Stenogramă plen

Bună dimineața!

Îl rog pe domnul senator Pereș să ne faciliteze demararea ședinței plenului Senatului prin lecturarea catalogului.

Bună dimineața!

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Ariton Ion Guvern Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius absent Bara Ion prezent Bașa Petru absent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela Guvern Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan prezent

|Chirvăsuță Laurențiu|absent| |---|---| |Chivu Sorin Serioja|absent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|absent| |Dumitru Constantin|absent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|absent| |Frunda György|absent| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|absent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|Guvern| |Ion Vasile|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent| Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin absent Luca Raymond absent Mang Ioan absent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel absent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin concediu FP Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel delegație Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent

Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor învoire Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

Mai este cineva care nu a fost strigat? Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 7 septembrie 2011.

După cum ați putut constata deja, voi fi asistat în conducerea ședinței de către colegii noștri, domnii senatori Alexandru Pereș și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Până în acest moment, un număr de 87 de senatori..., 88, cu domnul senator Ghișe, și-au înregistrat prezența, iar acest număr continuă să crească.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea supune votului ordinea de zi și programul de lucru și să intrăm în activitatea noastră de plen.

Rog și stafful parlamentar să permită domnilor senatori să se concentreze pe activitatea de bază.

Programul de lucru, program obișnuit pentru o zi de miercuri.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice. Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Evident, declarațiile care au fost deja depuse în scris și nu necesită lecturarea în plen vor fi considerate ca parte a stenogramei.

Domnul senator David, urmat de domnul senator Cordoș.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, dacă era timp suficient, prezentam această declarație politică. Voi spune doar că declarația mea prezintă trei argumente cu privire la comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale și o voi depune în scris pentru a fi consemnată în stenogramă.

Vă mulțumesc.

„Alegeri parlamentare; de ce comasate?”

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cum era de așteptat, ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale a stârnit numeroase opinii pro și contra.

Pe de-o parte, formațiunile politice aflate în arcul guvernamental și-au exprimat motivele menite să susțină opțiunea lor. După cum se știe, o decizie finală urmează să fie luată la nivelul coaliției în zilele următoare.

Pe de altă parte, social-democrații și liberalii, acompaniați îndeaproape de conservatori, se opun amânării scrutinului, dorința lor fiind organizarea cât mai degrabă posibil – mai exact, la mijlocul anului viitor – a alegerii viitorilor parlamentari. Discuții pro și contra se poartă și în jurul ideii de vot uninominal.

Sunt pe deplin conștient că o soluție care să reflecte un consens între părțile angajate în cursa câștigării viitoarelor alegeri este dificil de stabilit. În susținerea propriilor puncte de vedere – și aici îi am în vedere, în principal, pe adversarii noștri politici – sunt invocate încălcarea unor prevederi stabilite prin actuala lege de organizare a alegerilor, diminuarea șanselor accederii în Parlament și în consiliile locale a candidaților propuși de actuala opoziție ca urmare a validării votului uninominal și a organizării unui singur tur de scrutin, dar și alte motive, mai puțin invocate – din motive lesne de înțeles –, ce țin de grupurile de interese din interiorul fiecărei formațiuni politice care intră în componența uniunii din opoziție.

În intervenția mea nu mi-am propus să enumăr multele argumente invocate și făcute public de către formațiunea politică pe care o reprezint în susținerea noii formule de organizare a viitoarelor alegeri. Mă voi limita doar la câteva. Pe primul îl consider ca făcând parte din categoria logicii elementare și, prin urmare, de bun-simț.

Chiar dacă în opinia publică – prea adesea, din păcate, invocată în susținerea unor puncte de vedere din aria politicului – circulă ideea că în țara noastră democrația nu este suficient de consolidată, nu poate fi ignorat faptul că în cele peste două decenii de la ieșirea de sub tutela sufocantă a dictaturii comuniste s-a izbutit totuși clădirea unei clase politice în interiorul căreia – indiferent de ideologia pe care declară că o slujesc – există, ca lideri, persoane recunoscute prin competența dovedită de-a lungul anilor și responsabilitatea demonstrată în luarea deciziilor.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru concizie. Domnule senator Cordoș,

Doriți să prezentați de la microfon declarația pe care ați pregătit-o?

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Hașotti, va fi următorul în această suită de declarații. Domnule senator Cordoș, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Declarațiile iresponsabile ale actualului ministru al muncii, domnul Sebastian Lăzăroiu”.

Stimați colegi,

Ministrul muncii, domnul Sebastian Lăzăroiu, ne-a obișnuit în ultimele săptămâni cu declarații care nu demonstrează altceva decât că este la fel de iresponsabil și colorat și din fotoliul de ministru precum era și din cel de consilier prezidențial.

Imediat după numirea sa în funcție, în calitatea mea de secretar al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, alături de ceilalți colegi, i-am adresat domnului Lăzăroiu invitația de a participa la lucrările acesteia pentru a ne împărtăși din viziunea Guvernului în legătură cu sectorul de activitate pe care Domnia Sa urma să-l gestioneze.

Din păcate, și în mod cu totul surprinzător din perspectiva obligațiilor firești ale unui membru al Executivului față de Parlamentul României, nu am primit niciun răspuns, domnul Lăzăroiu declinând cu seninătate invitația.

Situația s-a repetat ieri, 6 septembrie 2011, când, din nou, Sebastian Lăzăroiu a ignorat apelurile noastre de a participa la reuniunea comisiei de specialitate din Senatul României.

Astăzi, vedem și de ce. Pentru că, pur și simplu, actualul ministru al muncii nu are nici cea mai mică legătură cu acest portofoliu cu o acoperire socială esențială. Sebastian Lăzăroiu face în continuare declarații contradictorii și nu oferă nicio soluție pentru problemele de pe piața muncii și pentru numărul alarmant de șomeri din România.

Am putut constata însă, mai nou, că în sfera de preocupări a ministrului muncii intră probleme care țin mai curând de Ministerul Economiei sau de alte ministere, cum este cazul situației CET-urilor. Problema subvențiilor la căldură este importantă și trebuie discutată, ea este însă de resortul direct al unui alt minister.

Nu este posibil ca în loc de ministru al muncii să avem un domn a cărui singură preocupare este aceea, cu care s-a obișnuit deja, de a fi o simplă portavoce a Președintelui României și care, preluând cameleonic modelul președintelui, lasă impresia că se poate pronunța pe orice temă, ignorându-și, în schimb, responsabilitățile firești și, aș zice, elementare ale propriei funcții.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL din Senat.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. O declarație politică scurtă. Stimați colegi,

Cred că toți ați primit o scrisoare de la domnul ministru Sebastian Lăzăroiu. Eu, astăzi, am să vă citesc – și aceasta este declarația mea politică – scrisoarea pe care, la rându-mi, i-am trimis-o domnului ministru.

„Stimate domnule ministru Sebastian Lăzăroiu,

Înainte de toate, trebuie să mă declar plăcut surprins că un ministru al Cabinetului Boc găsește de cuviință să corespondeze cu parlamentarii.

Este însă neplăcut, chiar scandalos și reprobabil, că dumneavoastră ne dați sfaturi pe un ton doct și tăios. Ne vorbiți chiar și despre interesul național, de pe o presupusă poziție a celui care este singurul care îl cunoaște.

Din punctul meu de vedere, interesul național este demisia Guvernului din care și dumneavoastră faceți parte.

Cu un patos nedisimulat, ne amintiți că, citez: «În aceste vremuri de criză trebuie să fim uniți și responsabili», dar cine a semănat discordia profundă în societatea românească, cine a făcut imposibil orice dialog politic?

Probabil, avem răspunsuri diferite la aceste întrebări.

Citez: «Să lăsăm deoparte disputele politice». Tocmai dumneavoastră, șef manipulator și diversionist în ale politicii, «tatăl Albei-ca-Zăpada»? Nu mă puteți condamna că sunt foarte suspicios.

Mai jos ne vorbiți despre «noi, politicienii». Din câte știu, dumneavoastră nu sunteți membrul vreunui partid politic, dar aici parcă v-aș da dreptate: sunteți mai politician decât politicienii. Evit, din respect, să vă spun în ce sens.

În încheiere, domnule ministru, țin să vă reamintesc că în Parlament vă sprijiniți pe o majoritate care are datoria să vă susțină. Sigur, o majoritate la care participă și un partid de stânga, atât de hulită de unii, născut din migrație politică, la fel ca fostul Partid Liberal Democrat, migrație politică pe care odinioară, pe bună dreptate, o condamnați cu vehemență.

Acum de ce nu faceți la fel? Din onestitate?”

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Dați-mi voie să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris și care vor face parte din documentele oficiale ale ședinței noastre de astăzi:

– Grupul parlamentar al PDL, domnii senatori: Petru Filip, Alexandru Pereș, Ovidiu Marian, Dumitru Oprea și Augustin Humelnicu;

– Grupul parlamentar al PSD: domnul senator Adrian Țuțuianu, doamnele senator Elena Mitrea și Doina Silistru, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Florin Constantinescu;

– Grupul parlamentar al PNL: domnul senator Cornel Popa, domnul senator Marius Petre Nicoară și domnul senator Emilian Valentin Frâncu;

– Grupul parlamentar al senatorilor independenți: domnul senator Sorin Serioja Chivu și domnul senator Vasile Nedelcu.

Declarația politică se intitulează „Eliminarea subvențiilor – o măsură dificilă, dar corectă”.

Eliminarea subvențiilor este o măsură extrem de delicată. În primul rând, pentru că reprezintă o decizie economică ce va afecta populația într-o perioadă mai puțin propice pentru orice partid politic. Cu toate acestea, este o măsură corectă. Statul nu mai poate să suporte costuri integrale pentru o categorie generală de cetățeni. Nu ține de voință, ci de resursele financiare disponibile în această perioadă.

În al doilea rând, este o măsură delicată, pentru că ea nu rezolvă problemele din sistemul centralizat de termoficare.

Eliminarea subvențiilor nu reprezintă în niciun caz o soluție politică, așa cum au afirmat în ultima perioadă liderii USL. Soluția adoptată este, în primul rând, una economică. Măsura în sine nu poate fi una politică și nu are nicio legătură cu campaniile electorale de anul viitor, din 2012. Niciun partid politic nu poate lua o astfel de măsură politică în prag de iarnă. Astfel, argumentul politic cade în favoarea celui economic.

Argumentele înaintate de liderii USL nu se bazează pe discuții tehnice și detalii economice, ci mai degrabă pe o retorică politică și pe speculații. Mai mult, istoria recentă este uitată relativ ușor.

Să ne aducem aminte cum în 2002 Cabinetul Năstase și PSD-ul au obligat administrațiile publice locale să preia CET-urile, împreună cu imensele datorii pe care acestea le aveau, cu problemele și deficiențele tehnice care au rămas până în prezent nerezolvate. Ulterior, Cabinetul Tăriceanu a ignorat cu succes aceste probleme, într-o perioadă de creștere economică, când încă se mai putea face ceva, cu costuri mai mici pentru populație. Deci USL – PSD și PNL – nu trebuie să se poziționeze în afara realității, pe care ele însele au tolerat-o și ignorat-o.

Retorica politică și speculațiile nu au ce căuta, căci ele nu pot combate sub nicio formă realitatea economică păguboasă a unor decizii politice luate în guvernările anterioare. Măsura trebuie explicată, astfel încât să se înțeleagă foarte bine cine beneficiază și cine nu beneficiază de ajutoare și de ce a trebuit să se recurgă la aceasta chiar înainte de iarna anului 2011–2012.

## Domnule președinte,

## Onorat Senat,

Voi începe declarația de astăzi prin a vorbi despre Spitalul Județean de Urgență Alba. În ultimele zile s-a tot vorbit în presa locală despre schimbarea, în bine, evident, pe care o va suferi această unitate spitalicească.

Este vorba despre înființarea și extinderea unor noi secții, despre oferirea unor condiții mai bune pacienților, despre progresul serviciului „spitalizare de zi” și alte obiective pe care conducerea unității și-a propus să le finalizeze în următoarea perioadă.

Astfel, începând cu anul 2012, Secția de oncologie va suferi schimbări majore, prin mărirea numărului de paturi

pentru bolnavi, dar și prin asigurarea serviciului de consiliere pentru pacient, iar luna aceasta, cu sprijinul Casei de Asigurări de Sănătate, se vor introduce servicii de îngrijiri paliative destinate pacienților care suferă de boli incurabile, care vor face ca spitalul albaiulian să fie printre puținele unități de stat din țară care dispun de un astfel de serviciu destinat pacienților.

Printr-un efort coroborat al Consiliului Județean Alba, dar și al Ministerului Sănătății, în anul 2012 va funcționa, în cadrul Spitalului Județean Alba, o secție nouă de oncologie, care va cuprinde și specializarea hematologie, dar și serviciul de îngrijiri paliative. Astfel, pacienții care suferă de cancer vor găsi sprijin medical în această unitate spitalicească.

Era, într-adevăr, necesar ca și Spitalul Județean de Urgență Alba să vină în sprijinul acestei categorii de pacienți. Modernizarea acestui spital vine într-un moment în care reforma în sănătate continuă, în care banii nu sunt foarte mulți și, dacă sunt, e bine să fie cheltuiți cu chibzuință și să fie investiți în proiecte folositoare și durabile. Sigur că aici nu se poate vorbi numai despre bani, ci și despre un personal foarte bine pregătit, un management pus la punct, dar și de o disponibilitate din partea asistenței medicale.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Deși trecem printr-o perioadă nu tocmai ușoară din punct de vedere economic, iată că, dacă există bunăvoință și responsabilitate, se pot înfăptui și realizări. Este cazul atât al Spitalului Județean Alba, dar și al celor trei investiții din comuna Horea, dovadă că există zone în țară unde edilii reușesc să investească în construcții utile comunității și în reabilitări.

Declarația politică se intitulează „Rezultate economice pozitive = politica corectă a Guvernului Boc”.

Potrivit datelor provizorii publicate de INS, primul trimestru al anului 2011 a consemnat creșterea PIB real cu 1,7% față de intervalul corespunzător al anului precedent, după opt trimestre consecutive cu ritmuri anuale negative, principala contribuție revenind evoluției din perioada curentă (+0,7% variație) trimestrială. La nivelul dinamicii anuale, ecartul dintre rezultatele efective și proiecția benchmark realizată în luna martie 2011 a fost semnificativ (1,3 puncte procentuale), însă explicația este furnizată aproape în exclusivitate de diferența existentă între indicele anual obținut de seria brută (publicată de INS) și cel calculat pe baza seriei ajustate sezonier, utilizată în proiecția BNR – realizând comparația pe această ultimă serie, ecartul se reduce la 0,1 puncte procentuale.

