurt, vă povestesc cum se desfășoară aceste lucruri la o primărie.

În ianuarie, toți fermierii din Sâncrăieni, că s-a vorbit de satul meu adineauri, vin la primărie...

Așa ajungeți celebru, vedeți, așa ajungeți celebru.

Da.

Nu, de la apă minerală este foarte celebră acea localitate...

Vin, dacă sunt 800 de fermieri din Sâncrăieni, vin în ianuarie și cer 800 de atestate de producători și 800 de carnete de comercializare. Și le plătesc. Poate nu plătesc mai mult de 800 de lei sau 80 de lei, cum a zis domnul ministru, dar plătesc. Trece anul, unele au fost folosite, altele nu. În ianuarie anul viitor se prezintă toți 800 iarăși la primărie, cer același document încă o dată, îl plătesc încă o dată, poate cu 80 de lei, nu mai mult, dar îl plătesc și peste doi ani, și peste trei ani și peste cinci ani de zile vin anual și plătesc, practic, același document, care se completează pe prima pagină, conform datelor din registrul agricol.

Ceea ce propun eu este ca în momentul în care își face declarația pentru registrul agricol fermierul, care este obligație anuală, să se completeze acea filă pentru anul respectiv din atestatul de producător și să nu mai plătească. Măcar de atât să-l scutim pe fermier.

Cred, sincer, că ar fi o debirocratizare. Recunosc că pe partea de carnet de comercializare are dreptate ministerul și tocmai de aceea aș propune o retrimitere la comisie, s-o mai dezbatem încă o dată, și poate reușim să ieșim din comisie cu o formă care să fie acceptată și de minister, și de Senat. Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Avem o problemă, un vicelider al grupului sau liderul grupului parlamentar a solicitat – iertați-mă, toată lumea are funcții, așa că... A solicitat retrimiterea la comisie, însă aș vrea ca înainte de a supune votului să-l rog pe domnul ministru, i s-au adresat o serie de întrebări, unele cred și eu, care nu sunt specialist, suficient de pertinente; pe scurt, domnule ministru, vă rog să răspundeți la întrebările colegilor senatori.

## Mulțumesc frumos.

Aș începe cu prima, a domnului senator Calcan. Sigur că borderoul de achiziție după ultima modificare a Legii nr. 145/2014 se poate folosi. În situația în care proprietarul de teren a preluat grâu sau produse în natură poate să le dea pe borderou acelor entități economice care vor să ducă produse românești pe raft. Deci modificarea este făcută. V-am răspuns la întrebarea punctuală a dumneavoastră.

Al doilea lucru: sigur că putem discuta pe atestat, pe carnetul de comercializare însă nu, pentru că acest carnet de

comercializare se eliberează în momentul în care producătorul se duce la piață. Nu are cum să ceară 800 de certificate și să nu se ducă la piață, pentru că atunci este nonsens.

Un alt lucru care cred eu că este extrem de important este faptul că acest atestat costă 3 lei. Deci cu atât pleacă de la consiliile județene către primării. Carnetul de comercializare este 12 lei. Deci, din punctul acesta de vedere, sigur că suntem deschiși pe atestat. Carnetul de comercializare însă explică și exprimă altceva, în sensul în care el este eliberat, adică există marfa care trebuie vândută în piață.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea unui grup parlamentar de reîntoarcere la comisie.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Nu este.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest proiect, domnul Alexandru Oprean, ministru secretar de stat la Ministerul Culturii.

Vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori.

Așa cum bine a fost menționat, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea unui articol din Legea de organizare și funcționare a Societății Române de Televiziune și Radiodifuziune, propunându-se, în principal, eliminarea unor surse de obținere a veniturilor proprii ale acestor două societăți prin..., respectiv prin eliminarea taxelor pentru serviciul public al acestora.

Din punct de vedere constituțional, rațiunea existenței Societății Române de Televiziune, care este finanțată în proporție covârșitoare din taxa de televiziune, se regăsește în art. 31 din Constituția României, care menționează dreptul la informație ca drept fundamental al cetățenilor.

Țin să menționez că taxa în discuție este o taxă nefiscală și se regăsește în majoritatea țărilor europene, însă, la acest moment, în România această taxă este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Uniunea Europeană, care, prin instituțiile sale, a susținut și susține în continuare, în repetate rânduri, că taxa radio și cea TV trebuie să fie principalele surse de finanțare a societăților publice de radio și televiziune pentru a exista în concret, pentru a se asigura independența editorială a acestora și a se realiza misiunea de serviciu public.

Astfel, pentru toate aceste considerente, și nu numai, Guvernul României nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnul senator Severin. Vă rog.

Acest proiect legislativ a fost respins de Camera Deputaților. Este al optulea proiect legislativ în ultimii ani cu un conținut identic sau similar, care prevede excluderea, eliminarea taxei radio-TV.

Comisia pentru buget, finanțe a dat aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ.

Proiectul legislativ a fost dezbătut în 5 aprilie și, în conformitate cu modul cum au fost soluționate și celelalte proiecte similare, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Grupurile parlamentare doresc să exprime puncte de vedere?

Doamna senator Cristina Anghel. Microfonul 3. Vă rog. Poftiți.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Cristiana.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Cristiana Anghel. Microfonul 3, vă rog.

Se termină mandatul și n-ați înțeles că mă numesc Cristiana, nu Cristina.

Cristiana Anghel. Da.

Păi, Cristina e altă persoană. Nu știu cine este. Bun.

Vorbim despre taxe radio-TV? Știți părerea mea. Pentru ce să le-o dăm? Ca să-și dea salarii de sute de milioane și să mai și mănânce bani în plus. Vreau să știu și eu câți directori ai TVR-ului au răspuns pentru dezastru? Vreau să știu și eu ce egalitate există între o televiziune comercială, care este obligată să trăiască din rating și din publicitate, iar la Televiziunea Română au dreptul și la publicitate, au dreptul și la taxă, au dreptul la orice și nu răspund pentru nimic. Care imparțialitate? Care independență?

Vă rog din suflet, domnilor, în momentul în care discutați în comisie, luați raportul Curții de Conturi și o să vedeți ce spune raportul Curții de Conturi și despre legea aceasta care vorbește despre taxă. Și mă refer în primul rând la Televiziunea Română, pentru că la Radio există posturi de radio culturale, care fac mult bine și probabil că ar fi închise, dacă nu ar exista această taxă. Dar la Televiziune ce se întâmplă este inadmisibil. Și mă întreb: de ce nicio autoritate publică de forță nu se autosesizează? Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Crețu. Microfonul 3, vă rog.

