Tánczos Barna

## Mulțumesc.

Întrebarea este extrem de pertinentă și, într-adevăr, în ultimii 20 de ani, cercetarea în agricultură, cercetarea din România a ajuns la pragul de supraviețuire, să zic așa. Sunt foarte puține stațiuni care reușesc să se impună pe piață cu semințe, cu soiuri românești și să concureze cu firmele din străinătate.

Legislația actuală permite acestor stațiuni ca, pe picioarele lor, să facă cercetare aplicată pentru producători. Este tendința care se vede foarte clar la firmele sau la cercetătorii din străinătate. În strânsă colaborare cu producătorii, ei lucrează aplicat pentru un scop anume, pentru a produce sămânță pentru cineva. Noi am încercat, în ultimii 10 ani, să finanțăm cercetarea din bani publici și s-a dovedit o strategie falimentară. Cred că cercetarea trebuie să se bazeze pe comenzi din partea firmelor, a producătorilor. Sunt câteva exemple pozitive.

În ultimii doi-trei ani, se constată, statistic, o revigorare a soiurilor din România, anumite soiuri reușesc să se impună pe piață, însă pornesc, practic, de la zero, trebuie să revină aproape de la zero și să câștige, să încerce să câștige o piață care, cândva, a fost 100% piață românească, atât din punct de vedere al cercetării, cât și din punct de vedere al multiplicării.

Mulțumesc.