În ceea ce privește variația trimestrială, nu există diferențe între dinamica PIB efectivă și cea prognozată. Valoarea adăugată brută din industrie a marcat un nou salt al ratei anuale de creștere până la 10,1%.

În privința producției, ritmurile cele mai alerte – parțial determinate însă de un efect de bază – au fost înregistrate de industria chimică și farmaceutică, metalurgie, industria mijloacelor de transport rutier și, prin asociere, de echipamente electrice, dar și de industria de mașini și echipamente.

Remarcabil este faptul că, dincolo de influența favorabilă a cererii externe asupra producției industriale românești, trimestrul I a consemnat o creștere a livrărilor către piața internă, tendință observată în cazul tuturor categoriilor de produse menționate anterior.

În industrie, după șapte trimestre de valori negative, dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă a revenit în teritoriu pozitiv în perioada aprilie – mai 2011 (+5%), parțial sub acțiunea unor factori conjuncturali localizați la nivelul sectorului prelucrător (+7,9%).

Astfel, doar câteva ramuri au continuat să înregistreze evoluții favorabile – industria alimentară, prelucrarea țițeiului, industria chimică și farmaceutică –, în timp ce industria ușoară, metalurgia, industriile producătoare de mașini și utilaje, echipamente electrice, electronice și automobile au consemnat creșteri ale acestor costuri cu procente cuprinse între 8% și 27% în termeni anuali, pe fondul unor pierderi semnificative de producție și, prin urmare, de productivitate a muncii.

Declarația politică este intitulată „Adoptarea cadrului legislativ pentru reducerea numărului de parlamentari este obligatorie în această sesiune”.

Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor colegi,

## Stimați invitați,

Ideea comasării alegerilor locale cu cele generale începe să prindă contur pentru a fi pusă în practică. PDL mizează pe

organizarea unui singur rând de alegeri, în noiembrie, chiar dacă partidele de opoziție nu sunt în total acord cu această măsură. Nu intrăm acum în dezbaterea privind argumentele pro și contra simultaneității scrutinelor. Totuși, țin să atrag atenția asupra unor probleme ce se impun a fi rezolvate în contextul dat.

Trebuie să avem în vedere că românii și-au exprimat dorința, printr-un referendum, în 2009, cu privire la o reformă substanțială a sistemului de reprezentare politică din țara noastră. Astfel, peste 80% din români s-au pronunțat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, iar peste 70% din concetățenii noștri și-au exprimat opțiunea pentru trecerea la un Parlament unicameral.

Fie că unii dintre aleși o acceptă sau nu, este vorba despre o temă fundamentală pentru efortul de eficientizare a democrației românești, iar dacă nu va fi pusă în practică din punct de vedere legislativ în sesiunea curentă, nu mai are cum să fie abordată până la alegeri.

Având în vedere situația existentă, consider că sunt necesare consultări imediate între liderii grupurilor parlamentare pentru stabilirea unui calendar precis în această privință, la fel cum trebuie lămurite definitiv și tema reorganizării teritoriale, care schimbă fundamental situația politică din teritoriu, sau aspectul legii electorale legat de tipul de vot: combinație de uninominal cu vot pe liste sau vot uninominal necompensat într-un singur tur. Astfel, și partidele, la nivel central și local, își vor putea stabili strategiile și candidații pentru anul electoral 2012.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este evident că mulți dintre dumneavoastră vor fi afectați de aceste reforme. Adoptarea lor ar însemna micșorarea semnificativă a numărului de parlamentari și, eventual, al președinților de consilii județene. Cu toate acestea, voința populară, exprimată prin referendum, adică prin forma ei absolută de expresie democratică, nu poate fi ignorată. După dureroasele măsuri de reformă economică suportate de români, consider că și noi, parlamentarii, avem datoria să ne reformăm propria instituție.

Declarația politică se intitulează „Modificarea Constituției – prioritatea de căpătâi a PDL”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Prioritățile PDL în următoarea sesiune legislativă sunt numeroase, amintind aici Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, Legea salarizării personalului bugetar pentru anul care urmează și Legea asistenței sociale, care aduce într-un cadru unitar tot ce înseamnă protecție și asistență socială în România.

De asemenea, pe aceeași listă se află aprobarea modificărilor la Codul fiscal, modificări extrem de benefice pentru ceea ce înseamnă susținerea mediului de afaceri, precum și adoptarea legii de intrare în vigoare a Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și a Codului de procedură civilă.

Nu voi omite din această listă nici Legea privind statutul minorităților naționale, legea care vizează taxarea averilor și alte câteva acte normative adoptate de Guvern sub formă de ordonanțe de urgență, care trebuie să fie aprobate din perspectiva acordului cu FMI.

Însă lucrul cel mai important pentru PDL în această sesiune este legea pentru revizuirea Constituției, care deja a intrat în linie dreaptă prin proiectul înaintat Parlamentului de Președintele României, la propunerea Guvernului.

Știu că cei din opoziție ar dori să se piardă prin sertarele parlamentare acest proiect de lege și să nu se mai discute revizuirea Constituției, dar avem o obligație față de cetățenii români și votul lor exprimat la referendumul din 2009.

Președintele României, la propunerea Guvernului, a înaintat Parlamentului propunerea de revizuire a Constituției, iar PDL, ca partid politic, și-a însușit proiectul elaborat de Președinție și Guvern pentru a-l susține în Parlamentul României. Urmează ca de aici încolo Comisia pentru elaborarea Propunerii legislative de revizuire a Constituției României, care sper eu să fie cât mai repede alcătuită, să demareze urgent discuțiile și analiza în ceea ce privește acest proiect de revizuire.

În plus, avem acum ocazia nu numai de a pune în practică voința românilor, aceea de a avea Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, dar și de a corecta sau chiar actualiza Constituția românească conform tendințelor contemporane. Mă refer aici la stabilirea prin Constituție a nivelului deficitului bugetar, pentru a limita orice derapaj macroeconomic guvernamental, precum și posibilitatea confiscării averilor dobândite din acte și fapte de corupție.

Declarația politică este intitulată „O nouă mostră de tupeu și obrăznicie din partea PDL: cod de conduită electorală”.

Mă văd nevoit să deschid seria declarațiilor politice din această sesiune parlamentară abordând o temă care a fost expusă doar tangențial opiniei publice, când, de fapt, ea merită o atenție sporită.

Atunci când credeam că PDL a epuizat toate manifestările de tupeu și obrăznicie, atunci când credeam că nimic din aroganța acestui partid nu ne mai poate surprinde, domnii și doamnele din Modrogan ne dovedesc că au resurse inepuizabile.

Ultima mostră de dispreț aruncat în capul românilor o constituie inițiativa PDL, anunțată de domnul Sever Voinescu-Cotoi, privind adoptarea – atenție! – a unui cod de conduită electorală.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați cetățeni români,

Impostura politică și-a atins apogeul!

Și cred că este momentul să nu ne mai ferim de folosirea celor mai dure cuvinte pentru a comenta și cataloga gestul partidului domnului Voinescu-Cotoi, partid care este și al lui Emil Boc, și al Elenei Udrea, și al Robertei Anastase, al bravului nostru coleg Igaș, al lui Falcă, Pinalti și Florin Popescu. Adică al unora dintre cei mai detestați ori controversați politicieni pe care i-au oferit anii de după Revoluție. Era să spun pe care i-a oferit democrația postrevoluționară, dar cred că suntem de acord că numele de mai sus nu au nimic în comun cu ceea ce înțelegem prin democrație.

Acești oameni ne propun astăzi un cod de conduită electorală. Vă rog să-mi înțelegeți stupoarea, dar e ca și cum niște vitezomani ar propune amenzi drastice pentru depășirea vitezei legale sau, ca să fim mai aproape cu comparația, ca și cum niște hoți ar cere înăsprirea pedepselor pentru hoție. Atâta ipocrizie revărsată din Modrogan nu poate fi, trebuie să-mi dați dreptate, egalată prea curând.

Sunt trei aspecte care trebuie subliniate și comentate:

1. Primul ar fi acela al modului pervers în care înțelege PDL să joace farsa dialogului cu opoziția. Domnul VoinescuCotoi ne spune că PDL vrea să invite la discuție toate partidele, după care, în secunda a doua, se apucă să ne-njure. Sinceră deschiderea spre dialog a PDL, nu?

2. În al doilea rând – și apreciez aici poziția președintelui UDMR, Kelemen Hunor –, câtă vreme nu vor exista bun-simț și respect pentru o luptă politică onestă, orice cod am adopta nu valorează nimic. Cum vă închipuiți dumneavoastră că se vor împiedica cei din PDL de câteva rânduri scrise într-un cod, când ei șterg pe jos cu Constituția României și sfidează normele juridice fundamentale? Chiar atât de naivi am ajuns?

Declarația politică se intitulează „Dezastrul social continuă sub patronajul domnului Lăzăroiu”.

După toate măsurile antisociale aplicate românilor fără nicio ezitare, nu credeam că disprețul pentru generația care a contribuit la creșterea, educarea și sănătatea generației de guvernanți care hotărăște astăzi soarta românilor fără nicio umbră de umanitate și respect poate merge până la a considera pensiile nu numai nesimțite, dar și ilegale.

Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, domnul Lăzăroiu, precum și doamna Udrea, intrigați de încăpățânarea pensionarilor de a mai rămâne în viață, în ciuda măsurilor de austeritate luate de actuala guvernare, declară că peste un milion de români beneficiază de pensii și ajutoare sociale, iar dacă aceștia nu ar primi bani, ar fi fonduri suficiente pentru a asigura pensii decente.

Mă întreb ce înseamnă decente pentru ei, dacă salariul de 800 de lei înseamnă bogăție...

De ceva timp, aflăm fie de la președinte că sunt prea mulți pensionari, fie de la domnul Lăzăroiu, care vorbește cu îngrijorarea-i caracteristică despre împrumuturile pentru plata pensiilor, despre deficitul fondului de pensii.

Cert este că actualul Guvern pregătește eliminarea pensiei minime și impozitarea tuturor pensiilor – o dorință exprimată constant de președintele țării, iar acum caută motivațiile pentru a face acest lucru.

Știm că deficitul la fondul de pensii a fost generat, în principal, și de tăierea salariilor din sectorul bugetar, care a dus la scăderea dramatică a contribuțiilor. Deși s-a spus că tăierea salariilor a fost o măsură greșită, Lăzăroiu o consideră ca fiind o măsură bună și mă aștept ca, după toată bâlbâiala cu revenirea și nerevenirea salariilor, acestea să nu mai revină niciodată, dacă avem în vedere observația ministrului privind corelarea dintre salariul din mediul privat și salariile bugetarilor.

Și dacă vorbim de corelare, mă întreb: de ce în sensul diminuării?

Să ne amintim de înverșunarea guvernanților privind pensiile nesimțite ale militarilor, noua lege a pensiilor și recalcularea în scopul reducerii deficitelor. Unde s-a ajuns? La pensii mai mari în marea majoritate, deci la deficit mai mare. Sunt greșeli pe care actuala guvernare nu și le asumă, arătând spre opoziție. De fapt, în principal, preocuparea ministrului muncii este opoziția, și nu problemele majore ale românilor.

Mii de asistenți sociali au îngroșat rândurile șomerilor, mii de persoane cu dizabilități au fost aruncate în cârca autorităților locale, ca responsabilitate de acordare a indemnizațiilor, dar și de creare a serviciilor sociale.

Vorbind de asistența socială, de fapt ne aflăm într-o aplicare a unei legi neadoptate – Legea asistenței sociale, care mută plata ajutoarelor sociale, în cea mai mare parte, către bugetele locale, care va introduce venitul minim de inserție, cel care va înlocui trei prestații sociale, între care și ajutorul de încălzire, pentru care deja hotărârea a fost luată.

Astăzi, Emil Boc face apel tot la primari, pentru ca aceștia să acorde subvenția pentru încălzire „cel puțin la nivelul anului trecut”. Se pune o presiune fără margini pe primari. Cei de la PDL vor fi sprijiniți de Guvern, iar ceilalți vor fi ademeniți să treacă de partea puterii.

Oamenii nevoiași nu pot duce o astfel de povară. De această dată, nu sunt loviți doar bugetarii sau pensionarii, ci toți românii, inclusiv cei care lucrează în mediul privat. Este atacată și subminată clasa de mijloc. Mulți români vor fi aduși în pragul sărăciei.

Este un dezastru social. Aici s-a dorit să se ajungă. Cei care nu au votat PDL trebuie să priceapă că doar așa pot căpăta o firimitură de la masa puterii. Singurele eforturi ale actualei puteri au fost de reducere a veniturilor, de a angaja împrumuturi tot mai împovărătoare și, de ce nu, am crede chiar dorința de a scăpa de pensionarii și asistații care îi încurcă.

Puterea – și în principal ministrul responsabil de măsurile aplicate românilor – nu are responsabilitatea efectelor acestor măsuri. Ei nu vorbesc despre investițiile proaste, despre înverșunarea de a nu susține proiecte ale primarilor care nu aparțin puterii sau care nu vor să treacă de partea puterii. Nu vorbesc nicicum despre măsuri de creștere a numărului de angajați în domeniul privat, despre „beneficiile” adoptării Codului muncii, despre transformarea angajaților în zilieri, care contribuie la stat fără să primească niciun beneficiu, despre munca la negru, despre cei rămași fără loc de muncă și pentru care România nu face nimic.

În statele civilizate din Europa, ministerele responsabile se ocupă de cei pe care îi disponibilizează, atrag fonduri europene ca să-i recalifice și ca să le găsească un alt loc de muncă. La noi, reforma în domeniul social a creat un adevărat haos. De data aceasta, într-un domeniu vulnerabil, cu cei mai mulți defavorizați și lipsiți de apărare în fața unor abuzuri și decizii aberante.

Declarația politică este intitulată „Victimele aritmeticii”. Domnule președinte, Dragi colege,

## Stimați colegi,

La început de nouă sesiune, permiteți-mi, mai întâi, să vă salut și să-mi exprim bucuria că ne revedem sănătoși și, dacă nu mă înșală vederea, parcă mai mulți.

În al doilea rând, permiteți-mi să vă urez – și să-mi doresc și mie acest lucru – spor în activitate și succes.

Avem în față o sesiune extrem de grea, cu foarte multe proiecte legislative care așteaptă votul nostru. Știu că multe dintre acestea vor afecta, direct sau indirect, calitatea vieții și nivelul de trai al românilor. De aceea, stimați colegi – și vorbesc în special pentru colegii din partidele aflate la putere –, aș vrea să vă rog să aveți grijă cum veți vota.

Mai mult, v-aș ruga să fiți foarte atenți și să sancționați cu asprime și curaj orice încercare de fraudare a votului. Nu aș vrea să vă reamintesc celebrul precedent creat odată cu votarea tristei Legi a pensiilor, pentru mulți dintre dumneavoastră este mai cunoscut chiar decât Turnul Eiffel.

Cu siguranță, în țara asta mai este ceva de tăiat, ceva de diminuat și ceva, un rest, de impozitat. În definitiv, aritmetica, stimați colegi, a fost de vină! Sper să nu se mai repete.

Vă mulțumesc și închei cu un avertisment: o fi aritmetica de vină, dar victimele suntem cu toții, atât noi, ca politicieni responsabili ce ar trebui să fim, cât și cei care și-au pus toate speranțele în noi atunci când ne-au trimis să-i reprezentăm în cel mai înalt for legislativ al țării – Senatul României.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Comasarea alegerilor – încă o găselniță a puterii”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

După ce a provocat atât de multe efecte dezastruoase, cele mai multe dintre ele iremediabile pentru România, și când există atât de multe probleme de rezolvat, singura preocupare a nocivei puteri o reprezintă alegerile de la anul. Mai precis, orice modalitate de a le câștiga.

Disperarea este uriașă, iar puterea ține cu dinții de încă un mandat, fără de care ar fi pierdută. Așa că au mai inventat ceva: comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare.

Pentru acest lucru, mai-marii zilei au și început șirul declarațiilor în favoarea acestei găselnițe de fraudare a alegerilor în vederea câștigării lor.

În acest sens, aceștia vin cu argumente, cele mai multe dintre ele, populiste, numai bune pentru întâlnirile preelectorale, la o mică horă sau vizită de lucru în teritoriu și, mai ales, la câte o tăiere de panglică.

În vremuri de criză, când românii se gândesc cu înfrigurare cu ce își vor mai putea plăti încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, bineînțeles că argumentul suprem cu care premierul Boc s-a și grăbit să apară este reducerea costurilor.

Cel mai corect mi s-ar părea, domnilor, să vorbiți de economiile bugetului propriu, ce nu va mai fi atât de afectat de două runde de mite și de pomeni electorale.

Explicații palide, ultrafolosite și, bineînțeles, fără nicio acoperire. Comasarea alegerilor aduce economii la buget, la fel ca și tăierea pensiilor și salariilor, nu-i așa, domnilor?

Și puterea nu se oprește aici cu încercările de a dovedi că o comasare a alegerilor este cea mai bună soluție pentru țară și popor, atât timp cât prin țară și popor înțelegi PDL-ul și acoliții.

Așadar, domnilor aflați la putere și dornici de a mai fi încă patru ani de aici încolo, trebuie să recunoașteți că:

– aveți tot interesul din lume ca oamenii scoși în față pentru Parlament să beneficieze de sprijinul primarilor, ascunzându-le lipsa de notorietate sau de valoare prin prisma activității unor primari cu rezultate deosebite în câmpul muncii, roditor în ajutoare și fonduri venite de la „centru”;

Declarația politică este intitulată „O vară de dezmăț guvernamental”.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Vara care tocmai a trecut, ca de altfel ultimii ani ai României, a fost una de dezmăț guvernamental. Dacă ne uităm puțin în jurul nostru, vom vedea că destul de multe țări europene sunt preocupate de îmbunătățirea legislațiilor lor fiscale, în sensul stimulării economiei de piață.

Regretabil, pe plan intern, preocupările sunt categoric altele. În ultima perioadă, pe unii dintre dumneavoastră vă văd tot mai interesați de manevre care mai de care mai nedemocratice de a vă prelungi șederea la putere.

Până de curând, agenda zilei era ocupată cu subiecte neavenite pentru momentul economic dur pe care îl traversăm, cum ar fi modificarea Constituției sau „hârjoana” PDL cu UDMR pe marginea regionalizării. Acum constat cu un oarecare gust amar că ați scos un nou iepure din pălărie: comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare.

Propunerea e atât de deplasată, încât până și urechile lui Boc roșesc atunci când ne recită cum vor scădea costurile alegerilor. De fapt, expertul în drept constituțional e conștient că, dacă actuala putere face acum acest lucru, se creează un precedent extrem de periculos pentru democrație: orice guvern va putea să modifice legea și să amâne sau să devanseze alegerile oricât și oricând dorește. Mandatele aleșilor locali expiră în iunie 2012. Punct! Prelungirea lor nu se justifică decât dacă nu cumva actuala putere plănuiește o lovitură de stat.

Înțeleg că subiectul e numai bun de muls pentru a ascunde temele reale ale zilei, dar șarada trebuie să se oprească aici. Această sesiune parlamentară ar trebui să aibă o cu totul altă listă de priorități decât temele care ne-au fost băgate pe gât în ultima perioadă. Există subiecte stringente care-l dor pe românul de rând, iar temele electorale ar trebui lăsate la intrarea pe ușa Parlamentului sau a Guvernului.

Așa că eu voi alege să vă vorbesc despre problema eliminării subvenției la încălzire, decizie căreia PSD i se opune întru totul. Vreau să vă avertizez că există și alte soluții decât înșelarea și jecmănirea permanentă a cetățenilor. Măsura trebuie discutată obligatoriu în Parlament. Nu putem pune peste un milion de familii în brațele oricum secătuite ale primăriilor, și nici nu le putem abandona în frig.

Declarația politică se intitulează „Eliminarea subvenției pentru gigacalorie – un bir pentru români”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

În urma discuțiilor pe care Guvernul României le-a purtat cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional la începutul verii, subvenția pentru gigacalorie a fost eliminată.

Noi, PSD, putem să acceptăm argumentul că subvenționarea energiei se făcea deopotrivă și pentru bogați, și pentru săraci, iar renunțarea la subvenție și păstrarea doar a ajutoarelor este o măsură socială.

Într-un studiu realizat recent de experți ai PSD se arată că prin eliminarea subvenției prețul gigacaloriei ar ajunge la valori cuprinse între 218 lei – în București și 293 de lei – în Cluj.

Conform aceleiași estimări, prețul gigacaloriei s-ar majora, în Bacău, de la 154 de lei la 238 de lei, consecința fiind majorarea facturii la încălzire, pentru un apartament cu două camere, la 501 lei.

Pentru București, eliminarea subvenției ar duce la creșterea prețului gigacaloriei de la 124 la 218 lei, iar factura la încălzire pentru un apartament cu două camere ar ajunge la 450 de lei.

În ceea ce privește Iașiul, situația este destul de gravă. La ora actuală, în Iași sunt 57.581 de apartamente racordate la CET. Practic, fiecare familie din aceste apartamente primește, indirect, subvenție pentru apă caldă și căldură. În condițiile în care prețul real pe gigacalorie este în Iași de 300 de lei, ieșenii plătesc 175 de lei. Prin eliminarea subvenției, populația din Iași se va trezi în imposibilitatea de a-și achita facturile.

Soluția eliminării subvenției la căldură nu este viabilă, întrucât costurile de la bugetul de stat sunt de doar 500 de milioane de lei anual.

O consecință firească a eliminării subvenției este neplata facturilor. O altă consecință este că foarte mulți români vor recurge la debranșare. Pierderile vor crește, eficiența va fi mai mică.

Prin eliminarea subvenției la plata gigacaloriei, administrațiile locale vor putea asigura un tarif mai mic al gigacaloriei pentru utilizatorii casnici doar în măsura în care vor primi din partea Guvernului fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale.

Declarația politică este intitulată „Sesiunea marilor decizii”.

## Stimați colegi,

Ne întâlnim din nou, într-o sesiune parlamentară mai solicitantă decât oricând și în care va trebui să facem față unor provocări importante. Am speranța că ne vom concentra asupra priorităților legislative, în detrimentul intereselor personale, altele decât ale celor care ne-au votat și ne-au trimis aici pentru reprezentare corectă. Este, de altfel, sesiunea care va decide proiecte de lege majore pentru România, lansate deja în dezbatere.

Având în vedere apropiatele alegeri, nu pot să nu mă tem de începerea timpurie a campaniei electorale, în ciuda tuturor acestor responsabilități importante care cad în sarcina Legislativului.

Vreau să cred, de asemenea, că situația din educație, din sănătate sau din sectorul bugetar și chiar și din cel privat va fi îmbunătățită prin contribuția noastră legislativă, pentru că acestea toate sunt acum la limita suportabilității.

Cer Guvernului prudență și măsură în toate, inclusiv în declarații publice, pentru că am văzut că se dovedesc mereu exagerări sau minciuni, ceea ce este regretabil.

Vă mărturisesc că mă așteptam ca toamna aceasta să număr rezultatele măsurilor reformatoare, nu un nou minister în Guvernul Boc. Sunt foarte curios ce ministere se mai înființează pentru alte instituții care nu-și fac treaba. Dar pentru miniștrii incompetenți? Dar pentru premierii care încalcă legea?

Soluția o vor da alegerile viitoare, cu siguranță, însă, până atunci, alertă maximă!

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Reforma prost înțeleasă adâncește criza economică”.

Vă salut respectuos, stimați colegi, după o vacanță parlamentară plină de evenimente politice și în care s-au lansat în dezbatere multe subiecte de interes public.

Am făcut apel în această vară către Ministerul Sănătății să intervină în criza medicamentelor. Nu am primit niciun răspuns și situația este în continuare gravă în județul Cluj, și nu numai. Despre nerespectarea programului care cerea ca spitalele închise să devină cămine de bătrâni nu mai vorbesc, pentru că a fost, într-adevăr, unul dintre subiectele predilecte ale ultimelor luni.

Am așteptat, inutil, clarificarea lucrurilor în ceea ce privește subvenția la căldură, pentru că simpla tăiere a acesteia nu va rezolva problema și nu va salva bugetul țării.

Am primit, în locul clarificărilor, lecții despre românul bogat, cu un venit de 800 de lei pe lună.

În schimb, ieri, am fost rugați să susținem proiectul noii legi a asistenței sociale, care va reforma sistemul.

Vă mărturisesc că mi-e teamă când miniștrii actualului Guvern rostesc acest cuvânt, pentru că s-a dovedit un blestem pentru sănătate, educație, sistem bugetar sau sector privat. Reforma a devenit sinonimă cu închiderea spitalelor și a școlilor, cu închiderea unor tribunale și judecătorii, dar înființarea de ministere, cu desființarea de posturi și concedieri masive, dar numirea de soții, copii și nepoți în posturi-cheie la agențiile statului.

„Reforma” actualului Guvern menține criza economică și o adâncește pe cea socială, iar acest lucru nu mai trebuie demonstrat. Este suficientă o privire de ansamblu asupra a tot ce mai reprezentăm astăzi.

Ce face Guvernul când ni se spune chiar și de la Bruxelles că lucrurile merg într-o direcție greșită? Se felicită pentru realizările notabile, în disprețul medicilor care aleg să părăsească țara, al pensionarilor și mamelor de la care s-au luat bani sau al sectorului privat, care suportă fiscalitatea exagerată și se chinuiește să mențină economia, fără niciun sprijin.

Nu, stimați colegi, nu mai vreau reformă înțeleasă atât de prost.

Declarația politică este intitulată „Despre criza de modele și apatia unei nații”.

Într-un discurs franc și fără superlative, guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu, a oferit, luni, la Constanța, o perspectivă asupra viitorului României – viitor care pare umbrit de rezultatele slabe de la examenul de bacalaureat, care au fost, în dese rânduri, surse pentru știri de primă pagină. Perspectiva Domniei Sale era că modelele promovate încurajau tinerii să aspire la o viață de nemuncă, superficialitate și câștig rapid.

Mesajul acesta nu este nou, ci doar actual. În scurt timp, subiectul va fi expirat, iar atenția se va îndrepta spre alte probleme, mai „în vogă”. Urmările însă se vor simți încă mult timp de acum înainte.

Totuși, nu voi vorbi despre bacalaureat, și nici despre modele. Acestea sunt teme prea comune, prea uzate ale discursului public și politic de azi pentru a mai putea fi tratate într-un mod cât de cât original aici. Voi vorbi însă despre un fapt căruia i se dă prea mică atenție, și anume de cererea publicului.

Pe aproape toate site-urile de știri, cele mai multe comentarii și cele mai multe vizualizări le au articolele cu și despre mondenități, scandaluri și personaje de înalte fițe. În schimb, articole despre noi descoperiri științifice, evenimente culturale sau personalități marcante sunt aproape trecute cu vederea. Să fie aceasta cererea publicului?

După experiența Bac 2011, se pun multe întrebări și se caută multe răspunsuri, se vorbește mult și se adresează multe vorbe și sfaturi elevilor, tinerilor și copiilor, în loc să se asculte ce au aceștia de zis. Un renumit astronom, Clifford Stoll, declara, în urmă cu câțiva ani, că, pentru a afla cu cea mai mare exactitate posibilă imaginea viitorului, nu trebuie întrebați oamenii încărunțiți de vârstă, ci educatorii cu vechime din grădinițe. România nu se confruntă cu o criză a modelelor, ci cu una a încrederii. S-a ajuns ca tot ce este românesc să fie considerat inferior echivalentului său „de import”, până la punctul în care a părăsi țara a devenit obiectivul majorității absolvenților, și nu numai. Cu alte cuvinte, societatea a devenit apatică la propriile probleme, s-a resemnat cu o idee căreia i se dă valoare de adevăr, aceea că în România nimeni nu se poate realiza prin mijloace legitime.

Declarația politică se intitulează „Este nevoie mai mult ca oricând de voință politică”.

Stimați colegi,

„Politica nu poate fi practicată și realizată decât în cunoștință de cauză.” (Dan Culcer)

5 septembrie este data începerii unei noi sesiuni parlamentare, ce se prezintă cu sute de proiecte de lege restante ce așteaptă deschiderea noastră pentru a fi soluționate și votate.

Îndemn toți colegii la un moment de bilanț și de reflecție asupra celor aproape trei ani de mandat care au trecut. Să reflectăm asupra datoriei noastre ca oameni politici, și nu ca oameni supuși unor directive de partid.

Cu siguranță, mare parte din proiectele începute în 2008 s-au realizat, iar altele, deloc de neglijat, urmează să fie aduse pe ordinea de zi.

Avem obligația de a desăvârși promisiunile făcute cetățenilor care ne-au ales drept reprezentanți ai lor și de a armoniza legislația României după modelul legislației europene: România – țară europeană.

Să ne unim, așadar, forțele pentru ca interesul național să primeze în activitatea noastră politică.

Să lăsăm luptele și interesele personale și de grup deoparte, căci ne aflăm aici pentru un scop mult mai înalt, acela de a oferi românilor o țară de care să fie și să fim mândri.

Să oferim modele de plusvaloare generației de mâine, față de care suntem răspunzători, alături de părinți, de profesori, de societate. Nu putem sta nepăsători în fața procentelor de promovabilitate ale celor două sesiuni de bacalaureat din acest an, care sunt de 44,47% la sesiunea din vară și, respectiv, de 16,06% la sesiunea din toamnă.

Ce se întâmplă cu această generație? Va îngroșa rândurile șomerilor. Tânăra generație are nevoie de noi, trebuie să-i oferim modele și sprijin fără a ne rezuma la a critica, a arăta cu degetul și a găsi vinovați în cu totul alte structuri.

Luptele duse de noi ar trebui să fie purtate pentru același scop comun, indiferent de culoarea politică.

„Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului” și alegătorilor satisfacția de a fi reprezentați cu demnitate și cinste.

Să bifăm rând pe rând promisiunile cu fapte concrete, să fim slujbași ai interesului național și exemple de corectitudine și înalt profesionalism.

Declarația politică se intitulează „Adevărata reformă a educației se face acum”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă voi vorbi astăzi despre examenul de bacalaureat desfășurat în acest an, un examen cu rezultate șocante pentru mulți dintre români. Doar 53% din absolvenții de liceu – respectiv puțin peste 111.000 de elevi – au reușit să promoveze testul menit să le verifice cunoștințele acumulate în patru ani.

Un rezultat trist, dezamăgitor, însă venit ca un duș rece pentru societatea românească, un rezultat care a evidențiat clar realitatea unui sistem batjocorit timp de 20 de ani, în care trișatul a devenit o regulă încurajată atât de politicieni, cât și de părinți, un sistem în care slaba pregătire a copiilor a devenit o crudă regulă. Dar să le luăm pe rând.

Am auzit pe parcursul ultimelor luni zeci de părinți, dar mai ales zeci de politicieni, plângând pe umărul elevilor care nu au mai putut copia. Bacalaureatul 2011 a fost o adevărată lecție de corectitudine forțată, pentru că altfel nu se putea scăpa de copiatul cu care sute de elevi se lăudau ani de an. Peste 1.150 de absolvenți de liceu au fost eliminați din examen pentru că au încercat să trișeze în cele două sesiuni și vor avea șansa să-l reia abia în vara lui 2013. O măsură justă, menită să-i învețe pe adolescenții care fac trecerea la maturitate că orice greșeală, orice tentativă de fraudă se pedepsește.

Însă, în loc să aprecieze acest lucru, politicienii opoziției au făcut toată vara coadă la studiourile de televiziune pentru a deplânge soarta celor 90.000 de copii care nu au bacalaureat, susținând că tinerii nu sunt vinovați și aruncând vina în curtea „crudului” ministru – cu ghilimelele de rigoare –, care nu i-a mai lăsat să copieze și le-ar fi distrus astfel viitorul, condamnându-i la șomaj și vitregind bugetul statului de o sumă importantă.

Personal, cred cu tărie că lecția pe care Funeriu le-a dat-o acestor elevi le-a salvat viitorul și i-a învățat că într-o societate normală orice lucru se obține prin muncă și corectitudine. Mai mult, nu e obligatoriu ca toți acești copii să devină șomeri peste noapte, ei pot munci. Însă ce nu face opoziția pentru a bloca eforturile unui ministru care încearcă din răsputeri să transforme sistemul educațional românesc într-unul de elită!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Stimați colegi,

Doresc să vă supun atenției și votului programul de lucru pentru săptămâna viitoare, conform cutumei noastre. Este un program obișnuit, cu plen luni și miercuri și activități specifice în restul zilelor.

Votul dumneavoastră pentru programul săptămânii viitoare.

Rog toți colegii și colegele să acorde atenție acestui vot. El trebuie să fie regulamentar, pentru a putea să producă efecte.

Reiau votul cu privire la programul săptămânii viitoare. Rog toți colegii să încerce să fie implicați în acest efort.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi...

Pe procedură, domnul lider Rădulescu.

Vă rog.

## Stimați colegi, Domnule președinte,

În calitate de lider al Grupului parlamentar al PDL, fac câteva anunțuri organizatorice. Avem un număr de colegi care, în urma înființării unor comisii la care au dorit să participe, au dobândit calitatea de a fi membri în trei comisii în același timp și, de aceea, în acest moment, doresc să se retragă dintr-una dintre ele, pentru a reveni în limitele regulamentului.

Doamna senator Popa Mihaela se retrage din calitatea de membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni.

Domnul senator Viorel Riceard Badea se retrage din calitatea de membru al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Domnul senator Oprea Dumitru se retrage din calitatea de membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Am avut această discuție... sau un început de discuție în Biroul permanent. Mulțumesc domnului senator Rădulescu pentru promptitudinea rezolvării acestor chestiuni.

Trebuie să dăm un vot, chiar dacă este relativ formal, pentru ca aceste modificări să producă efecte.

Cele trei modificări..., practic, retragerea a trei colegi și colege din comisiile menționate de domnul senator Rădulescu: doamna senator Mihaela Popa, domnul senator Viorel Riceard Badea și domnul senator Dumitru Oprea.

Rog, de asemenea, ca și celelalte grupuri parlamentare, dacă sunt situații de acest gen – regulamentul menționează maximum două comisii din care poate face parte un senator –, să procedeze în consecință.

De asemenea, aș dori ca, poate luni, să putem avea, prin notificările tuturor liderilor de grup, o situație la zi cu participarea nominală a senatorilor în fiecare comisie permanentă – au fost multe permutări, multe rocade, comisii nou-înființate –, pentru a putea avea o situație adaptată realității momentului.

Rog liderii de grup să ne ajute să confirmăm aceste participări în toate comisiile parlamentare.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi: Informare privind Scrisoarea Președintelui României referitoare la continuarea desfășurării, în perioada 1.07 – 31.12.2011, a activității de testare și validare privind posibilitatea de executare a tranzitului, pe teritoriul României, a resurselor materiale și umane aparținând Guvernului SUA, dinspre și către Afganistan, în sprijinul operației NATO International Security Assistance Force (ISAF) și al operației de coaliție Enduring Freedom (OEF).

În conformitate cu Legea nr. 268/2006 privind ratificarea Acordului dintre România și SUA care reglementează acest subiect, cu privire la prezența și tranzitul trupelor militare americane pe teritoriul nostru, Președintele României informează Parlamentul că a aprobat continuarea desfășurării acestor activități. Această notă, conform legii și regulamentului, se aduce la cunoștința senatorilor în această ședință de plen din 7 septembrie 2011.

Procedura informării Parlamentului de către Președintele României, în speță, a Senatului României, prevăzută în art. 7 din Legea nr. 42/2004, este îndeplinită și a fost efectuată și la Camera Deputaților, deci procedura de informare a Parlamentului este, în acest moment, realizată.

Dați-mi voie ca, înainte să trecem la punctul 4 din ordinea de zi, validarea unor magistrați aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, să le invit în plenul nostru pe doamna judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție Mona Maria Pivniceru, pe doamna judecător la Curtea de Apel București Alina Nicoleta Ghica și pe doamna prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București Florentina Gavadia, să ne facă onoarea și plăcerea de a ne fi alături la acest moment de validare a recentelor nominalizări.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat spre dezbatere și examinare documentele trimise de Biroul permanent, legile care reglementează materia și a hotărât să vă supună spre dezbatere și adoptare un raport favorabil de validare a listei finale cu cei doi magistrați și procurorul aleși ca membri în Consiliul Superior al Magistraturii.

Deci vă propunem, stimați colegi, să validați lista finală cu cei doi judecători și procurorul aleși ca membri în acest consiliu, cu mențiunea că această competență, de validare ca membri în CSM, aparține plenului Senatului, votul este electronic secret și fiecare candidat urmează să fie validat separat.

Am verificat condițiile în care procedura internă de alegere a magistraților s-a desfășurat și am constatat că au fost respectate prevederile legale și regulamentele în vigoare, astfel încât vă supun spre dezbatere și aprobare lista finală cu magistrații care urmează să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule președinte Greblă.

Repet, pentru stenogramă și pentru bună procedură, că lista finală cu cei doi judecători și procurorul aleși ca membri ai Consiliului Superior ai Magistraturii este compusă din doamna Mona Maria Pivniceru, judecător – Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Alina Nicoleta Ghica, judecător, președintele Secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal – Curtea de Apel București și doamna Florentina Gavadia, prim-procuror – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.

Dacă nu există alte intervenții... Este, practic, o obligație legală de a valida aceste alegeri făcute de Consiliul Superior al Magistraturii.

Un vot electronic obișnuit, majoritate simplă.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru validarea listei și completarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru interes și pentru sprijin. Cu 60 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abținere, validarea a fost aprobată de plenul Senatului României.

În numele meu și al colegilor mei, vă urăm succes în activitatea dumneavoastră. Este o instituție importantă, vă puteți baza pe sprijinul Senatului României, instituție care are prerogative explicite și exclusive din punct de vedere al acestui proces.

Succes, doamnelor judecător!

Dacă...

Pentru fiecare câte un vot?

Domnule președinte Greblă, așa este? Bun, câte un vot, să fim perfect în regulă.

Votul dumneavoastră pentru prima nominalizare, validare, doamna Mona Maria Pivniceru.

Cu 70 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, două abțineri, propunerea a fost validată.

A doua propunere, Alina Nicoleta Ghica. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, și această propunere a fost validată.

Doamna Florentina Gavadia, votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri, și această propunere a fost validată.

Procedura a fost îndeplinită.

Felicitări și succes în activitatea dumneavoastră!

Vă puteți baza pe colaborarea tradițional bună cu Senatul României.

## Felicitări!

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea modificării sursei de finanțare a taxelor și impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstrucția drumurilor forestiere afectate de inundații și corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut FP 1556 (2006) dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 23 august 2007 și la Paris la 30 august 2007.

Am să-l invit pe domnul președinte Ghizdeanu – de la microfonul 9 – să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Bună dimineața!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea sursei de finanțare a taxelor și impozitelor în cadrul Proiectului semnat la București și la Paris în 2007, referitor la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea reconstrucției drumurilor forestiere afectate de inundații și corectarea torentelor din zonele forestiere. Modificarea sursei de finanțare, respectiv de la Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” către bugetul de stat, a fost necesară și este obiectivă, întrucât Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” nu întrunește condițiile pentru a putea să-și deducă TVA-ul pentru achizițiile destinate realizării de investiții publice.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, taxele și impozitele aferente proiectului nu se mai plătesc din bugetul propriu al Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, ci vor fi suportate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului și Pădurilor.

Valoarea totală a proiectului este de 60 de milioane de euro, iar TVA-ul aferent acestei sume este evaluat la 55 de milioane de lei.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil, Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât să adopte un raport favorabil.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții pe fond?

Dacă nu sunt, am o rugăminte personală la domnul președinte Ghizdeanu și la domnul secretar de stat Iliescu.

Ieri, într-un ziar economic, am citit o informație, fără îndoială, de acuratețe, în care se constată că principalul producător de masă lemnoasă din România este un grup austriac, plasat undeva în Suceava, în Bucovina. Niciun fel de problemă cu investițiile străine, dimpotrivă, numai că acest grup austriac a depășit, ca volum de cifră de afaceri, ca rentabilitate și ca profit, ceea ce face „Romsilva”, întreaga regie.

Am rugămintea să primim o informare către comisiile interesate – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – pentru a putea să vedem care este situația pe cifre. Tot vorbim de venituri la buget, tot vorbim de management privat. Poate că a sosit clipa să ne uităm cu mai multă atenție unde sunt resurse importante și unde se pare că sectorul privat se preocupă puțin mai gospodărește de această resursă importantă a României. Este rugămintea mea personală.

Dacă nu sunt alte intervenții, este vorba de un raport al comisiei și un proiect de lege, o lege ordinară, suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Doriți să dăm votul la ora 12.00 pe legile simple? Liderii de grup... îi consult...

Da? De acord?

De acord. Vot final, atunci, la ora 12.00.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Domnule ministru Iliescu, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiindcă sunt pentru prima dată prezent și am posibilitatea să vorbesc doamnelor și domnilor senatori, la început de sesiune, aș vrea să vă mulțumesc dumneavoastră, domnule președinte, pentru îndemnul la o colaborare în folosul celor pe care îi reprezentați în Parlament și să exprim din partea prim-ministrului și a membrilor Cabinetului totala disponibilitate de a veni în fața dumneavoastră pentru acea „Oră a Guvernului”, pe care ați propus-o pentru consultări și discuții în cadrul comisiilor și în plenul Parlamentului.

În al doilea rând, doresc să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care ni l-ați acordat în sesiunea trecută și, chiar dacă uneori au fost poziții total divergente, să apreciez că, cantitativ și calitativ vorbind, am avut o sesiune extrem de fructuoasă, poate cea mai fructuoasă din ultimii cinci ani.

Nu în ultimul rând, vreau să vă doresc din toată inima sănătate multă și putere de muncă. Vine o sesiune grea, cu multe proiecte importante și, din acest motiv, pentru că toți avem același obiectiv, să facem lucruri bune pentru cei pe care îi reprezentați, să încercăm o colaborare exact în spiritul constructiv de care vorbeați în deschiderea lucrărilor Senatului.

Am reținut și sugestia dumneavoastră formulată cu privire la acel grup austriac care se ocupă de exploatarea lemnului. Vă promit că până la începutul săptămânii viitoare veți avea o informare pe această temă.

Referitor la proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României, se apreciază că se impune finalizarea, în cel mai scurt timp, a procedurilor pentru admiterea la tranzacționare la Bursa de Valori București a companiilor din portofoliul Fondului „Proprietatea”, în care statul român este acționar majoritar, întrucât acest lucru va contribui în mod semnificativ la creșterea acțiunilor Fondului „Proprietatea”, oferind, implicit, statului resurse necesare pentru asigurarea cererilor de despăgubire pentru cât mai mulți foști proprietari care și-au pierdut proprietățile în perioada comunistă.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Greblă.

Sarcina Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a noastră, acum, când vom da votul final, este mult ușurată. Prin legea adoptată, care a fost trimisă la reexaminare de către Președintele României, se stabilește un termen pentru finalizarea procedurilor de admitere la tranzacționare la Bursa de Valori București. Se stabilește deci acest termen: „cel târziu 31 decembrie 2014”. Domnul președinte, prin cerere, ne solicită să înlocuim acest termen cu „cel târziu 31 decembrie 2012”. Solicitarea este un pic inutilă, deoarece Guvernul are posibilitatea ca mâine să finalizeze aceste proceduri și, deci, termenul 31 decembrie 2014, cu sintagma „cel târziu”, este acoperitor pentru ceea ce dorește Guvernul și pentru ceea ce sugerează Președintele României.

Drept urmare, domnule președinte și stimați colegi, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a cererii de reexaminare solicitate de Președintele României la Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond?

Domnul senator Günthner Tiberiu – microfonul 2 –, urmat de domnul senator Adrian Țuțuianu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că Președintele României are perfectă dreptate. Într-adevăr, tranzacționarea acestor acțiuni trebuie făcută în cel mai scurt timp, însă formularea pe care o dă nu este, evident, un amendament, nu poate constitui o inițiativă, o modificare a unei inițiative legislative, în schimb, poate constitui o atenționare către Guvern, către Executiv, de a-și face treaba în cel mai scurt timp, cum este formularea. Este evident, o formulare de acest gen nu poate fi cuprinsă într-o inițiativă.

De aceea, eu aș avea propunerea – nu știu dacă există această cutumă – de a trimite mai departe Guvernului această atenționare, pentru că formularea care se dă nu-și are locul în Parlament, și este o atenționare, de fapt, către Executiv, de a-și face treaba, sigur, în limita termenului respectiv, cât mai repede.

Nu știu dacă se poate acest lucru, dar eu aș avea această propunere de a trimite observația Președintelui României către Executiv, pentru că eu cred că s-a greșit adresantul. Practic, această formulare numai Guvernului i se poate înainta.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Nu cred că putem legifera observațiile Președintelui României către Guvern. Asta ar fi o republică parlamentară extraordinar de exuberantă.

## Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că raportul de respingere a cererii de reexaminare este corect. Este un termen maxim în cadrul căruia se poate parcurge procedura necesară înscrierii la cota Bursei de Valori București sau a altor sisteme tranzacționate.

Am venit astăzi aici doar pentru a solicita câteva clarificări. Și, pentru a fi în deplină cunoștință de cauză, am să vă spun că procedura de cotare la Bursa de Valori București sau pe o altă piață reglementată presupune parcurgerea unor etape.

Prima etapă, care depinde exclusiv de Guvern și de mandatul pe care-l au reprezentanții statului în adunările generale, este aceea de a vota hotărârea de înscriere la cota bursei sau a altei piețe reglementate în cadrul adunării generale a acționarilor.

După această etapă, sigur, se întocmește o documentație care merge la piața reglementată și care, prin structurile de conducere, decide cotarea la cota întâi, la cota a doua, la cota a treia.

Prima întrebare pe care o adresez reprezentantului Guvernului este: în câte dintre aceste societăți prevăzute în anexă s-au desfășurat adunările generale și câte dintre aceste adunări generale au decis cotarea la piața de valori reglementată?

A doua întrebare, care este tot tehnică: câte dintre aceste societăți îndeplinesc condiția de cotare la Bursa de Valori București, câte pe piața RASDAQ și dacă, cumva, am putea avea o apreciere și asupra cotei, categoriei la care se înscriu societățile, adică dacă fac parte din categoria întâi, a doua sau a treia, în raport de criteriile prevăzute în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital?

Al treilea lucru pe care vreau să-l întreb este dacă Guvernul a făcut o evaluare a implicațiilor financiare și, mai precis, a sumelor de bani pe care statul român le poate încasa din acest proces de cotare, pentru că avem o vânzare de acțiuni către publicul larg, către investitori.

De ce fac aceste comentarii? Pentru că avem, recent, o experiență nefericită. Guvernul a scos PETROM-ul la Bursa de Valori București și rezultatul a fost un eșec.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, am și eu o mică completare la intervenția domnului senator Țuțuianu. Este o întrebare pentru care probabil astăzi nu veți avea toate cifrele, dar am fi interesați să avem o situație. Aș fi interesat să aflăm dacă, după listarea Fondului „Proprietatea”, nevoile de despăgubire ale celor îndrituiți să primească despăgubiri din partea statului român, conform legislației, prin ANRP, după situația penibilă de la această agenție..., în ce volum și în ce termen estimați că foștii proprietari vor putea fi despăgubiți prin contravaloarea cotării acțiunilor Fondului „Proprietatea”? A fost o primă întrebare.

A doua întrebare: dacă statul român are vreo poziție, vreo preferință sau mai are vreo pârghie de influențare, dacă listarea secundară a acțiunilor Fondului „Proprietatea”, cel mai masiv fond existent, cel puțin astăzi, din active românești, se va face la Varșovia sau la Viena și dacă există vreo preferință strategică sau politică din acest punct de vedere.

Sunt sume imense. Este vorba de acțiuni care aparțin acum unui investitor privat – decizia fostului Guvern –, dar am fi interesați să vedem cam în ce modalitate înțelege Guvernul să-i despăgubească și în ce termeni pe cei care au dreptul legal să obțină astfel de despăgubiri prin Fondul „Proprietatea” și, eventual, prin acțiuni ale bugetului de stat. Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Răspunzând doar parțial, trebuie să recunosc, întrebărilor dumneavoastră și ale domnului secretar Țuțuianu, primul și cel mai important lucru pe care vreau să-l spun este că, în virtutea transparenței și controlului parlamentar la care Guvernul este obligat să se supună, conform prevederilor constituționale, pentru un răspuns complet formulat cred că președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților trebuie să facă o informare completă, exact în spiritul și în cadrul pe care-l propuneați la începutul sesiunii parlamentare.

Pentru că sunt asistat de doamna Cristina Militaru, șef Serviciu privatizare în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, răspunzând punctual la întrebările adresate de domnul senator Țuțuianu, pot să vă spun că – nu am, din păcate, informații și de la celelalte ministere – toate cele șapte societăți din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sunt intrate în această procedură declanșată de care facem vorbire. De asemenea, toate cele șapte societăți din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii îndeplinesc procedurile.

Repet, o informare completă și, evident, absolut necesară pentru luarea oricărei decizii..., aș îndrăzni, dacă considerați că este o oportunitate, chiar să solicit ca votul pe raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să fie în deplină cunoștință de cauză, să se dea după ce la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cred, în principal, președintele ANRP-ului va veni cu o informare completă pe această temă, pentru că așa mi se pare corect. Deciziile corecte se iau pe baza unor informații complete și pertinente.

Mulțumesc, domnule ministru. Așteptăm aceste clarificări. Mai sunt intervenții? Domnul președinte Daea.

Ne bucurăm să vă regăsim, domnule senator. Microfonul 4.

Aceeași bucurie, domnule președinte.

O întrebare pentru staff: este o lege ordinară sau organică?

Este o întrebare la care nu am găsit răspuns în celula noastră de lucru, acolo unde plămădim efortul politic pentru plen.

De aceea, adresez rugămintea, ca întrebare, celor care procesează aceste informații.

În celula centralizată s-a plămădit un verdict de lege ordinară.

Domnule președinte Greblă, cum stăm? Microfonul 7, domnule președinte, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Constituția prevede că regimul juridic al proprietății se reglementează prin legi organice. Restul problemelor ce țin de proprietate, în afară de regimul juridic, se rezolvă prin legi considerate ordinare, astfel încât această modificare, care privește doar un termen, are categoria de lege ordinară.

Mulțumesc pentru această precizare. Domnule președinte Vosganian, vă rog. Microfonul central.

Nu aș fi intervenit, pentru că am dat, împreună cu Comisia economică, industrii și servicii, un aviz la această propunere guvernamentală, însă întrebările dumneavoastră m-au îndemnat să adaug cel puțin una, fiind vorba aici și de companii din transport, în acest proiect de lege, dar și de companii energetice, pentru că avem și acolo o inițiativă similară. Aș vrea să întreb în ce măsură se mai pune problema listării companiilor „Hidroelectrica” și SN „Nuclearelectrica” – SA, câtă vreme Guvernul are un proiect de a crea două mari companii energetice.

Rugămintea către Guvern este următoarea: să ne clarifice, ori renunță la cele două companii și mergem înainte cu listările, ori își asumă în continuare cele două companii și paralizează complet această inițiativă de a lista la bursă aceste companii.

În plus, în 2011 nu se va mai lista nimic. Să ne preocupăm..., avem teme mult mai importante cum ar fi comasarea alegerilor sau votul prin corespondență, și pot să vă spun că nu se va lista nimic.

Pentru 2012, oricum, indiferent ce dorește sau nu Președintele României, situația economică își va spune cuvântul.

Acesta este motivul pentru care noi, la Comisia economică, industrii și servicii, am decis să dăm o anumită larghețe.

Nu poate fi nimeni obligat să listeze prin lege. Am făcut două asemenea listări și am ales momentul cel mai potrivit. Nicio lege nu mă poate obliga să listez împotriva eficienței criteriilor de piață. Acesta este motivul pentru care, în situația economică în care suntem și în care observați că toate prognozele merg razna, nu putem risca așa ceva.

Vă dau doar două cifre, și cu asta închei: în primele șase luni ale anului 2011, investițiile din România sunt cu 7% mai mici decât în 2010, ceea ce arată că, în procent în PIB, sunt la aproape jumătate față de 2008, și ca rată de investire suntem la nivelul anului 2000, adică la circa 20%, iar în ceea ce privește investițiile străine directe, într-o primă evaluare, avem 1,2 miliarde de euro, dar tradiția arată că întotdeauna evaluarea semestrului este la final mai mică cu circa 20-30%, astfel încât, în termeni reali, probabil, suntem undeva la 800 de milioane de euro investiții străine în primele șase luni ale anului, ceea ce ne duce la nivelul anului 1999 la nivelul absorbției investițiilor străine în România.

Mulțumesc.

Sunt convins că vom primi clarificările și răspunsurile solicitate.

Votul final pe această cerere de reexaminare se va da la ora 12.00, conform convenției.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2010, personalul serviciului de probațiune a fost asimilat magistraților, astfel încât incompatibilitățile acestora erau similare cu ale magistraților. Legea de aprobare a ordonanței Guvernului a fost adoptată în același sens.

Președintele României solicită reexaminarea, în sensul că cei care lucrează în serviciul de probațiune să aibă aceleași interdicții pe care le au angajații Ministerului Justiției, și nu magistrații.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune, spre dezbatere și adoptare, un raport de admitere a cererii Președintelui României de reexaminare, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Domnule senator Dan Radu Rușanu, microfonul 1, vă rog.

## Domnule președinte Greblă,

Înțelegem din lege că dânșii doresc să aibă facilitățile magistraților și restricțiile personalului din Ministerul Justiției. Este corect? Am înțeles bine?

Vă rog să faceți o precizare, domnule președinte Greblă. Vă rog, microfonul 7.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Domnule secretar general Tănăsescu, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 9.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rugăm să aprobați cererea de reexaminare, întrucât modificarea introdusă prin Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010, care reglementează statutul personalului din serviciile de probațiune, are ca efect înăsprirea interdicțiilor acestei categorii de personal, interdicții care sunt similare cu cele aplicabile magistraților judecători și procurorilor, reglementate prin dispozițiile Legii nr. 303/2004.

Vreau să mai precizez faptul că Ordonanța Guvernului nr. 26/2010 și-a produs deja efectele, iar prin legea de aprobare a ordonanței Guvernului și prin înăsprirea regimului interdicțiilor se aduce atingere securității actelor juridice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Greblă.

Personalul de probațiune avea drepturile personalului angajat al Ministerului Justiției, dar la capitolul interdicții copiaseră interdicțiile pe care le au magistrații. Acestea sunt niște interdicții un pic mai severe, tocmai pentru că magistrații au alte drepturi decât angajații ministerului.

Deci nu au drepturile magistraților, au numai...

Nu, categoric.

Mulțumesc.

Chestiuni de simetrie, înțeleg. Este în regulă. Mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Votul final, peste 64 de minute.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay. Inițiatorii sunt prezenți în plenul Senatului? Nu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iosif Moldovan, microfonul 10.

## **Domnul Iosif Moldovan** _– secretar se stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, domnilor senatori!

Guvernul susține și este de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și anume nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în unanimitate, să transmită plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative, cu motivarea că există cadrul legal pentru atingerea scopurilor declarate de inițiatori în expunerea de motive, astfel încât nu este nevoie de o reglementare expresă a acestui domeniu.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă a primit, de altfel, avizul negativ și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Drept urmare, raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc mult. Intervenții? Doamna senator Lia Olguța Vasilescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să felicit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat că au respins o asemenea inițiativă legislativă.

Eu vă mărturisesc sincer că mă așteptam ca ea să apară la un moment dat, și asta pentru că l-am văzut, în urmă cu câteva luni, pe domnul director al SRI George Maior la o emisiune la TVR, emisiunea se numea „Fără frontiere”, când a cerut o asemenea inițiativă legislativă.

Iată că Guvernul nu a avut curaj să vină cu ea și-l felicit că nu a avut această inițiativă, a venit un grup de parlamentari de la PDL, este vorba despre niște colegi deputați, și de la minoritățile naționale.

Vă spuneam că l-am văzut la emisiunea respectivă pe domnul Maior, care vorbea despre contextul în care au apărut niște stenograme în presă din dosarul ALRO. Vă aduceți aminte, este vorba de stenogramele în care au fost

înregistrați doamna Udrea, domnul Cocoș și așa mai departe.

Domnia Sa nu a avut curajul și demnitatea să pună punctul pe „i” și să vorbească despre faptul că se ascultă în draci convorbirile telefonice și că acestea nu sunt protejate, stenogramele ajungând în presă, de cele mai multe ori nu pentru că ar ajuta la niște cauze penale, ci pentru că au rolul de a știrbi demnitatea unui om.

Și ce ne spunea domnul George Maior? Că Guvernul și Parlamentul nu au rezolvat până acum una dintre cele mai mari probleme de securitate ale României, aceasta fiind cartelele telefonice preplătite.

Ca să înțelegeți cu exactitate la ce mă refer, o să vă dau și citatul. Citez din domnul George Maior: „Din punctul nostru de vedere, România are o problemă, pe care am semnalat-o mai de mult, dar care, datorită unui context indus privind interceptările de telefoane, nu a fost adoptată la nivel de Guvern, context indus privind alte aspecte, care sunt firești în activitatea serviciilor de informații, folosirea interceptărilor pentru prevenirea unor asemenea evenimente, și mă refer la cartelele telefonice preplătite, care la noi sunt anonimizate. În alte state europene, în toate, de fapt – spune Domnia Sa, și nu este adevărat –, există obligativitatea înregistrării lor, ca să se cunoască foarte clar numele persoanei ce posedă o asemenea cartelă preplătită, astfel încât, din punctul acesta de vedere, noi avem o vulnerabilitate.”

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Vot final, peste 55 de minute.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 32 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, privind fondul funciar. Inițiatorul nu este prezent aici.

Domnul secretar de stat și viitor coleg, Barna Tánczos. Microfonul 9.

## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mai este cale lungă până a deveni coleg cu dumneavoastră. Lucrurile sunt mai complicate un pic. Mulțumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 32 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, privind fondul funciar. Prin această propunere legislativă inițiatorul dorește ca art. 19 alin. (1) și art. 43 să fie modificate, astfel încât terenurile atribuite acestor persoane să nu poată fi înstrăinate prin acte între vii decât după 10 ani de la data înscrierii proprietății în evidențele consiliilor locale.

Prin soluția propusă de inițiator, textul art. 32 alin. (3) din propunerea legislativă contravine art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, deoarece modifică pentru trecut condițiile de existență a sancțiunii nulității, cu scopul validării actelor de înstrăinare a terenurilor întocmite cu încălcarea art. 32.

Guvernul, în principiu, susține adoptarea propunerii legislative, cu observațiile și modificările propuse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin adresa trimisă atât la Guvern, cât și la comisia de specialitate din Senat. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat propunerea legislativă, dar cu numeroase observații și propuneri, ceea ce ne duce mai mult spre un aviz negativ.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un aviz negativ. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că, în ceea ce privește vânzarea terenurilor care au fost dobândite în temeiul art. 19 din Legea nr. 18/1991, legislația țării noastre are prevederi foarte clare, și anume nulitatea absolută a raportului juridic născut în temeiul încălcării legii. Astfel încât, pe de o parte, este inutilă o astfel de prevedere, pentru că deja legea sancționează cu nulitatea absolută vânzarea terenului înainte de împlinirea acestui termen.

Pe de altă parte, inițiatorul dorește ca acest termen să curgă de la data înscrierii dreptului de proprietate la consiliile locale, o asemenea obligație nefiind necesară, deoarece pentru publicitatea imobiliară în România se folosește serviciul de carte funciară, care este și mult mai riguros, și obligatoriu.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc domnului președinte. Intervenții?

Domnul senator Günthner, din spatele grupului universitar.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Într-adevăr, această lege a fondului funciar, inițiată în urmă cu 20 de ani, se pare că și-a îndeplinit menirea. Normal ar trebui închisă. Toate prevederile s-au rezolvat. La prima vedere așa pare.

Totuși, dacă ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestei inițiative legislative, ne dăm seama că această restricție de înstrăinare timp de 10 ani creează confuzii, nu este foarte clar de când curge acest termen. Pentru că, dacă acest termen curge de la înscrierea în cartea funciară, sunt foarte, foarte multe proprietăți care nici la ora actuală nu sunt intabulate în cartea funciară, de aceea cred că... Deși sunt în proprietate privată de 20 de ani, nici până astăzi nu sunt intabulate.

Nu cred că este normal ca de acum încolo să rămânem cu această interdicție de vânzare, de înstrăinare a terenurilor. De aceea, cred că varianta Guvernului este mai bună, și anume ca acest termen să curgă de la eliberarea titlului de proprietate. Întrucât comisia nu s-a aplecat, zic eu, suficient și nu și-a însușit aceste amendamente, eu zic, totuși, că varianta inițiatorului este mai bună decât nicio prevedere. Vorbim de terenuri care sunt în proprietate privată de 20 de ani și sunt grevate în continuare de această restricție, zic eu, anormală.

De aceea, eu, personal, propun să adoptăm această inițiativă legislativă în forma în care este, deși consider mult mai bună varianta propusă de Guvern. Probabil că la Camera Deputaților se vor adopta și amendamentele propuse de Guvern, dar cred că venim în sprijinul oamenilor care vor să beneficieze de acest amendament.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, microfonul central.

## Stimați colegi,

În urmă cu un an de zile, am convenit că ar fi de preferat să nu mai modificăm legile fondului funciar pentru a da posibilitatea autorităților locale și centrale să finalizeze procesul de restituire a proprietăților.

Ce se propune prin această inițiativă legislativă? Se propune ca acest termen de 10 ani, în care cei care au primit în anumite condiții un teren și aveau obligația să nu-l înstrăineze, să curgă de la data de la care proprietarul a înregistrat în evidențele comisiilor locale acest drept. Comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar sunt comisii cu activitate temporară. În unele localități, unde procesul de restituire s-a încheiat, comisiile locale au fost desființate, astfel încât ele nu au aparat tehnic suficient, nu au continuitate pentru a supraviețui zece ani punerii în aplicare a Legii fondului funciar, aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, se mai propune ca printre cei care pot să constate nulitatea absolută a înstrăinării făcute cu încălcarea termenului de 10 ani să fie și primăria, și Instituția Prefectului. Legislația care reglementează nulitatea absolută prevede că orice persoană interesată poate să solicite constatarea nulității absolute a unui act încheiat în asemenea condiții, astfel încât este inutil să nominalizez acolo Instituția Prefectului, de vreme ce orice persoană poate să solicite constatarea nulității unui astfel de act.

Deci, din acest punct de vedere, textul nu poate să fie adoptat, legislația actuală prevăzând că „dobândirea dreptului de proprietate se face prin eliberarea titlului de proprietate”. De la acea dată curge termenul de zece ani, iar vânzarea unui astfel de teren în interiorul acestui termen este sancționată cu nulitatea absolută, nulitate absolută pe care poate să o solicite orice persoană.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ultimii 20 de ani, în aplicarea Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 1/2000, a Legii nr. 247/2005, s-a împământenit ideea că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde într-un fel sau altul de retrocedări. Este mai mult o cutumă, pentru că, dacă analizăm responsabilitățile fiecărei instituții, ne dăm seama că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, deși în comisii venim și susținem sau avem un punct de vedere negativ pe anumite modificări ale inițiativelor legislative, nu are responsabilități exacte, clare în procesul de retrocedare.

De aceea, v-aș ruga, în momentul în care luați o decizie și exprimați un vot, să aveți în vedere punctul de vedere al juriștilor, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, mai ales datorită faptului că acel punct de vedere a fost exprimat, în unanimitate, în comisie.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu mai dorește să facă o precizare.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Eu nu am înțeles.

Deci propunerea Guvernului este ca acel termen de zece ani să curgă de la eliberarea titlurilor de proprietate. Așa apare. Iar termenul prevăzut de lege este de la înscrierea în cartea funciară. De aici am înțeles că vine confuzia. Și varianta ca termenul să curgă de la eliberarea titlului de

proprietate este OK, este normal. Practic, de atunci s-a intrat în posesia terenurilor, deci asta este varianta bună, și eu așa am reținut din punctul de vedere al Guvernului, că așa este prevăzut.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Daea dorea să intervină în dezbatere. Microfonul 4.

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, Legea nr. 18/1991, și nu numai, legile proprietăților, în general, au stârnit de fiecare dată când au venit în Senatul României și interes, și patimă: patimi profesionale, juridice, interese ale celor care într-un fel sau altul se află pe culoarul juridic al interpretării și al aplicării legii.

Eu cred că acum, aici, în Senatul României, soluția dată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este o soluție normală. A fost exprimată cu temeiul vocabularului juridic pe care domnul președinte l-a exprimat aici, a fost susținută și de domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având în vedere coliziunea ministerului cu asemenea problematică, să nu spunem răspunderea vizavi de domeniul pe care îl gestionează și îl și reprezintă în raporturile instituționale.

Într-un cuvânt, să votăm raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc.

Am o rugăminte către stafful nostru parlamentar, nu cel legislativ, ci cel care se ocupă și de relații externe. În Senatul Republicii Cehe, la Praga, când am efectuat împreună cu colegii o vizită oficială acolo, Senatul a adoptat o lege care încerca să pună punct problemei retrocedărilor, în sensul clarificării instabilității juridice sau a elementelor care împiedică, practic, buna funcționare a circuitului juridic, a terenurilor, a proprietăților care reprezintă instabilitate juridică și, de fapt, reprezintă și o vulnerabilitate economică.

Am rugămintea să facem rost de acea legislație din Senatul Republicii Cehe și, poate, la un moment dat, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu celelalte, poate reușim să găsim o formulă să punem punct. După 20 de ani, tot există această incertitudine cu privire la validitatea, la transferul proprietății în România, și cred că deja este excesiv.

Domnule senator Corlățean, doriți să interveniți? Sper că nu am provocat o discuție polemică. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În niciun caz polemică. Vreau, plecând de la intervenția dumneavoastră, să aduc însă aminte și colegilor din plen un element important. În octombrie 2010, România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-un caz numit Maria Atanasiu, care spune, pe scurt: „Voi, în România, aveți 18 luni la dispoziție, plecând de la miile de plângeri aflate în continuare pe rolul curții, să adoptați o nouă legislație privind modalitatea de despăgubire, cuantumul despăgubirii.”

Nu o spun explicit, dar, printre rânduri, citim: „Uitați-vă la o modalitate realistă de a adopta această lege, care să ofere stabilitate și compensare în plan intern, ca să nu mai ajungeți la Strasbourg”. Nu se spune explicit, dar noi știm, din discuții, că după speța numită Broniowski _,_ un exemplu polonez, Parlamentul a adoptat o nouă lege, care a plafonat la un anumit cuantum valoarea despăgubirii și a fost acceptată și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și la Consiliul Europei, la Comitetul de Miniștri în procedura de executare a hotărârii.

Timpul curge. Guvernul, din câte știu eu, a avut niște discuții, dar nu a avansat foarte mult pe această temă, și aici va fi nevoie de un efort politic general pentru a adopta o soluție realistă – justă, dar realistă! –, care să ne ofere stabilitate și să nu mai schimbăm regimul proprietății.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Observație justă.

Este vorba despre o lege organică, votul pe raport și votul final vor fi date luni, la momentul dedicat acestui tip de legislație.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Inițiatorii nu sunt prezenți în sală.

Domnule secretar de stat Barna Tánczos, vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative se referă la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2006 privind plățile pe hectar în agricultură. Inițiatorii doresc să condiționăm plata acestor sume pe hectar de folosirea unor soiuri de sămânță certificată și/sau semințe comerciale de plante oleaginoase și furajere.

Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului Uniunii Europene nu permite condiționarea acestor plăți de anumite restricții sau nu poate permite nici măcar condiționarea plăților de exploatarea terenului, ci doar de respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, Guvernul și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu sunt de acord cu această propunere legislativă și nu susțin adoptarea acesteia.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, vă rog.

Un raport de respingere, la o lege ordinară, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Rotaru. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat, sigur, în contextul acestei propuneri legislative. Este o problemă extrem de importantă, care trebuie tratată ca atare, problema semințelor. Nu știu de ce inițiatorii nu au avut în vedere, de pildă, și cerealele, dacă tot au propus această inițiativă legislativă, dar asta este altă chestiune.

Întrebarea mea este următoarea: spre ce se îndreaptă agricultura românească, domnule secretar de stat, având în vedere că, la ora actuală, cea mai mare parte a semințelor care se cultivă în România, deși sunt produse în România, sunt produse sub licența unor firme străine, costurile și, până la urmă, nu costurile, cât prețul de vânzare al acestor semințe este exorbitant, în condițiile în care cercetarea românească aproape că nu mai există, iar stațiunile de cercetare sunt la supraviețuire?

Vom avea un proiect la punctul următor, în care vrem să mai dăm niște pământ din suprafețele pe care le administrează aceste stațiuni de cercetare.

Fondurile pentru cercetare sunt aproape inexistente, salariile cercetătorilor la fel. Spre ce se îndreaptă cercetarea românească, în condițiile în care este de dorit ca agricultorii, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt mari producători, să cultive semințe certificate de bună calitate, cu o productivitate înaltă?

Ne puteți spune, în câteva cuvinte, care este intenția ministerului, care este strategia din acest punct de vedere? Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? După aceea, domnul secretar de stat. Nu mai sunt intervenții. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Întrebarea este extrem de pertinentă și, într-adevăr, în ultimii 20 de ani, cercetarea în agricultură, cercetarea din România a ajuns la pragul de supraviețuire, să zic așa. Sunt foarte puține stațiuni care reușesc să se impună pe piață cu semințe, cu soiuri românești și să concureze cu firmele din străinătate.

Legislația actuală permite acestor stațiuni ca, pe picioarele lor, să facă cercetare aplicată pentru producători. Este tendința care se vede foarte clar la firmele sau la cercetătorii din străinătate. În strânsă colaborare cu producătorii, ei lucrează aplicat pentru un scop anume, pentru a produce sămânță pentru cineva. Noi am încercat, în ultimii 10 ani, să finanțăm cercetarea din bani publici și s-a dovedit o strategie falimentară. Cred că cercetarea trebuie să se bazeze pe comenzi din partea firmelor, a producătorilor. Sunt câteva exemple pozitive.

În ultimii doi-trei ani, se constată, statistic, o revigorare a soiurilor din România, anumite soiuri reușesc să se impună pe piață, însă pornesc, practic, de la zero, trebuie să revină aproape de la zero și să câștige, să încerce să câștige o piață care, cândva, a fost 100% piață românească, atât din punct de vedere al cercetării, cât și din punct de vedere al multiplicării.

Mulțumesc.

Doamna senator Silistru, vă rog, bineînțeles. Domnul senator Daea dorește să intervină după aceea. Microfonul 3.

Domnul secretar de stat m-a provocat.

Aș vrea să știu și eu dacă știe Domnia Sa care a fost finanțarea din fonduri publice, în ultimii 10 ani, a cercetării științifice din agricultură, de a ajuns în situația actuală.

Domnule senator Daea, mai doriți să interveniți? Microfonul 4.

Sigur, este o evadare de la textul acestei inițiative legislative, pe un fond de interes și de bun mesaj pentru agricultori și pentru interesul pe care îl avem cu toții în Senatul României. Sigur, nu aș vrea să intru în miezul problemei, dar câteva chestiuni trebuie precizate.

Prima este că nu sprijinul statului a fost falimentar pentru cercetare, ci lipsa acestuia. Și, din acest punct de vedere, am și date, am și posibilitatea de a prezenta faptic lucrurile. Este o problemă pe care o putem aborda într-un alt registru și într-o altă etapă a discuțiilor noastre privind agricultura.

A doua chestiune este că inițiativa pe care au avut-o cei doi colegi, care au actul cunoașterii în domeniu – și v-aș da numele domnului Fuia, care vă este partener de guvernare și de acțiune în Camera Deputaților –, are miezul profesional, dar nu este învelit în reglementările actuale, motiv pentru care, în comisie, au fost interpretări de acest fel.

În al treilea rând, aș vrea să înțelegeți..., și aici este, cred, domnule președinte... Ne-am propus de mult să facem o discuție în Senatul României privind agricultura. Vă dau doar un element de sprijin vizavi de această acțiune. De curând, Ministerul Agriculturii din Rusia a pus în lucru sute de miliarde de dolari pentru agricultura din acea țară. Cred că merită să discutăm în registrul preocupării și în Senatul României despre agricultură. Atunci vom găsi spațiu de analiză și de interpretare și acestei verigi importante în domeniu, care înseamnă sămânța, și nu are rost să intrăm în intimitatea acestui fenomen.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi dorit să intervin, dar m-a provocat domnul secretar de stat Tánczos.

Ce aș dori să spun? Este, într-adevăr, o idee salutară, poate, pentru viitorul cercetării românești, aceea de a intra, într-un fel, în regulile economiei de piață. Piața să regleze. Dacă e bun un institut de cercetări și are comenzi, trăiește, dacă nu, moare.

Este un punct de vedere cu care aș putea să fiu de acord, doar că vreau să-i dau două exemple care, într-un fel, contrazic această idee. În județul Vâlcea există două institute de cercetare. Mai bine spus, existau. Era Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, care a reușit să trăiască în continuare, să existe și să-și păstreze locul fruntaș în Europa prin contractele pe care le-a făcut cu producători din Statele Unite, din diverse țări ale lumii, piața românească fiind aproape închisă, și Institutul de CercetareDezvoltare pentru Viticultură și Vinificație, care, practic, a murit. De ce? Pentru că nu numai Guvernul acesta, și celelalte guverne au alocat cercetării sume extrem, extrem de mici. Dar dacă înainte se mai alocau totuși sume, se ajunsese la aproape 1% din PIB, acum sumele sunt inexistente.

Și vreau să vă spun că fără un sprijin totuși, în momentele dificile prin care trece un institut de cercetare, acestea mor. Până vin producătorii să facă comenzi, până când se intră în normalitate, cum spuneți dumneavoastră, piața să regleze, eu cred că totuși statul român are datoria să-și păstreze acele elite pe care cu mare greutate le-a format și pe care riscăm să le pierdem.

Generațiile care vor veni vor avea o părere extrem de proastă despre noi, că nu am reușit să păstrăm filonul ancestral românesc în agricultură și să sprijinim acest sector care poate că ar fi pentru noi foarte eficient.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, un comentariu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că mi-am luat și prima poreclă, aceea de „provocator”. N-am avut intenția. Îmi cer scuze, nu am vrut să vă provoc. În schimb, rămân la părerea că cercetarea trebuie să se bazeze mai mult pe comenzile venite din partea firmelor private și, slavă Domnului, în România există societăți comerciale în agricultură cu suficientă putere, cu zeci de mii de hectare exploatate, care ar putea să reprezinte clientelă pentru cercetare.

În același timp, ca să răspund și la întrebarea doamnei Silistru, noi, an de an – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu neapărat noi, cei care suntem acum la conducere –, asigurăm finanțare pentru cercetare. Anul acesta, în buget avem 23 de milioane de lei, care acoperă parțial cheltuielile de funcționare, parțial, proiecte tematice de cercetare. Proiectele vin la minister din partea stațiunilor de cercetare, iar o comisie de specialitate alege proiectele care merită să fie finanțate. Sincer, recunosc că nu mă ocup de această latură, nu sunt specialist în cercetare științifică, eu m-am ocupat mai mult de partea de fonduri europene, dar cred că fondurile publice trebuie să fie doar o completare a nevoii stațiunilor de cercetare, iar baza finanțării să vină din partea celor care aplică într-adevăr rezultatele acestor cercetări. Altfel, riscăm ca rezultatele proiectelor de cercetare să rămână în sertare și să nu fie aplicate în producție.

Mulțumesc.

Da, un subiect important și, evident, intens dezbătut. Domnule senator Tămagă, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Mărturisesc că nu aveam intenția să intervin pe propunerea legislativă inițiată de cei doi colegi deputați. Sigur că e interesantă propunerea legislativă, dar este departe, foarte departe de a fi gândită în sensul de a corecta cumva chestiunile din cercetare în domeniul agriculturii.

Mă surprinde ușurința cu care acești doi colegi au tratat o chestiune de o asemenea importanță și ușurința cu care s-au referit – este foarte clar, cel puțin pentru mine – la un domeniu de un interes al cuiva.

Ce au dorit ei? Ca producătorii agricoli care vor cultiva oleaginoase și furaje să folosească semințe de bună calitate, certificate. De ce numai ei? Și cât reprezintă aceste semințe în agricultură? Nu mai mult de 5%, probabil. Nici măcar atât. Practic, e vorba de toate semințele, de toate culturile, de toate materialele biologice, de tot materialul săditor și așa mai departe.

Deci consider că aici a fost vorba doar despre un interes anume și cred că punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost corecte, au fost analizate suficient, iar dacă e vorba de a veni cu o inițiativă legislativă în domeniu, inițiativa legislativă ar putea să fie, într-adevăr, de corectare și a chestiunilor de cercetare, și a celorlalte chestiuni.

Vă asigur pe toți cei care nu cunoașteți foarte bine domeniul acesta – din alte motive, eu știu? – că producătorii agricoli din România, cei care fac, într-adevăr, agricultură organizată, folosesc la această dată semințe de cea mai bună calitate, și fac performanță. Problema este că aceste semințe, din păcate, nu sunt din producția românească, deși se produc în România. Aici este de văzut, de gândit, și în niciun caz de gândit pentru oleaginoase și furaje. E mult mai mult.

Eu consider că e bine să respingem această inițiativă legislativă și să gândim ansamblul problemei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Gheorghe David, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Foarte pe scurt, aș vrea doar să spun ceva legat de această propunere legislativă, așa cum spunea și domnul coleg mai înainte, și anume: nu știu dacă inițiatorii au fost la un curs cu privire la cultivarea plantelor oleaginoase și furajere. Acolo, într-adevăr, așa se spune, deci așa se învață, să se folosească pentru semănat sămânță certificată și cu indici de bună calitate. Aceasta este partea teoretică. La partea practică însă, în momentul de față, suntem deficitari, pentru că nu reușim să punem în practică ceea ce învățăm în teorie. Însă, dacă dorim să avem, într-adevăr, producții bune și de calitate, trebuie să ajungem acolo încât să putem să folosim sămânță certificată și cu indici de bună calitate, dar pentru acest lucru trebuie să fie un sprijin serios din partea statului pentru ceea ce înseamnă institutele de cercetare și stațiunile de cercetare din România.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Prodan, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să mă întorc un pic la fondul acestei propuneri legislative.

Domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Daea, este martor când, în vară, discutând despre retrocedarea unui teren de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr de la Brașov, eu am votat împotrivă. La fel am votat și aici.

Marea problemă a stațiunilor de cercetare, în afară de ceea ce înseamnă lipsa fondurilor, sunt hotărârile judecătorești care le iau terenul.

Distinsul nostru coleg Emilian Frâncu vorbea despre Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea. Am avut plăcerea s-o vizitez cu mulți ani în urmă și am vizitat-o și în această vară. M-am întâlnit cu conducătorul acestei stațiuni și cu fiul dumnealui, doi excepționali cercetători. Prun, corcoduș, nuc, pomi care se vând în toată Europa. Și îl întrebam pe domnul director al stațiunii: care e problema dumneavoastră? „Financiar – zice –, ne echilibrăm prin ceea ce producem. Marea problemă a noastră sunt hotărârile judecătorești care au luat din terenul stațiunii și, la ora actuală, avem 20% din ceea ce aveam înainte.” Așa a dispărut și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Vâlcea și alte stațiuni de cercetare din România.

Sigur că noi nu putem să vorbim de agricultură, de modernizarea agriculturii și de venituri din produse agricole decât dacă avem cercetare. La ora actuală, avem în jur de 6 sau 8 miliarde de euro venit din agricultură, când noi am putea, în zece ani, să avem 28 de miliarde de euro, dacă am avea o cercetare corespunzătoare. Dar dacă vrem să avem un principiu pe care îl stabilim astăzi, în Senat, nu mai luăm nimic din ceea ce înseamnă stațiunile de cercetare agricolă și nu mai retrocedăm terenuri niciunui municipiu... Și o facem. Cum am hotărât că nu mai înființăm noi comune, nu mai luăm teren de la stațiunile de cercetare agricolă. O hotărâm, o stabilim, rămâne o cutumă și, indiferent de cine propune și ce propune, respingem.

Deci eu sunt cel care nu dorește să mai luăm teren de la stațiunile de cercetare.

Mulțumesc. Interesantă propunere.

Doamna Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului raport de respingere a inițiativei legislative.

Fac precizarea că există și un aviz negativ, dat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Sunt total de acord cu ce a spus antevorbitorul meu, însă aș vrea să fac o precizare: nu mai sunt 20% din suprafețele care existau înainte. Au mai rămas doar 10%. Asta pentru că Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” avea 160.000 de hectare. S-a redus la 78.000 de hectare, apoi la 25.000 și, după ultimul proiect de lege pe care l-am votat chiar noi în Parlament, au mai rămas 16.000 de hectare, deci 10%.

Întrebarea este: mai vrem să mai facem cercetare în România sau nu? Dacă răspundem că da, atunci ar trebui, într-adevăr, să facem cum a spus și domnul senator înainte, să nu mai acceptăm nicio propunere legislativă care vine să ia terenuri, indiferent despre ce ar fi vorba.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterea generală.

Un subiect important.

Vot în 20 de minute.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea Statului Român și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea municipiului Turda și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, județul Cluj.

Aceeași situație.

Inițiatorii nu doresc să susțină.

Domnul secretar de stat, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin propunerea legislativă se dorește transmiterea unui teren în suprafață de 27,12 hectare din proprietatea statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de CercetareDezvoltare Turda în proprietatea publică a municipiului Turda, în administrarea Consiliului local, în vederea dezvoltării unei infrastructuri de turism balnear.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele prezentate în comisie. Mulțumesc.

Domnule președinte Marius Gerard Necula.

Mulțumesc. Intervenții?

Doamna senator Silistru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă surprinde poziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale după ce de-abia a trecut Legea nr. 45/2009, Legea cercetării științifice, care, în acest caz, practic, a fost – să zicem – bătută în cuie. Acum este perioada în care sunt la avizare hotărârile de guvern de reorganizare a stațiunilor de cercetare științifică din agricultură, în care toate suprafețele sunt cele trecute în Legea nr. 45/2009. Imediat să vii și să fii de acord cu cedarea unor suprafețe de teren de la stațiuni mi se pare ceva nelalocul lui.

Cred că hotărârile de guvern care deja sunt la avizare ar trebui să-și urmeze cursul. Nu mai trebuie modificate. Suprafețele să rămână cele din Legea nr. 45/2009, pentru ca cercetarea științifică românească din agricultură să supraviețuiască și, într-adevăr, după niște investiții făcute în această cercetare, să putem spune că suntem la nivelul cercetării științifice din țările Uniunii Europene.

Avem profesioniști foarte buni, cercetători de mare valoare, cu rezultate foarte bune, dar atâta timp cât nu investim în formarea unor noi cercetători și în baza materială, în tehnologie, nu putem ține pasul cu cercetarea din Uniunea Europeană.

Aș vrea să mai spun, tot referitor la ceea ce a spus domnul secretar de stat, că o națiune trebuie să-și susțină cercetarea științifică. Nu trebuie să o lași numai pe contracte cu mediul privat. O țară care nu-și susține cercetarea științifică va rămâne veșnic datoare cercetării științifice din alte țări, țări în care se investește foarte mult în acest domeniu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Ecaterina Andronescu, vă rog. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să apreciez raportul de respingere pe care ni l-a prezentat aici comisia de specialitate. Cred și eu, ca și domnul senator Prodan, că este extrem de importantă cercetarea științifică, în general, pentru dezvoltarea oricărei țări. Agricultura în România este un sector economic care merită mult mai multă atenție și, din acest punct de vedere, cercetarea în agricultură merită toată atenția instituțiilor care au abilitate decizională.

De aceea, hotărârea noastră sper să fie astăzi în sensul în care este și raportul comisiei de specialitate, și anume aceea de a nu mai fărâmița zestrea institutelor de cercetare din profilul agricol.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Este vorba de o lege organică. Votul final va fi...

Da, domnule senator Petru Filip. Vă cer scuze. Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac un scurt comentariu vizavi de această inițiativă legislativă. Sigur, raportul de respingere se referă la un lucru punctual, care poate să fie extins, vizavi de importanța cercetării în agricultură.

Toată această situație pe care o trăim vizavi de refacerea proprietății în România pornește de la Legea fondului funciar, făcută, atunci când a fost făcută, să câștigăm alegerile în 1992, pe aceleași terenuri, să le recunoaștem proprietățile oamenilor și așa mai departe.

Cei care ați pus în aplicare Legea fondului funciar știți foarte bine că, de fapt, problema terenurilor, care, însumate ca suprafață, nu-i mai mare decât cea care este, terenul nu s-a extins între timp. Faptul că oamenilor li s-a recunoscut proprietatea, mulți dintre ei sunt proprietari tabulari... A trebuit să li se recunoască acest lucru. Or, știți foarte bine că stațiunile de cercetare s-au constituit pe suprafețe care au avut proprietari. Statul nu le-a dat înapoi nici teren, că nu avea de unde, nu i-a despăgubit, iar administrațiile publice... Nu mă refer la cazul în speță, pentru că și acest lucru legat de dezvoltarea unei comunități este foarte importantă.

De aceea, ceea ce v-aș propune, domnule președinte, este ca în cadrul Biroului permanent al Senatului, pentru că este o chestiune de ansamblu, care nu privește numai această inițiativă legislativă, punctual, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, să facem o analiză, să chemăm din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și nu numai în situația aplicării legilor de retrocedare a terenurilor, inclusiv pe cei de la OCAOTA, care știu foarte bine situația terenurilor sau atât cât știu de bine, că nici ei nu au situația foarte clară ca să vedem pădurea, și nu copacii.

Deci, în acest moment, noi discutăm de un copac, care este cercetarea – este foarte bine –, dar pădurea este mult mai amplă, și atunci să nu mergem cu chestiuni de decizii extremiste, ca să nu spun talibane.

Deci v-aș ruga să... Nu mă refer la raportul în sine. Sigur, el poate fi aprobat ca raport de respingere, și după aceea propunerea legislativă, dar, repet, problema este mult mai amplă și mult mai importantă decât o vedem doar prin prisma acestui raport.

## Mulțumesc.

Eu rețin, practic, o propunere nouă din partea domnului senator Filip și o propunere a domnului senator Daea, care a fost făcută deja în Biroul permanent acum câteva luni. Am să fac și eu o propunere Biroului permanent și, după aceea, vom vedea, procedural și practic, împreună cu reprezentanții Executivului, care este cea mai bună formulă. O dezbatere pe probleme de agricultură și siguranță alimentară – dacă îmi aduc bine aminte, domnule președinte Daea, aceasta a fost o sugestie – cred că este mai mult decât necesară, despre condițiile de volatilitate de prețuri pe piața externă și așa mai departe, iar propunerea domnului senator Filip cu privire la cadrul juridic, economic și de stabilitate a dreptului de proprietate a fost cealaltă. Reținem aceste două sugestii ale colegilor noștri și în Biroul permanent vom încerca să avansăm.

Rog și președinții comisiilor permanente să ne dea o mână de ajutor cu privire la organizarea acestor dezbateri. Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, vă rog, o ultimă intervenție înainte de vot.

Este o intervenție pe procedură, domnule președinte.

Sigur că dumneavoastră puteți să organizați orice fel de tip de dezbateri – Biroul permanent –, dar refuz să cred că în Biroul permanent sunt specialiști în agricultură mai buni decât cei pe care îi avem în comisiile respective de resort, decât cei din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Nu știu dacă are vreo relevanță propunerea făcută de...

Nu, Biroul permanent în sens larg, Biroul permanent, cu participarea președinților de comisii permanente și a invitaților pe care aceștia îi decid. Deci nu este vorba de...

Asta spuneam. Dumneavoastră nu puteți să luați o decizie la nivelul Biroul permanent. Eventual, o decizie poate fi luată de plen.

O altă chestiune. Nu s-a referit nimeni la hotărârile instanțelor prin care s-au retrocedat anumite terenuri, nu este vorba în această propunere legislativă despre așa ceva. Sigur că pe acelea suntem obligați să le punem în aplicare și nu le comentează nimeni. Aici este vorba de un teren care trebuie dat Consiliului Local Turda și eu spun că nu mai avem terenuri de dat de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Dacă pot să le ia din altă parte, să le ia.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

Eu sunt de acord ca la nivelul Senatului să fie tratată această problemă cu mare atenție, pentru că și modul de formulare a propunerii legislative de astăzi este unul care eludează un subiect cu care noi am început mandatul actual, și anume datoriile stațiunilor de cercetare, care sunt imense, iar în cazul de față se vorbește numai despre transmiterea unui teren. Întrebarea pertinentă este ce se întâmplă cu tot ceea ce există la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, ca doar terenul să fie trecut în proprietate. Și celelalte să rămână unde? Deci subiectul este mult mai complex.

Cunosc astfel de cazuri ale stațiunilor parcă voit duse într-o stare de haos și care trăiesc numai din subvențiile pe terenuri și din vânzarea unor active demolate. Este o tragedie. Cred că subiectul trebuie abordat cu multă seriozitate.

Mulțumesc. Domnul senator Günthner Tiberiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și eu cred că aceste stațiuni, totuși, din când în când, trebuie evaluate, trebuie să fie eficiente, până la urmă. Nu poate fi vorba numai de a investi niște bani, de dat niște terenuri și, până la urmă, rezultate poate deloc. Eu cred că domnul senator Oprea are perfectă dreptate când se întreabă, într-adevăr, ce se întâmplă acolo. Probabil că activitatea de acolo nu este eficientă.

Eu am fost printre colegii care au avut încredere în inițiatorii acestui act normativ. Sunt colegi din colegiul respectiv care sper că au evaluat în mod corect această situație și au considerat că este mai eficient ca autoritățile locale să poată promova niște dezvoltări pe terenul respectiv, care nu știu – vă spun –, nu știu în ce situație e. Se poate să rămână teren degradat acolo. Am înțeles că este vorba de o rezervație, deci nu este neapărat un teren agricol.

Eu am votat pentru această hotărâre pentru că există, pe undeva, o cutumă în Parlamentul României pentru dezvoltările locale din anumite colegii. Să avem încredere în colegii care evaluează situația lor. Vor să promoveze niște dezvoltări pentru comunitățile lor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Tămagă, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Legat de o chestiune ca aceasta, eu zic că respectabilii colegi care au inițiat-o au avut bune intenții, care-i interesează în mod direct pe cei de acolo, dintr-o comunitate sau alta, dar au uitat în ce cadru legal ne desfășurăm în continuare activitatea. Avem legislație, suntem în regulă și vă spun exact cum se rezolvă o asemenea chestiune, cum s-a rezolvat la Pitești, din dorința de a extinde cu 42 de hectare infrastructura: parc, alte interese și așa mai departe...

A venit la noi să inițiem un proiect, să ia de la Albota 42 de hectare. I-am spus: „Da, du-te și cumpără 42 de hectare și îți arătăm de unde, ce și cum. Le dai Stațiunii de CercetareDezvoltare Agricolă Albota și îți iei și îți extinzi frumos parcul.”

Poate să o facă și Turda, poate să o facă oricine. Există legislație, există totul, la ora aceasta, pus la punct, numai că ne învârtim așa, în continuare, în jurul unor interese..., dacă n-ar fi bine să-l ia degeaba. Degeaba nu mai există. Chiar dacă terenul este al stațiunii sau al altcuiva, al unei asociații, al unei – știu eu – comunități, alta decât cea care are interesul respectiv, ea are cui să se adreseze. Există legislație. Se pot face schimburi, se pot face cumpărări, se pot face comasări, se pot face orice alte chestiuni comerciale, fără ca altcineva să poată spune: „domnule, eu nu pot să-mi dezvolt infrastructura, pentru că nu s-a aprobat în Parlamentul României nu știu ce inițiativă lăudabilă”.

Eu cred că este simplu – se resping asemenea inițiative legislative și măcar ceea ce a rămas la aceste stațiuni să rămână acolo, atâta timp cât vor fi în stare să-și facă treaba pe care o au de făcut.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Silistru, vă rog. Microfonul 3.

Eu aș vrea să întăresc ce a spus domnul senator Tămagă.

Există Legea nr. 247/2005, care însă nu a fost respectată. Foarte multe comisii de fond funciar au încălcat această lege privitoare la terenurile stațiunilor de cercetare agricolă.

Acum există Legea nr. 45/2009, legea cercetării științifice din agricultură, în care se specifică clar că suprafețele de teren care sunt indispensabile cercetării științifice nu pot fi înstrăinate, nu pot fi date. Acelea sunt numai pentru cercetare științifică.

Dacă există terenuri care nu au material genetic pe ele, deci pot fi schimbate, există posibilitatea de a lua o suprafață de teren, dar să dai înapoi în schimb aceeași suprafață stațiunii respective.

Deci această inițiativă legislativă, dacă venea și cu soluția și demonstra că, într-adevăr, suprafața respectivă nu este indispensabilă pentru stațiunea respectivă și venea și cu soluția de a da cele 27 de hectare în altă parte, poate ar fi putut fi acceptată, dar în cazul acesta, nu.

Mulțumesc.

Domnule senator Hărdău, unul dintre inițiatori. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi este foarte greu să vorbesc, deși sunt inițiator. Ca principiu, membrii comisiei știu că sunt împotriva cedării terenurilor de la stațiunile de cercetare, iar acest lucru l-am exprimat și public.

Iată-mă în situația că sunt inițiatorul acestei propuneri legislative care privește un teren care nu este util nici cercetării, nici agriculturii, este o sărătură. Deci este un teren contaminat. Este impracticabil și faptul favorizant e că se găsește în fața unei stațiuni în plină dezvoltare turistică pentru salinele din Turda. Este un teren într-o zonă cu nivelul freatic superficial, crește o anumită plantă – nu știu, doamna senator Silistru sigur știe –, care este specifică sărăturilor. Altceva nu este nimic.

De aceea, mi-am permis să fiu în această situație de inițiator. În principiu, vă spun că sunt categoric împotriva acestei hemoragii de terenuri de la stațiunile de cercetare spre diferite interese locale sau particulare.

Nu fac rabat de la principiile mele. Aici este o zonă strict neutilizată. Puteți să vizitați, vă invit. Este cea mai frumoasă stațiune turistică, în dezvoltare. Este Salina Turda, o ofertă turistică pusă în valoare, care se poate dezvolta pe un teren viran, aflat în față, care nu are nicio valoare, sub nicio formă.

Vă spun, în continuare, că sunt împotriva cedării terenurilor de la aceste stațiuni, dar dacă este un apendice neutilizabil, este un bine.

Ceea ce spunea domnul senator Filip – subscriu la ideea cu pădurea și copacii – este o problemă care se potrivește.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bîrlea, o ultimă intervenție... O penultimă intervenție.

Aveam informații similare cu ale domnului senator Hărdău.

Aș face însă și eu o observație de altă natură. Este bine că pledăm pentru cercetarea științifică, și eu însumi voi susține întotdeauna acest lucru, indiferent că este vorba de agricultură sau de alte domenii. Numai că, în domeniul stațiunilor, va trebui să ne revizuim puțin punctul de vedere.

Cercetarea științifică de astăzi nu mai înseamnă unitățile de producție care erau înainte: sute de hectare administrate de tot felul de instituții, care nu întotdeauna erau rentabilizate. Între timp, s-au petrecut niște mutații, și una este să iei, să zicem, dintr-o stațiune de cercetare care are 50 de hectare, 25 de hectare, și alta este să iei din 500 de hectare 25 de hectare, care nu sunt utilizabile, cum a spus domnul senator Hărdău. Deci va trebui să fim puțin mai nuanțați și mai pragmatici.

Pe de altă parte, sunt sigur că inițiatorii au avut o discuție cu cei ce conduc stațiunea de cercetare și nu au mers acolo cu japca, să le ia 25 de hectare.

În același timp, stațiunea face parte din comunitate, și comunitatea, la rândul ei, poate să reclame anumite interese comunitare, iar stațiunea poate conveni cu administrația locală pentru a realiza proiect valid.

Doamna senator Silistru, în eterna problemă a pădurilor și a copacilor.

Microfonul 3.

Am mai spus exact soluția care există, dacă se vrea, într-adevăr, această suprafață de teren. Nu putem încălca Legea nr. 45/2009, care de-abia a fost votată și, practic, este legea care va scoate – să spun așa – cercetarea științifică din agricultură la liman.

Pentru domnul președinte Hărdău, aș vrea să spun că și terenurile degradate trebuie cercetate. Deci sunt teme de cercetare specifice pentru terenurile degradate de eroziune, de sărături, cum este cazul acestei suprafețe de teren. Există chiar și o stațiune în județul Brăila, care este pentru terenurile sărăturate.

Nu știu exact situația de acolo, dar și acest teren poate fi folosit pentru cercetare.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 12 septembrie 2011.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Inițiatorii doresc să susțină? Nu.

Sunt colegi deputați.

Domnule secretar de stat Nicolae Ivășchescu, microfonul 10, vă rog.

**Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi scurt. Unul dintre principiile fundamentale ale legii este caracterul unitar. În acest sens, introducerea unei excepții de aplicare pentru o anumită categorie de funcții bugetare contravine acestui principiu.

În concluzie, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Bașa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 54 din 24.01.2003 a sindicatelor.

Deputatul inițiator este prezent în plenul nostru? Nu este prezent.

Domnule secretar de stat Nicolae Ivășchescu, microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă, întrucât a fost adoptată Legea nr. 62 din 10.05.2011, Legea dialogului social, prin care se abrogă Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5.02.2003, cu modificările ulterioare.

În consecință, această propunere legislativă nu mai are obiect.

Mulțumesc.

Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 12 septembrie 2011.

La punctul 14 din ordinea de zi mai avem o propunere legislativă cu caracter de lege organică, pe care doresc să o dezbatem înainte de a intra pe votul final, pentru a putea să avem încărcare pentru ziua de luni, 12 septembrie 2011.

Este vorba de Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii.

Colegele deputat nu sunt prezente în plenul nostru.

Domnule secretar de stat Ivășchescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 12 septembrie 2011, fiind vorba de o lege organică.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și alerteze colegii. Intrăm în votul final pe inițiativele legislative pe care le-am dezbătut astăzi.

Îi rog și pe ceilalți colegi să-și ocupe locurile în sală, pentru a putea să procedăm în mod operativ. Mulțumesc.

Revin la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea modificării sursei de finanțare a taxelor și impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstrucția drumurilor forestiere afectate de inundații și corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut FP 1556 (2006) dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 23 august 2007 și la Paris la 30 august 2007.

Vă reamintesc că este vorba de un raport de admitere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem primă Cameră sesizată.

Un singur vot – și rog atenția tuturor colegilor – asupra raportului comisiei și a proiectului de lege.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 42 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost respins.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Este vorba de cererea de reexaminare a Președintelui României.

Raportul, vă reamintesc, este de respingere a cererii de reexaminare. Aceasta înseamnă menținerea proiectului de lege în forma transmisă la promulgare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem primă Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, se menține forma trimisă la promulgare.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

Este o cerere de reexaminare din partea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a cererii de reexaminare, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem primă Cameră sesizată.

Ca atare, proiectul de lege se modifică în consecință. La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay.

Este vorba de un raport de respingere din partea comisiei. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Reluăm votul. Cred că nu am fost suficient de clar. Este vorba de...

Cu 74 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, ați adoptat raportul comisiei, cu un amendament, la cererea de reexaminare a Președintelui României asupra serviciilor de probațiune.

Avem nevoie de un vot asupra proiectului de lege, cu amendamentul pe care l-am aprobat anterior.

Mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Este vorba de un raport de respingere al comisiei de resort.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Ultima inițiativă legislativă asupra căreia legiferăm astăzi este cea de la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Raport comun al comisiilor, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Încheiem aici partea de legiferare.

Ne revedem luni, 12 septembrie 2011, pentru continuarea votului asupra celorlalte inițiative legislative.

Marți!

Luni! Vreau să vă reamintesc faptul că am votat mai devreme programul obișnuit pentru săptămâna viitoare. Deci luni, plen; miercuri, plen. Aceasta a fost aprobarea pe care am dat-o la începutul ședinței noastre.

Vă mulțumesc.

Ne revedem luni.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.15._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590908]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 94/16.IX.2011 conține 32 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei