Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 octombrie 2017
procedural · respins
Emanuel Gabriel Botnariu
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
## Mulțumesc foarte mult.
Am o interpelare și o întrebare, totodată.
Prima este interpelarea adresată domnului ministru al sănătății publice, Florian Bodog, și domnului președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Teohari Vulcănescu, de către senatorul Emanuel Botnariu, Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD.
Obiectul interpelării: „Informații privind pacienții cu boli psihice”.
## Domnule ministru,
## Domnule președinte,
În condițiile în care, momentan, nu există o evidență exactă a persoanelor cu tulburări psihice, precum și în contextul necesității unor modificări legislative în domeniu de natură să permită asigurarea îngrijirilor medicale adecvate pentru aceste categorii de persoane, vă rog să-mi comunicați o situație cu privire la numărul consultațiilor pacienților cu boli psihice pe cod de diagnostic, cu costurile aferente medicamentelor prescrise, regularitatea și continuitatea tratamentelor în ultimii 5 ani, pe criterii de sex, mediu și vârstă.
Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să trimiteți răspunsul în scris.
Cu deosebită stimă și mulțumiri pentru colaborare, senator Emanuel Gabriel Botnariu.
Și, dacă-mi permiteți, am o întrebare adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției, tot de către senatorul Emanuel Gabriel Botnariu, din Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD.
Obiectul întrebării: „Necesitatea modificării tutelei și a curatelei”.
## Stimate domnule ministru,
În cauza B. împotriva României (nr. 2), (hotărârea din 19.02.2013) – Încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenție sub un dublu aspect. În legătură cu internarea nevoluntară a reclamantei (o persoană cu handicap), Curtea a apreciat că aceasta nu a respectat exigențele legale în vigoare privind luarea și confirmarea deciziei de internare nevoluntară. În plus, a constatat că, în ciuda faptului că Legea privind protecția persoanelor cu handicap prevede obligația de a institui o protecție juridică sub formă de tutelă sau de curatelă, nu a fost adoptată nicio măsură de protecție de acest tip în privința reclamantei, ceea ce a conferit un caracter iluzoriu garanțiilor instituite de Legea sănătății mintale.
De asemenea, Curtea a criticat lipsa oricărei măsuri de protecție juridică sub formă de tutelă sau de curatelă în privința reclamantei sau prin desemnarea unui avocat din oficiu în legătură cu procedurile judiciare privind plasamentul copiilor săi minori și verificarea periodică a necesității menținerii măsurii.
Într-o altă cauză, CEDO a recomandat României ca, sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, să ia măsurile necesare pentru ca persoanele cu dizabilități mintale aflate într-o situație comparabilă cu cea a lui Valentin Câmpeanu să beneficieze de un reprezentant independent care să le apere dreptul la viață și la tratament, prevăzut de convenție, în fața unei instanțe de judecată sau a altor organisme independente.