Stimați colegi...Vreau să... Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac o lămurire, indiferent dacă ne place sau nu ne place cum funcționează Televiziunea Română actuală.

În lumea aceasta există trei tipuri de televiziuni: televiziuni private, pe care le controlează cei care dețin banii, televiziuni guvernamentale, ale Executivului, pe care le controlează cei care dețin puterea, și televiziuni publice, pe care le controlează cetățenii și le finanțează ei.

Noi, după 1989, am ales această variantă, să fie o televiziune publică. E clar că poate fi ameliorată în activitatea ei. Dar a renunța la ideea de televiziune publică mie mi se pare periculos. De asta plătesc oamenii abonamentul la Televiziune și la Radio pentru ca să aibă televiziunea lor și radioul lor. Și de asta se află în subordinea și în controlul parlamentar, nu în a Guvernului sau a altcuiva. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin. Vă rog, microfonul central.

Stimați colegi,

Nu cred că mai este cazul, dincolo de unele opinii, să demonstrăm de ce este necesară o televiziune publică. Măcar din punct de vedere strategic, este singura care asigură emisie terestră și asigură cu adevărat _free to air_ . Asta o știm cu toții.

Vreau să vă spun însă care sunt viziunea și modul cum este privită televiziunea publică în ultimele luni.

Cred că mulți ați citit cu bucurie faptul că Guvernul României a luat decizia ca, printr-o ordonanță a Guvernului, să permită achitarea datoriilor către EBU din fondurile pe care noi le-am acordat prin buget. Deci nu se dau bani în plus, ci doar se pot folosi banii acordați.

În aceste condiții, aș vrea să pun următoarea întrebare, să ne gândim cu toții: de ce acești bani nu au fost acordați acum o lună și jumătate, când președinta EBU, doamna Deltenre, într-o discuție la Ministerul Finanțelor, cu doamna ministru Dragu, cu mine de față și cu alți reprezentanți, a spus că este suficient un angajament al Guvernului pentru ca meciurile Campionatului European de Fotbal să fie transmise de Televiziunea Română? Nici măcar nu era nevoie să se dea banii.

Acest angajament nu a apărut, meciurile au fost preluate de o entitate privată – bravo ei! –, dar care nu este _free to air_ și care nu îndeplinește această condiție, iar veniturile din publicitate cred că le-ați aflat și dumneavoastră. 27.000 de euro 30 de secunde, scria presa de specialitate.

Au trecut aceste licitații, de fapt, nici măcar nu au fost licitații, Campionatul European de Fotbal nu poți să-l vezi decât dacă ești abonat la cablu sau prin satelit, deci cetățenii care văd terestru nu au această posibilitate și, între timp, Guvernul ia această decizie: dăm banii, plătim datoria la EBU după o lună și jumătate. De ce? Pentru că Jocurile Olimpice, care vor fi transmise de la Rio, nu le vrea nicio entitate privată, pentru că sunt noaptea și deci nu mai aduc un beneficiu, prin publicitate, și totuși trebuie transmise, pentru că există o obligație legală, cum era și pentru Campionatul European. S-au găsit bani. Jocurile Olimpice vot fi transmise pe TVR, noaptea, dar banii din publicitatea pe fotbal i-a luat o entitate privată. Și noi ne mai mirăm de ce este necesar să plătim acești leuți, pentru ca și cetățeanul care nu are satelit și nu are cablu să aibă acces. Este un drept constituțional la informare. Nu m-am referit direct, știu că dumneavoastră nu veți fi de acord să aprobăm o lege care desființează taxa. V-am spus, au fost 7 în ultimii ani, dar am vrut să prezint aici, în plenul Senatului, modul cum Guvernul României, direct sau indirect, conștient sau inconștient, a mutat un profit destul de evident de la o entitate de stat, TVR, la o entitate privată.

Mulțumesc. Doamna senator Cristiana Anghel.

Da. Bun. V-ați conformat.

Discutăm despre ceea ce face Televiziunea Română? Păi, Televiziunea Română își permite abuzul de a ordona sau de a avea contracte cu firmele de energie electrică și de a umbla în contul meu și al oricărui cetățean. Știați dumneavoastră și știți că banii se strâng în același cont pentru lumină electrică? Știți că, spre exemplu, procentul care se plătește este de 17% din banii cetățeanului? Știți dumneavoastră că prima dată se ia taxa radio-TV și omului, dacă nu vrea să o plătească, i se taie după aceea lumina, pentru faptul că n-a plătit lumina, pentru că nu există conturi separate?

Sunt niște abuzuri incomensurabile.

Eu n-am spus să fie închisă Televiziunea Română. N-am spus lucrul acesta. Eu spun așa: dacă ar fi după mine, aș îngropa ce este acum cu Televiziunea și cu datoriile ei, aș face alta, i-aș da-o la cheie unui om care să se ocupe de ea și care să răspundă. Și, în cazul în care mai face ce au făcut acum și unul, și altul, l-aș pune să plătească.

Câți au plătit? Îmi spuneți mie de cetățean? Păi, ratingul vorbește, domnilor! Cheltuiesc sute de milioane de euro și au rating zero. Pe banii noștri. Este cea mai imbecilă taxă pe care o plătește cetățeanul.

Mulțumesc doamnei Cristiana Anghel și-l rog pe domnul senator Barbu să poftească la microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

N-aș fi vrut deloc să intervin, dar ultimele două intervenții m-au determinat să îmi aduc aminte de unde vin și ce experiență am.

Sunt foarte interesat... Nu mi-am permis să vorbesc pe legea propusă de colegul de la UDMR privind actele care sunt necesare unui agricultor. De ce? Pentru că nu mă pricep. A fost secretar de stat, îl admir și ceea ce spune e corect.

Dar ca să vorbească cineva de Televiziunea Română, fără să-i cunoască adresa... I-o spun eu: Calea Dorobanților, nr. 191, sector 1, București. Măcar adresa instituției s-o cunoaștem. Mie îmi place pudibonderia cu care se vorbește despre o instituție care este prevăzută în Constituția României. Singurele instituții de presă prevăzute în Legea fundamentală sunt: Televiziunea publică și Radioul public. Alături de ele mai este Agenția Națională de Știri. Așa este în orice țară sănătoasă la cap. Și măcar avem pretenția că reprezentăm, ca for legiuitor, o țară sănătoasă.

S-a spus despre audiență. Păi, când faci emisiune despre patrie, popor și armata țării, doamna senator, se numește „Pro Patria” este necesară și este evaluată în audiență sau este evaluată în impact de informație la adresa...

Mă lăsați să termin, doamna Anghel? Doamna Anghel...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Asta-i tot respect, doamna senator, da? E tot respect.

Mulțumesc frumos pentru respectul pe care-l acordați Senatului României.

Vă rog să continuați.

Deci să învățăm un pic, că de aia suntem for legiuitor, atunci când legiferăm să știm și despre ce vorbim. Emisiuni despre Armată, emisiuni despre Biserica Ortodoxă Română într-o țară optzeci și ceva la sută creștin-ortodoxă. Sunt producții care se măsoară în audiență sau în impact infoeducativ? Și e retorică întrebarea, bănuiesc că toți știu răspunsul.

În al doilea rând, să vorbim despre taxă, despre existența sau inexistența Societății Române de Televiziune, noi, în forul legiuitor, care ani de zile am tăcut în timp ce era devalizată, era furată, era ținta unor rapturi economice majore, și acum ne permitem să vorbim despre posibila închidere, despre anularea taxei. Păi, dacă anulăm, taxa, cu ce-o ținem? Vă spun eu: cu nimic.

Povestea cu publicitatea este doar o poveste. Cuantumul de..., cuantumul banilor care vin la TVR din publicitate este mult insuficient. Dar Parlamentul României, care se bate acum cu pumnii în piept că o controlează și, prin conținutul legii de organizare și funcționare, o supervizează, a făcut ceva s-o salveze, să n-o aducă în pragul falimentului? Vă spun eu: nu. Ani de zile acolo, de la Formula I, Campionatul Național de Fotbal, cupele europene de fotbal, toate fenomenele, e adevărat, majore pentru alții, dar minore pentru noi, pentru noi au fost doar afaceri oneroase și-mi asum fiecare silabă, afaceri oneroase, patronate tacit de Parlamentul României. Și acum discutăm despre viitorul ei?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnule Georgică Severin, 10 secunde. Aș vrea să...

Și dumneavoastră doriți?

Dorește și doamna Cristiana Anghel.

Patru precizări necesare:

1. Sistemul de colectare a taxei TV prin intermediul firmelor de curent electric se practică în foarte multe țări în Europa, inclusiv în Germania. Este cel mai eficient, pentru că acolo chiar se oprește, dacă nu se plătește;

2. Comisionul pe care și l-au impus diferite firme. Reamintesc că noi, în Comisia de cultură, inclusiv în discuțiile cu premierul, am propus de mai multe ori să fie stabilit la o marjă maximă de 5%, am înaintat propunerea, inclusiv în scris, premierului și doamnei Anca Dragu și nu s-a luat nicio măsură în acest sens. Iar ce aș vrea să mai spun... Trebuie să reținem un lucru, că această taxă TV nu are nicio legătură cu taxa de difuzare pe cablu. Aceea este o taxă de cu totul altă natură. Televiziunea Română este singura instituție care în momentul de față emite constant, obligatoriu și strategic și terestru. Și, dacă cineva oprește sateliții, vă asigur că singura soluție ca mesajul statului român să ajungă către cetățenii săi sunt Televiziunea Română și radioul public.

Mulțumesc.

Și nu ne facem niciun... România nu are niciun satelit, dacă nu știați. Bună ziua!

10 secunde la finalul dezbaterii, doamna Cristiana Anghel. 10 secunde, doamna senator.

Îi spun domnului coleg, cu tot respectul: în Constituție nu se vorbește despre Televiziunea Română. Să citească Constituția. Eu o am la mine. Dacă vrea, i-o împrumut. Unu.

A doua la mână. Că dumneavoastră ați discutat că... procent maxim 5, cu o firmă particulară... Nu aveți cum să hotărâți dumneavoastră. Ei hotărăsc. În zona Oltenia, unde stau eu, au 17%, adică o cincime din banii cetățenilor merg la firmele acestea, da?

Și, stimate domn, faptul că îți ia fără să aibă contract... Deci tu nu ai contract cu firma de electricitate și îi dai dreptul să umble în contul tău. Este un abuz și este o infracțiune...

Mulțumesc tare mult...

## **Domnul Constantin Popa:**

Vreau să vă spun, stimați colegi, că televiziunea publică trebuie salvată cu orice preț. Eu cred că e tot ce ne-a mai rămas al nostru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 504/2002, Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare.

Declar dezbaterile generale asupra propunerii legislative deschise.

Inițiatorul este prezent? Domnul Diaconu? Nu.

Domnul Tănase?

...dar nimeni nu se autosesizează!

Mulțumesc tare mult.

Și vă mai spun un lucru.

Domnul senator Popa, tot 30 de secunde.

Nu există...

Iertați-mă, 3 secunde!

Nu există taxă în țara aceasta care să enerveze mai tare un cetățean decât taxa radio-TV.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator Popa.

Doamna Anghel, cu tot respectul...

Vă rog, nu răspundeți, dacă nu v-a pronunțat numele...

Nu. Nu răspund. Vreau să vă spun...

...unui coleg.

Nu.

Din partea Guvernului României, pe scurt, domnul Oprean. Dar pe scurt, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă vizează completarea unui articol din Legea nr. 504/2002, în sensul instituirii obligației ca toți furnizorii de servicii media audiovizuale să difuzeze în fiecare zi, de la ora 7.00, Imnul național al României în variantă integrală.

Doresc să menționez că, conform aceleiași Legi nr. 504/2002, canalele comerciale de radio și de televiziune aflate pe teritoriul României beneficiază de independență teritorială, iar din punctul de vedere al televiziunii și radioului public acest lucru se întâmplă, astfel încât emisiunile de pe aceste posturi publice... la începutul fiecărei zile difuzează imnul național în varianta integrală.

Mulțumesc, domnule ministru.

Mulțumesc. Guvernul nu susține.

Domnul senator Severin. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă amintită mai devreme, respectiv propunerea domnului deputat Diaconu Mihai Bogdan, ca imnul național să fie intonat la ora 7.00, în mod obligatoriu, de către toate televiziunile. În punctul său de vedere, Guvernul evidențiază că se încalcă independența editorială în cazul în care s-ar impune acest lucru. Niciodată nu s-au amestecat nici Guvernul, nici Parlamentul în ceea ce privește modul cum instituțiile media își realizează programele.

Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz negativ.

Consiliul Național al Audiovizualului a apreciat în unanimitate că nu este oportună legiferarea de obligații în sarcina furnizorilor de servicii media audiovizuale cu privire la o formă integrală și oră de difuzare.

Pe adresa comisiei a sosit și un punct de vedere al Asociației ALCA...

Vă rog, domnule senator! Vă rog să sintetizați totuși.

În final, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Nu vreau decât o scurtă remarcă pentru cei care încă nu au înțeles rolul și rostul televiziunii publice. Și la instituția din Dorobanți 191 se cântă imnul. Pentru că așa vrea Televiziunea Română, nu pentru că o obligă legea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Declar dezbaterile generale deschise. Dau cuvântul inițiatorului. Nu este prezent. Domnul Ciuhodaru.

Din partea Guvernului României, prezent pentru..., domnul András Király.

Pe scurt, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prevederile acestei inițiative legislative vizează conținutul planurilor-cadru de învățământ care se aprobă pe ordin de ministru.

În ceea ce privește învățământul universitar, o astfel de normă ar încălca principiul libertății academice.

Din aceste motive, punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consecventă cu propunerile anterioare și cu legislația în vigoare, Comisia pentru învățământ vă propune un raport de respingere, întrucât introducerea în curriculum a unei discipline este de competența ministerului și se rezolvă prin ordin de ministru, nu prin lege.

Mulțumesc tare mult. Sunt puncte de vedere? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Într-adevăr, este greșită inițiativa, greșită gândirea, în sensul că această problemă se rezolvă mult mai jos. Dar eu mă întreb: de ce acolo, mai jos, nu s-a gândit nimeni că o asemenea educație este necesară? Și ideea ca acei copii să aibă niște noțiuni elementare în legătură cu salvarea, care poate interveni și fi făcută de către un copil, nu-i o idee rea.

Eu vreau să vă amintesc – și poate unii dintre dumneavoastră au aceste amintiri –, în ciclul primar, Crucea Roșie se ocupa de această chestiune. Venea la școli și făcea instruirea, să-i zicem așa, în privința acordării primului ajutor.

Domnul coleg Ciuhodaru amestecă lucrurile, îngreunează, de fapt, rezolvarea acestei probleme, dar ea... Și rog ministerul să se gândească, pentru a face pași în legătură cu această chestiune.

Mulțumesc, domnule senator. Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este...

Doamna ministru.

Doamna ministru, mai avem cinci minute și mai avem două proiecte!

Jumătate de minut.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vreau, spre informarea domnului senator, să spun că, în urmă cu 15 ani, s-a introdus în curriculum o disciplină – este adevărat, opțională –, se numește „Educație pentru sănătate” și ea este în curriculum de la clasa I până la clasa a XII-a. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamnă senator.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere, care este propus de comisie.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Penultimul proiect pentru astăzi, punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Este prezent.

Vă rog. Mai avem patru minute. Vă rog.

## **Domnul Remus Florinel Cernea** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc. Voi fi scurt.

Lucrurile, în esență, sunt foarte simple. Dacă aveți un drept – sunteți un copil de 14 ani –, un drept consfințit de Codul civil, și anume acela de a vă alege singur religia, este un abuz ca părinții, școala, profesorii sau oricine altcineva să interfereze cu acest drept și să vă forțeze să aveți o altă religie, să adoptați o altă religie sau să asistați la orele de religie ale unui alt cult decât cel pe care vi-l asumați prin decizie proprie de conștiință.

Mulțumesc tare mult...

Când discutăm despre drepturi, lucrurile sunt foarte importante. Am văzut în raport și în punctul de vedere al Guvernului că se discută despre dreptul părinților de a semna acte în privința elevilor. Când e vorba de libertatea de gândire, de conștiință și de religie, dreptul elevilor trebuie să primeze, pentru că, altfel, el este golit de conținut.

De aceea, inițiativa de față corelează, propune corelarea Codului civil cu Legea învățământului, astfel încât elevii care au împlinit 14 ani să decidă singuri dacă urmează orele de religie și să-și aleagă singuri cultul. Altfel, intrăm în situații abuzive – și este vorba de mii, zeci de mii, sute de mii de copii –, situații posibil abuzive, în care un elev are o religie anume, dar părinții îl forțează fie să nu urmeze ora de religie, fie să urmeze un alt cult. Și intrăm într-o situație abuzivă, de abuz asupra copilului.

Mulțumesc..., mulțumesc, domnule deputat!

Vă cer...

Mulțumesc, mulțumesc...

...fac apel la dumneavoastră să tratați cu seriozitate această problemă și sper să adoptați...

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat András Király, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil, având în vedere că Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificări și completări ulterioare, a fost relativ recent modificată prin Legea nr. 153/2015, în vederea armonizării cu Decizia Curții Constituționale nr. 669 din 12 noiembrie 2014.

Concluzia, domnule ministru.

Concluzia este că Curtea Constituțională consideră că elevul major este de la 18 ani.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia vă propune un raport de respingere, cu argumentul că, în urmă cu câteva luni de zile, Senatul și Camera au pus în acord decizia Curții Constituționale cu Legea educației și, ca urmare, avem normă de reglementare corectă constituțional.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

O să prelungim măcar pentru câteva minute. O să vă rog să fiți de acord să prelungim dezbaterile. Domnul senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, sigur, sunt foarte scurt, am să fiu foarte scurt în intervenția pe care am să o fac.

Inițiatorul vorbește despre lucruri despre care – îmi pare rău să o spun – habar nu are și nu cred în ele. Pe raționamentul pe care inițiatorul în expunerea de motive îl face, ar însemna că la ședința cu părinții pe care o organizează diriginții la clasă ar trebui să meargă elevii peste 14 ani. De ce să mai meargă părinții? Înseamnă un raționament total incorect.

Drept urmare, este o inițiativă pe care, pe bună dreptate, și Camera Deputaților a respins-o. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Inițiatorul. Vă rog, aveți 30 de secunde. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Sigur că la ședința cu părinții vin părinții, pentru că sunt numeroase teme pe care dânșii le au de stabilit și de discutat.

Dar aici vorbim de un drept. Art. 41 din Codul civil consfințește dreptul minorilor care au împlinit 14 ani să încheie acte de dispoziție, iar acesta este un astfel de act de dispoziție. De asemenea, art. 491 din Codul civil consfințește dreptul elevilor de a-și alege singuri religia.

Nu depun niciodată vreun proiect de lege care să nu fie puternic documentat, care să nu se bazeze pe argumente principiale, legale sau de valori foarte importante...

Mulțumesc.

...și sunt juriști care au dat dreptate acestui proiect de lege atunci când el a fost discutat în diferite contexte. Mulțumesc. DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Și, în sfârșit, punctul 13, ultimul proiect pentru astăzi – și chiar vă mulțumesc pentru răbdarea dumneavoastră –, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul, din partea Guvernului României, domnului András Király.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în aceeași situație, prevederile acestei inițiative legislative vizează conținutul planurilor-cadru de învățământ, care se aprobă prin ordin de ministru.

Din acest motiv, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia vă propune un raport de respingere, cu argumentele pe care le-am adus la inițiativa legislativă anterioară și adăugând acum faptul că numeroase programe extracurriculare cuprind noțiuni despre primul ajutor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Declar închisă această parte a ședinței Senatului, care continuă, de la ora 18.15, cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

Mâine, de la ora 10.00.

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dau cuvântul doamnei senator Cristiana Irina Anghel, Grupul parlamentar liberal-conservator.

## Mulțumesc.

Interpelare pentru domnul Dacian Julien Cioloș, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Posibile incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrală”.

Domnule premier,

Când a fost audiată în comisii pentru a fi numită în funcția de ministru, doamna Raluca Prună, actual ministru al justiției, a afirmat că pe perioada ministeriatului își va lua concediu fără plată pentru un an de la Bruxelles.

Nu este singurul demnitar care a declarat că nu va renunța la funcția deținută în altă instituție.

Nici dumneavoastră nu v-ați publicat demisia din funcția deținută la Bruxelles.

Având în vedere prevederile art. 105 din Constituție: „Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial.

Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.”, Având în vedere prevederile art. 84 din Legea nr. 161 – Incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate în administrația publică centrală și locală; incompatibilități:

„Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu...” – și am o enumerare pe care n-o mai citesc,

Vă reamintesc, domnule premier, că în România accesul la informații secrete de stat este permis, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Și vă întreb, domnule prim-ministru: cum este posibil ca alte persoane angajate cu contract de muncă la instituții europene...

Aoleu! Cred că le-am zăpăcit... foile... le-am pus una... cu una, una cu una. Îmi cer iertare. Un minut, vă rog. Asta era alta. Se vede că sunt obosită. Numai puțin... A, nu! Era bine! Chiar că sunt obosită...

Tot în slujba poporului român, dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Am să fiu cât se poate de scurt.

Interpelarea este adresată domnului Vasile Dâncu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Lucrări de ranforsare a sistemului rutier în județul Cluj”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Pe porțiunea de șosea DN 1, în special cea aflată pe raza comunei Tureni și comunei Feleacu din județul Cluj, s-au efectuat lucrări de ranforsare a sistemului rutier destinate reducerii pericolului de accident.

Pe lângă faptul că aceste lucrări doar reduc pe porțiuni mici posibilitatea pătrunderii pe sensul opus, au generat și alte pericole, din cauza faptului că nu sunt asigurate zone de acces spre străzile adiacente de pe ambele sensuri de circulație, fiind necesar să parcurgi distanțe mari până la un punct de întoarcere pe celălalt sens. Aceste puncte de

întoarcere nu sunt amenajate corespunzător, astfel că întoarcerea autovehiculelor sau a vehiculelor devine riscantă din cauza traficului intens.

Mai mult, trotuarele din localități sunt impracticabile, pietonii nemaiavând posibilitatea să se deplaseze nici pe trotuare, nici pe partea carosabilă.

Toate aceste neajunsuri provoacă încă accidente rutiere, care au ca urmări pierderi de vieți omenești, vătămări și pagube materiale însemnate, de aceea pun sub semnul întrebării eficiența acestei măsuri adoptate.

Stimate domnule viceprim-ministru, stimate domnule ministru, având în vedere cele comunicate, vă rog să-mi precizați care sunt punctele de vedere ale celor două ministere cu privire la această situație și ce măsuri concrete se vor adopta pentru reducerea riscului de accidente rutiere pe șoselele din județul Cluj.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Îmi permiteți, domnule președinte, și întrebările?

Vă rog.

Este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Încasarea amenzilor de la cetățenii străini care tranzitează România”.

Stimată doamnă ministru,

În urma discuției avute cu primarul comunei Mihai Viteazu din județul Cluj și a primirii memoriului din partea primarului comunei, a reieșit faptul că unitatea administrativă nu are posibilitatea de a încasa contravaloarea proceselor-verbale de contravenție aplicate cetățenilor străini care tranzitează tronsonul de autostradă care aparține de această unitate administrativ-teritorială.

Deși primăria a efectuat nenumărate demersuri către autoritățile județene, nu s-a primit niciun răspuns care să soluționeze această situație.

În urma primirii răspunsurilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Afacerilor Interne la interpelarea cu același subiect, a reieșit faptul că actuala procedură fiscală este greoaie și nu oferă o rezolvare rapidă în ceea ce privește încasarea amenzilor.

Stimată doamnă ministru, având în vedere cele comunicate, vă rog să-mi răspundeți care sunt măsurile concrete, de această dată, care se pot adopta în vederea soluționării situației mai sus menționate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți, și ultima întrebare.

Da, vă rog.

Este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Obiectul întrebării: „Introducerea de cursuri despre egalitatea de gen în programa școlară”.

Stimate domnule ministru,

În prezent, noțiuni precum egalitatea de gen, nediscriminarea și liberul acces sunt statuate în prevederi legislative naționale care nu sunt suficient cunoscute tinerei generații, marcând, în același timp, existența unei probleme, dar și inițierea unor demersuri de soluționare a acestora.

Numeroasele studii de specialitate în domeniul egalității de gen au relevat faptul că în învățământ, în special în cel gimnazial și liceal, s-au constatat încălcări ale principiului egalității de gen și, mai mult, existența unei atitudini discriminatorii, care au ca substrat diferențele de gen. Deoarece școala este principalul formator de opinii și atitudini, consider util ca în programa școlară să fie incluse și cursuri care să aibă ca obiect egalitatea de gen și discriminarea.

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți care este punctul de vedere al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice referitor la acest subiect și când considerați că vor fi incluse în programa școlară cursuri despre egalitatea de gen.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

În continuare, are cuvântul domnul senator Octavian Motoc, Grupul parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș și are ca obiect: „Proiectul podului de peste Dunăre de la Brăila trebuie transformat în realitate cât mai curând posibil!”.

Domnule prim-ministru,

Mai întotdeauna în ultimii 20 de ani, înaintea alegerilor de orice tip, alegătorilor din județele Brăila, Tulcea și Galați li se promite realizarea poate a celui mai important proiect de infrastructură din zonă – podul de peste Dunăre dintre Brăila și Smârdan.

Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că mulți prim-miniștri și miniștri ai transporturilor din guvernele politice care s-au succedat în ultimele două decenii au fost păcăliți – că nu îndrăznesc să spun și influențați – de diverse grupuri de interese să renunțe la această investiție de importanță fundamentală pentru dezvoltarea acestei zone. Dacă o să mă întrebați de ce, o să vă spun că pentru a menține afacerile cu trecerile de bac de la Brăila și Galați, care au știut întotdeauna cum să-i cointereseze pe cei de la transporturi să blocheze, să întârzie, să tărăgăneze orice încercare de a începe construirea podului. Poate o să-mi spuneți că este introdusă în masterplanul de transport, ca o garanție a realizării sale, dar acest lucru nu o să mă mulțumească în niciun fel. Și aceasta, domnule prim-ministru, deoarece și în această perioadă se încearcă de către unii de prin Guvern să se pună batista pe țambal în privința podului. Altfel cum se explică faptul că există banii pe Instrumentul Investiții Teritoriale Integrate, special dedicat județului Tulcea, în această perioadă de programare, iar despre realizarea podului se pomenește undeva prin 2030?

Domnule prim-ministru, cetățenii celor trei județe amintite mai sus nu mai au răbdarea de a fi în continuare duși cu vorba în privința realizării acestui important element de infrastructură, care ar resuscita economic această zonă de la granița externă a Uniunii Europene.

Din acest motiv, vă adresez rugămintea, în numele tuturor locuitorilor din această zonă cu probleme specifice, să aveți o discuție foarte serioasă pe această temă cu miniștrii transporturilor, finanțelor și fondurilor europene pentru a stabili un plan de acțiune cu măsuri și termene concrete pentru implementarea acestui proiect și în niciun caz nu putem accepta pentru finalizarea proiectului un orizont de timp mai îndepărtat decât finalul acestei perioade de programare, nu până în 2030, așa cum se vehiculează pe la transporturi.

Da, vă rog.

Obiectul întrebării adresate domnului ministru Dan Marian Costescu de la Ministerul Transporturilor este: „Cum salvați AFDJ-ul după procesul pierdut de aceasta cu cei care au efectuat ranfluarea navei Rostok?”.

Domnule ministru,

După cum bine știți, în 1991, o navă sub pavilionul fostei Uniuni Sovietice, care tocmai se pulverizase, s-a scufundat – unii au spus că a fost scufundată – pe canalul Sulina al Dunării, în dreptul localității Partizani. După eșuarea navei, un consorțiu format din mai multe firme americano-olandezoromâne a reușit, după 14 ani și moartea a trei scafandri, să elibereze șenalul navigabil, redându-l circulației maritime. Bineînțeles că au existat niște costuri însemnate, suportate de consorțiul format atunci la solicitarea statului român, și care trebuie acoperite. Procesul intentat de acest consorțiu Agenției Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) pentru o sumă de circa 18 milioane de euro, finalizat recent, este pe cale să introducă în insolvență AFDJ, cu consecințe catastrofale pentru transportul maritim dunărean.

În această situație, domnule ministru, vă rog să ne spuneți ce măsuri veți lua la nivelul Ministerului Transporturilor pentru a nu se ajunge într-o situație de colaps a AFDJ.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

În continuare, are cuvântul domnul senator Marcel Bujor, Grupul parlamentar al UNPR.

## **Domnul Dumitru Marcel Bujor:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să țin cont, domnule secretar.

Interpelarea este adresată domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Obiectul interpelării: „3.436 de copii adoptați și doar 831 de adopții naționale”.

Stimate domnule ministru,

Conform datelor centralizate la nivel național în baza sentințelor definitive trimise de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județe și din sectoarele municipiului București, date înregistrate în Registrul Național pentru Adopții, la data de 31 decembrie 2015 erau înregistrate 831 de adopții naționale și 19 internaționale. La aceeași dată, în Registrul Național pentru Adopții erau înregistrați 3.436 de copii adoptabili, un număr extrem de mare comparativ cu numărul adopțiilor.

Potrivit noului act normativ care reglementează adopția, copiii abandonați ar putea fi ușor declarați adoptabili, însă doar în teorie. Noua lege privind regimul juridic al adopției nu a influențat foarte mult procentul adopțiilor, în practică, procedurile de adopție fiind la fel de greoaie, fapt dovedit statistic.

Unul dintre obiectivele prioritare ale activității instituției pe care o conduceți ar trebui să fie analiza cauzelor care generează o serie de dificultăți în cadrul procedurilor de adopție și identificarea soluțiilor legislative adecvate, care să asigure depășirea acestora. Având în vedere acest aspect, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt măsurile pe care le veți întreprinde în vederea simplificării procedurilor de adopție pentru creșterea numărului de adopții.

Solicit răspuns în scris.

Dacă îmi permiteți, și o foarte scurtă întrebare, vă rog.

Vă rog.

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului ministru Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Obiectul întrebării: „Prevenirea și combaterea fenomenului de violență în familie”.

Stimate domnule ministru,

Violența în familie reprezintă un fenomen grav cu care se confruntă România, statisticile fiind alarmante. Astfel, cifrele umilitoare arată că la fiecare 30 de secunde o femeie este victima violenței domestice și, anual, în România aproape 800 de mii de femei recunosc că sunt maltratate, însă numărul real al cazurilor de violență în familie este mult mai mare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

1. Care sunt măsurile și acțiunile concrete pe care le veți întreprinde în scopul reducerii gradului de toleranță al populației față de acest fenomen.

2. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți în vederea elaborării și implementării unor programe în scopul prevenirii și combaterii violenței în familie.

3. Care sunt măsurile pe care le veți lua pentru realizarea unui serviciu de tip rezidențial în fiecare județ pentru victimele violenței în familie.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

În continuare, are cuvântul domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Obiectul interpelării pe care o prezint în această seară îl reprezintă: „Asistența financiară a României pentru Republica Moldova”, iar interpelarea este adresată prim-ministrului Dacian Cioloș, ministrului finanțelor publice Anca Dragu-Paliu și ministrului afacerilor externe Lazăr Comănescu.

## Domnule prim-ministru,

Doamnă, domnule ministru,

Pentru România progresul parcursului european al Republicii Moldova, în condiții de stabilitate politică, economică și socială în plan intern și consolidarea relației speciale în plan bilateral, reprezintă o prioritate constantă a politicii sale externe.

Traversarea cu succes, la finalul anului trecut, a crizei politice de la Chișinău a creat premisele funcționării unui nou guvern, cu orientare proeuropeană, care să promoveze obiectivele înscrise în Acordul de asociere la Uniunea Europeană și, respectiv, setul necesar de reforme democratice în plan intern.

Ultimele luni au marcat un sens pozitiv al măsurilor de reformă promovate de Guvernul Republicii Moldova, astfel cum sunt reflectate în Foaia de parcurs pe termen scurt (până la 31 iulie 2016), care include măsurile concrete de adoptat și termene precise.

În contextul condiționalităților stabilite anterior de Guvernul dumneavoastră pe relația cu Guvernul Republicii Moldova pentru impulsionarea adoptării măsurilor de reformă și având în vedere progresele înregistrate pe această linie la Chișinău, inclusiv prin anunțata vizită a unei delegații FMI (având mandat de negociere pentru un acord bilateral), aș dori să atrag atenția asupra necesității adoptării cu celeritate a unei decizii privind punerea în practică a Acordului privind împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, respectiv acordarea primei tranșe din împrumutul menționat.

Subliniez faptul că autoritățile moldovene au insistat în ultima perioadă de timp asupra imperativului găsirii unei soluții de finanțare, în condițiile în care, în prima jumătate a anului 2016, necesitățile de finanțare ale Republicii Moldova au fost asigurate de pe piața internă bancară la un nivel al dobânzii de peste 20%, până la 24%, considerat nesustenabil și care va genera probleme serioase pe termen mediu statului vecin. Pentru comparație, amintim că, în perioada de criză economică de vârf de la Atena, Guvernul Greciei, care este stat membru UE și NATO, s-a împrumutat la un nivel al dobânzii de circa 11%.

În continuare, are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima întrebare este adresată domnului ministru Petru Tobă, Ministerul Afacerilor Interne.

Obiectul și motivarea întrebării: „Elicopter nou pentru ISU Iași”.

Domnule ministru,

După tragicul accident al elicopterului SMURD, Regiunea Nord-Est a rămas iar fără aparat de zbor pentru intervențiile de urgență. Așa cum se știe, Iașiul a așteptat mai bine de 8 ani, de la accidentul din 2006, pentru a beneficia de un nou aparat de zbor, cu toate eforturile depuse de SMURD și acțiunile societății civile.

În acest context, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care sunt posibilitățile de achiziție a unui nou elicopter care să asigure intervențiile de urgență în Regiunea Nord-Est, dar și în Republica Moldova, conform protocolului încheiat? Decizia de achiziție poate fi luată numai la nivelul ministerului sau depinde și de autoritățile locale?

– Când vor fi demarate procedurile pentru achiziția noului aparat de zbor?

– Și, în fine, ce soluții temporare există pentru a suplini lipsa elicopterului?

## Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul și motivarea întrebării: „Dacă nu Guvernul trebuie să găsească soluția pentru rezolvarea problemei lipsei locurilor de muncă, atunci cine?”.

## Domnule ministru,

Săptămâna trecută ați făcut o declarație potrivit căreia nu Guvernul este cel care trebuie să rezolve problema lipsei de educație și a locurilor de muncă. Ați venit cu o serie de explicații pentru a justifica această afirmație, însă rămân o serie de aspecte care trebuie să fie clarificate. Ați ridicat problema competențelor și a calificărilor, a lipsei de interes pentru căutarea locurilor de muncă a celor mai multor persoane asistate social, a numărului prea mare de oameni care trăiesc doar din ajutoarele sociale. Dar nu cumva toate aceste aspecte, care conduc la adâncirea fenomenului de sărăcie, se datorează tocmai politicilor păguboase ale guvernelor și intereselor meschine de a avea o masă electorală ușor de manipulat? Astfel de lucruri devin mult mai vizibile în contextul în care Comisia Europeană a lansat o nouă agendă care să contribuie la îmbunătățirea competențelor cetățenilor europeni, iar noi vom fi luați, ca întotdeauna, pe nepregătite, pentru că, nu-i așa, nu Guvernul este cel care trebuie să gestioneze astfel de probleme!

În continuare, are cuvântul domnul senator Ioan Iovescu, Grupul parlamentar al UNPR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebare adresată domnului Petre Tobă, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Revenire la întrebarea nr. 548/13.05.2013”.

Stimate domnule ministru,

Am păstrat cu grijă și încredere răspunsul dumneavoastră cu nr. SG 3.407/3.06.2013 la întrebarea mea cu numărul menționat în titlu și am așteptat trei ani ca ceea ce mi-ați răspuns să se și adeverească.

Menționez că după ce am primit răspunsul l-am citit în cadrul unei conferințe de presă și răspunsul a stârnit râsul reprezentanților presei, dar mi-au spus că și ei așteaptă să se adeverească modul de amplasare a acestor radare, care nici pe departe nu respectă ceea ce ați scris dumneavoastră în răspunsul dat, ci sunt instalate la pândă, de regulă la intrarea în localitățile cu imobile izolate, unde este posibil

să nu-ți dai seama că ești deja în localitate sau, mai grav, la ieșirile sau intrările din localitățile unde circulația se desfășoară pe două benzi pe sens, toate aceste locuri alese cu grijă, ca nu cumva echipajul să fie observat de conducătorul auto. Am lucrat ca instructor auto și știu ce vorbesc când comentez amplasarea acestor aparate. Și mai am o problemă cu acele aparate tip pistol, despre care am aflat că au probleme: dacă sunt mișcate în momentul înregistrării, dau erori grave.

Vă rog să luați măsuri de respectare a tot ceea ce dumneavoastră mi-ați scris ca răspuns, vă rog să țineți cont că noi, după 25 de ani de democrație (se citește hoție), nu avem posibilitatea de a străbate țara noastră dragă de la un capăt la altul pe niște autostrăzi, cum ar fi normal, și să nu conducem stresați de apariția neașteptată a vreunui echipaj cu aparat radar. Din păcate, am auzit că acele aparate tip pistol sunt folosite și din mașini neinscripționate.

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, senator Ioan Iovescu. Mulțumesc.

În continuare, are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, senator independent.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Adresez o interpelare domnului ministru Adrian Curaj, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Școlile profesionale – esențiale pentru dezvoltarea României”.

Domnule ministru,

## Stimați colegi,

În ultimii 10 ani, România a pierdut 90% din numărul de elevi din învățământul profesional. De la 300.000 de elevi acum peste 25 de ani, acum abia mai avem 30.000 de elevi înscriși. În plus, nivelul calitativ al actului educațional este extrem de slab. Cadrele didactice nu sunt la curent cu noile tehnologii industriale, iar atelierele de practică sunt dotate ca acum 50 de ani. Cauzele sunt, pe de o parte, scăderea acută a locurilor de muncă în industrie, dublată de percepția greșită a părinților și copiilor asupra școlilor profesionale, dar mai ales pentru că statul nu a știut cum să înnoiască acest sector. Fabricile de diplome au umplut piața forței de muncă cu șomeri și tineri nepregătiți profesional. Drept dovadă stau și statisticile șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani. Oficial, în prezent, în România unul din patru tineri nu are loc de muncă. Neoficial, cifrele sunt cu mult mai mari.

Este o situație extrem de gravă, care pune în pericol dezvoltarea țării. În acest moment, investitori industriali de anvergură anunță planuri ambițioase de angajare în Timișoara, Cluj, Brașov, Iași. Au nevoie de sute de muncitori calificați, dar nu găsesc. În unele situații, investitorii s-au implicat direct și au reconstruit din temelii școli profesionale. Avem exemple de bună practică ca: Școala Profesională Germană „Kronstadt”, Școala Profesională Franceză (SPFF) din cadrul Colegiului Tehnic „Aurel Vijoli” din Făgăraș și Școala Profesională Germană Alba din cadrul Colegiului tehnic „Alexandru Domșa”.

O măsură imediată ce o putem lua este să oferim un pachet de facilități fiscale acelor investitori români sau străini care finanțează și participă activ la susținerea unei școli profesionale. În al doilea rând, avem nevoie de o schimbare rapidă de mentalitate, dar și a metodelor de predare în școlile profesionale, adaptate la industria modernă actuală și de perspectivă. Și, din nou, putem apela la specialiștii investitorilor străini. Un asemenea parteneriat nu poate aduce decât câștiguri pe termen lung și pentru România, și pentru locuitorii ei. Printr-o asemenea strategie vom avea tineri bine pregătiți pentru noi locuri de muncă, iar ei, tinerii bine pregătiți, vor fi atracția investitorilor dornici să își extindă afacerile în România.

Da, vă rog.

Vă mulțumesc mult.

Întrebare adresată tot din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei, tot domnului ministru al educației naționale și cercetării științifice Adrian Curaj.

Obiectul întrebării: „Finanțarea reabilitării școlii din Războieni, comuna Țibănești, Iași”.

Domnule ministru,

De mai bine de 15 ani, lucrările de reabilitare a școlii generale din satul Războieni, comuna Țibănești, județul Iași, sunt blocate din lipsa fondurilor, dar, cred eu, și din dezinteresul anumitor factori de decizie de la minister.

Din această cauză, în fiecare zi, sute de copii sunt nevoiți să facă naveta de 6-7 kilometri pentru a ajunge la școala din centrul comunei. În mod normal, pentru finalizarea lucrărilor ar fi nevoie de cel puțin un milion de lei. Astfel de situații mai sunt cu zecile și în celelalte localități în județul Iași.

Domnule ministru, care sunt soluțiile ministerului, astfel încât să fie finanțată finalizarea lucrărilor la acest obiectiv

extrem de important pentru locuitorii uneia dintre cele mai mari comune din județul Iași, comuna Țibănești, dar și pentru

școlile nefinalizate din celelalte localități ale județului Iași? Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus întrebări în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD: Doina Silistru, Florian Dorel Bodog, Leonard Cadăr, Sorin Constantin Lazăr;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Traian Igaș, Alexandru Pereș, Paul Ichim, Găvrilă Ghilea, Alin Tișe, Marin Adrănel Cotescu;

- din partea Grupului parlamentar al UNPR: Haralambie

- Vochițoiu;

- din partea Grupului parlamentar liberal-conservator:

- Vasile Nistor;

- senatori independenți, fără apartenență la un grup

- parlamentar: Valer Marian.

De asemenea, au depus interpelări în scris următorii senatori:

- din partea Grupului parlamentar al PSD: Doina Silistru,

- Leonard Cadăr;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Găvrilă Ghilea, Andrei Liviu Volosevici, Nelu Tătaru, Viorel Grigoraș, Traian Igaș, Alin Tișe, Alexandru Pereș, Marin Adrănel Cotescu, Vasilica Steliana Miron și Paul Ichim;

– din partea Grupului parlamentar al UNPR: Haralambie Vochițoiu;

– senatori independenți, fără apartenență la un grup parlamentar: Valer Marian și Gheorghe Saghian.

De asemenea, toate cele cinci întrebări la care Ministerul Justiției trebuia să-i răspundă domnului senator Valer Marian astăzi au fost... s-a solicitat amânare și vor fi prezentate într-o ședință ulterioară.

Cu acestea, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 13 iunie 2016.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943476]

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 103/21.VI.2016 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei