Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 30 octombrie 2017, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în prezent, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 75 de senatori.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi a plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00, vot final asupra unei inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

dreptului de administrare asupra unor imobile-teren fără construcții aflate în proprietatea publică a statului – procedură de urgență;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor Uniunii Europene – procedură de urgență;

3. Legea privind trecerea unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al comunelor Crișan și Maliuc, județul Tulcea – procedură de urgență;

4. Legea pentru completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 30 octombrie 2017, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (b516/24.10.2017).

Inițiator – Guvernul României.

O intervenție a liderului de grup al PNL.

Vă rog, domnule Iulian Dumitrescu. Microfonul central.

Atunci,

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2017 privind dezlipirea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului și schimbarea titularilor

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că astăzi se împlinesc doi ani de la tragedia de la Colectiv, v-aș ruga să ținem un scurt moment de reculegere în memoria victimelor de la Colectiv.

Mulțumesc.

Mulțumesc colegilor mei.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Punctul 1, așa cum spuneam, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 52/2011...

Domnule ministru Ilie, microfonul 8, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Programul de guvernare 2017–2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, la secțiunea „Stimularea creării de noi locuri de muncă”, face referire la înființarea și organizarea agențiilor de mediere între cererea și oferta de muncă zilieră, prin servicii specializate externalizate ale serviciului public de ocupare.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri reprezintă o prioritate, stabilită în calendarul legislativ al Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (b520/25.10.2017).

Respinsă de Camera Deputaților.

Inițiatorul, domnul senator Teodorovici, dacă este prezent și susține?

Nu este prezent.

Motiv pentru care nu putem să adoptăm procedura de urgență.

Dați-mi voie să salut prezența alături de noi a unui grup de doamne din localitatea Râmnicu Sărat, județul Buzău, la invitația doamnei senator Liliana Sbîrnea.

Vă salutăm, doamnelor!

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 24 octombrie 2017, a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (L93/2.05.2017).

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L144/29.05.2017).

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Senatului României pe anul 2016.

Dau cuvântul doamnei chestor Doina Elena Federovici, pentru a prezenta raportul privind execuția bugetului Senatului pe anul 2016 și Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului României pe anul 2016.

Vă rog, doamna senator, microfonul central, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raport privind execuția bugetului Senatului României pe anul 2016.

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2016, bugetul Senatului României, finanțat din resurse de la bugetul de stat, a fost aprobat la nivelul sumei de 165.919 mii de lei. Ulterior, bugetul Senatului a suferit modificări determinate de rectificări bugetare și anulare de credite, astfel încât, la sfârșitul anului 2016, bugetul a fost în sumă de 151.169 de mii de lei, structurate astfel:

a. Cheltuieli curente, 143.887 de mii de lei, din care: bunuri și servicii..., cheltuieli de personal – 113.887 de mii de lei, bunuri și servicii – 22.950 de mii de lei, transfer între unități ale administrației publice – 1.140 de mii de lei, alte transferuri – 1.310 mii de lei, asistență socială – 4.600 de mii de lei;

b. Cheltuieli de capital – în sumă de 7.282 de mii de lei. Deschiderea de credite bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice în cursul anului 2016 a fost în sumă de 149.258 de mii de lei, iar plățile efectuate în sumă de 146.293 de mii de lei, ceea ce reprezintă că execuția bugetului Senatului României la 31 decembrie 2016 s-a realizat în proporție de 98,01%, detaliată pe titluri de cheltuieli bugetare astfel:

La titlul „Cheltuieli de personal”, creditele în sumă de 111.329 de mii de lei au fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu plata indemnizațiilor senatorilor, a salariilor personalului din aparatul Senatului și a contribuțiilor aferente acestora, cheltuielile privind diurnele de deplasare în țară și în străinătate și a sumei forfetare pentru organizarea și funcționarea birourilor parlamentare.

La titlul „Bunuri și servicii”, au fost credite în sumă de 20.856 de mii de lei pentru cheltuieli de întreținere și funcționare, cheltuieli cu materialele și prestări servicii, obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații, cheltuieli de cazare și transport ale senatorilor în țară și străinătate, cheltuieli de protocol și reprezentare.

La titlul „Transferuri între unități ale administrației publice”, creditele în sumă de 1.112 mii de lei au fost utilizate pentru funcționarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.

Doamna senator,

Vă rog să dați citire și proiectului de hotărâre și, după aceea, dacă sunt intervenții din partea colegilor...

Mulțumesc, domnule președinte.

Hotărâre privind contul de execuție bugetară a Senatului României pentru anul 2016

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 36 alin. (1) lit. i) și ale art. 200 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic: Se aprobă contul de execuție a bugetului Senatului României pentru anul 2016 conform datelor cuprinse în anexele nr. 1 și nr. 2 și în raportul privind execuția bugetului Senatului României la 31 decembrie 2016, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Fac mențiunea că cele două anexe sunt publicate pe site-ul Senatului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna chestor.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La punctul 4, secțiunea I, avem solicitarea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului de a-și desfășura lucrările împreună cu Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare marți, 31 octombrie 2017, ora 9.00, în același timp cu plenul Senatului.

Stimați colegi,

În ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de astăzi, 30 octombrie 2017, s-a analizat solicitarea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, formulată în temeiul art. 58 alin. (2) din regulament.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei, pentru a prezenta solicitarea.

Domnul senator Cârciumaru.

## **Domnul Marian Pavel**

:

Nu, domnul senator Diaconu sau domnul senator Dogariu.

Domnul senator Dogariu, vă rog, mă scuzați! Microfonul central.

Sunteți vicepreședintele comisiei, nu?

Secretarul comisiei.

Secretarul.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rugăm să aprobați această solicitare, având în vedere faptul că pe ordinea de zi a ședinței comune a celor două comisii se află Proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, o lege pe care o considerăm deosebit de importantă și asupra căreia dorim să ne aplecăm cu mare interes.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Rog stafful să ne ajute.

Reluăm votul.

Continuăm cu dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art. 50 (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016 (L381/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

O invit la microfon pe doamna Magda... Magdalena Grigore, secretar de stat, de la Ministerul Transporturilor. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului referitor la amendarea art. 50 din Convenția privind Aviația Civilă Internațională, precum și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 din Convenția privind Aviația Civilă, ambele încheiate la Montreal pe 6 octombrie 2016.

Odată cu intrarea în vigoare a protocoalelor de amendare, atât a art. 50, cât și a art. 56 din Convenția de la Chicago, numărul membrilor Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale se va mări la 40, iar Comisia de navigație va ajunge la 21 de membri.

Pentru Grupul Central European de Rotație și, implicit, pentru România, creșterea numărului membrilor Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale este benefică, putând constitui o garanție a continuității prezentării acestui grup de rotație în consiliu, plecând de la premisa că unul dintre locurile suplimentare va fi alocat Europei.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Dan Butunoi, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost discutat în ședința din data de 24 octombrie. Am propus comisiei un raport de admitere, fără amendamente, și a fost votat cu unanimitate de voturi.

Drept care propunem plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu... Nu sunt probleme, din punctul meu de vedere, cu ratificarea acestui protocol la Convenția de la Chicago, însă vreau să profit, în doar un minut, de acest punct de pe ordinea de zi.

E bine să marcăm uneori anumite contribuții ale României în relațiile internaționale, de această dată în domeniul dreptului aerian. Trecem foarte rapid peste ceea ce au făcut bun niște distinși reprezentanți ai României în diferite perioade istorice.

Mă leg de Convenția de la Chicago pentru a spune că părintele dreptului internațional aerospațial și părintele dreptului internațional aerian este un român, profesorul Nicolae Mateescu-Matte. El s-a născut în 1913 la Craiova, a fost licențiat al Universității... Facultății de Drept

din București; trei doctorate, unul la București, altul la Paris și altul la Montreal. El este cel care a pus bazele dreptului internațional aerospațial și dreptului aerian.

Este o contribuție care se regăsește inclusiv în funcționarea Organizației Internaționale a Aviației Civile de la Montreal și, evident, și în adoptarea acestei convenții.

E bine să spunem uneori, măcar uneori, aceste lucruri, așa cum în dreptul internațional a existat un Nicolae Titulescu, cel care a dat prima definiție în dreptul internațional pentru agresiunea în relațiile internaționale, așa cum Vespasian V. Pella, și diplomat, și jurist, a fost cel care a pus bazele dreptului internațional penal.

Așa încât avem foarte multe alte motive să ratificăm acest protocol la o convenție care datorează foarte mult unui jurist român.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Nu ați precizat de unde era Titulescu.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995 (L380/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

A fost necesară o convenție specifică pentru personalul navelor de pescuit, întrucât Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare sau atestare, cât și efectuarea serviciului de cart exclude, printre altele, și personalul navelor de pescuit din domeniul său de aplicare.

Prin prezenta lege, România aderă la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra în anul 1995.

Vă mulțumim.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru transporturi, domnul senator Butunoi, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem plenului pentru adoptare un raport de admitere a proiectului de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din municipiul Timișoara în domeniul privat al statului și în proprietatea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din municipiul Timișoara, județul Timiș (L154/6.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației Naționale.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să spun, de la bun început, că nu s-a reușit elaborarea unui punct de vedere al Guvernului cu privire la norma legislativă supusă dezbaterii dumneavoastră. Este...

Acest lucru se datorează faptului că în grupul de lucru creat în acest scop nu s-a putut elabora o opinie unitară. Ceea ce aș putea să vă spun este doar faptul că Ministerul Educației Naționale a avut un punct de vedere pozitiv vizavi de această reglementare legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi, În ședința din 24 octombrie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să mențină raportul de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Se pregătește domnul senator Deneș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să fac mențiunea că noi am avut de analizat în Comisia pentru învățământ acest proiect legislativ, iar avizul nostru a fost unul pozitiv. Argumentele pe care noi le-am avut atunci când noi am luat această decizie se leagă de faptul că o universitate de științe agronomice are laboratorul pe pământul pe care poate experimenta, și în activitatea didactică, și în activitatea de cercetare. De aceea, avizul nostru a fost pozitiv și evident că ni-l susținem în continuare. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Deneș, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu nu contest buna intenție nici a inițiatorilor și nici a comisiilor avizatoare. Dar, în calitate de membru al unei comisii pentru administrație publică și ca fost om de administrație, vreau să îmi răspundă, nu știu, Ministerul Educației, eventual, dacă este de acord cu o astfel de inițiativă. Cum se face din punct de vedere administrativ, pentru că, practic, propunerea legislativă vizează trecerea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea unei universități în domeniul privat al statului și, totodată, în proprietatea acestei universități? Cum se realizează din punct de vedere administrativ cele două lucruri deodată? Și, atunci, dacă avem răspuns la acest lucru, înțeleg și utilitatea inițiativei, nu numai buna intenție.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat Andea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Petru Andea:**

Vă mulțumesc.

Sigur că inițiativa nu a aparținut ministerului. Și, ca atare, cei care sunt autorii inițiativei ar putea să răspundă mai bine. Dar vreau să spun că, într-adevăr, sunt două măsuri unite într-una singură, deci și transferul de la proprietate de stat la privată, și trecerea în proprietatea universității.

La nivelul Ministerului Educației, precum și al Comisiilor pentru învățământ din Senat și Cameră întotdeauna am apreciat că orice măsură care vine în zona în care îmbogățește zestrea universității este benefică și salutară. Și, ca urmare, acesta este motivul pentru care Ministerul Educației a susținut și de această dată măsura respectivă.

Faptul că din punct de vedere juridic ar fi trebuit să fie două etape este cu totul alt subiect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul senator Cseke.

Nu cred că este neapărat un alt subiect. Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Practic, cu această lege este o problemă de formulare. Este lipsită de claritate și e o contradicție, din păcate, evidentă. Nu există timp pentru a reîntoarce acest proiect legislativ în comisii, dar la Camera Deputaților, dacă se găsește o soluție care să fie clară și există un interes legitim al Universității din Timișoara pentru acest lucru, care poate fi susținut, atunci proiectul de lege poate fi adoptat.

Problema este că formularea care ni se propune, adică trecerea în domeniul privat al statului și, în același timp, în proprietatea Universității din Timișoara..., același teren, același imobil, în două proprietăți, nu poate să treacă. Aici este o contradicție juridică, administrativă, de toate felurile, dacă vreți.

Această contradicție trebuie eliminată în Camera Deputaților, dacă se dorește acest lucru. Nu poate fi decât în proprietatea privată a statului și în administrarea universității sau, eventual, printr-o altă formulă, care comportă un alt text de lege, în mod evident, trecerea în proprietatea universității, dar, atunci, nu poate fi și în proprietatea statului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții?

Domnule senator Traian Băsescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Curentează microfoanele, fraților!

Cred că inițiatorii trebuie să mai gândească puțin dacă n-ar fi bine chiar să-și retragă din plenul Senatului inițiativa, pentru că, evident, în primul rând, suntem în fața unei... i-aș putea spune chiar ironii juridice și antevorbitorii mei au subliniat acest lucru.

Dar, ca om care a răspuns de administrare, de domeniul public, de domeniul privat al statului, mă întreb: de ce universitatea nu poate să utilizeze acest laborator – da? –, că discutăm de agricultură, de ce nu poate să-l utilizeze, pentru că-l are în administrare, în condițiile în care terenul este în domeniul public al statului? Avem atâtea exemple în care institute de cercetare, deci tot în domeniul cercetării, tot în domeniul științei, tot cu postuniversitari lucrând ca cercetători, au reușit să-și înstrăineze terenurile și să le facă terenuri de construcții.

Cred că avem o soluție bună de la Comisia pentru administrație, de respingere a acestei inițiative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale, iar votul va fi la ora 17.00, fiind vorba despre o lege cu caracter..., o propunere legislativă cu caracter organic.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru abrogarea articolului 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/8.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, sau în numele inițiatorilor.

Nu.

Alo!

Alo, da. Vă rog. Nu aveam semnal. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Această inițiativă legislativă, din punct de vedere social și din punct de vedere moral, rezolvă unele probleme, dar, din punct de vedere politic – și aici suntem un organism politic –, are unele fisuri. De aceea, pentru că eu nu pot să votez împotriva propriei inițiative legislative, cum nu pot să votez nici împotriva propriului partid, pentru că această inițiativă legislativă nu corespunde liniei Partidului Național Liberal, îmi voi rezerva dreptul de a mă abține la acest vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

N-am reușit să înțeleg, în numele inițiatorului, dacă susțineți sau nu.

Am înțeles cum votați dumneavoastră.

Vă rog, microfonul 2, stafful.

Înseamnă că n-o susțin.

Deci avem de-a face cu o inițiativă legislativă pe care inițiatorul nu o susține, urmând linia partidului.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă, din aceleași motive de prezumție de nevinovăție, iar un alt articol din Legea nr. 188 prevede că „conducătorul instituției are posibilitatea ca, în cazul în care funcționarul public poate influența cercetarea, să fie mutat într-un alt compartiment sau alt serviciu”.

Deci susținem această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Declar...

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta...

Sunteți tot inițiator și dumneavoastră?

Vă rog, domnule Cseke Attila.

Susțineți, nu susțineți? Cum e cu linia partidului? Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Această inițiativă legislativă vorbește de prezumția de nevinovăție, despre asta este vorba, atunci când se solicită abrogarea prevederii prin care se suspendă de drept contractul sau relația funcționarului public, dacă este trimis în judecată.

Atenție! Nu dacă este arestat preventiv, nu dacă este lipsit de libertate, ci dacă este trimis în judecată.

Știți foarte bine că sunt destule cazuri care se încadrează aici.

În unele dintre aceste cazuri, instanța judecătorească, la final, a decis achitarea persoanei respective, a funcționarului public. Au trebuit plătite salarii pe lunile în care persoana respectivă nu și-a putut exercita..., n-a putut lucra. Și, până la urmă, prezumția de nevinovăție ține din primul moment în care există o suspiciune până la, eventual, dacă se intră în procesul în fața instanței de judecată, până la hotărârea definitivă și irevocabilă.

Deci, din acest punct de vedere, acest proiect legislativ vine să rezolve această problemă în spiritul prezumției de nevinovăție.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai există o altă intervenție în numele inițiatorilor? Doamna senator Presadă, sunteți inițiator? E în regulă.

Deci mai sunt încă doi colegi inițiatori.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități au elaborat un raport comun.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul a mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și ai Comisiei juridice au dezbătut inițiativa legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Traian Băsescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Se pregătește doamna senator Presadă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că aici avem obligația să privim cu echilibru inițiativa legislativă.

Este adevărat că, în momentul de față, un funcționar public rămâne în aer în momentul în care este trimis în judecată, adică își..., i se întrerup relațiile de muncă cu instituția. Cred că avem tot soiul de variante în sistemul public despre ce se întâmplă cu un funcționar atunci când este trimis în judecată. Și asta depinde de sistemul din care face parte.

Ce vă propun eu? Știu că este la adoptare tacită, dacă nu luăm azi o decizie. Vă propun să analizăm posibilitatea ca un funcționar public, care-i altceva decât un contractual, face parte din acea coloană vertebrală de stabilitate a statului, să fie tratat la fel cum sunt tratați magistrații și militarii, indiferent în ce zonă militară sau magistratură operează.

Asta ar însemna ca, prin lege, atunci când un funcționar public este trimis în judecată, în mod automat, să fie pus la dispoziția șefului instituției, ceea ce i-ar da posibilitatea, plecând de la funcționarea reală a prezumției de nevinovăție, să-și primească salariul, dar să primească alte însărcinări de la șeful instituției.

Deci cred că ar trebui să prelungim termenul cu două săptămâni, iar Comisia pentru administrație publică locală să analizeze posibilitatea reformulării și să vorbim despre punerea la dispoziție, ceea ce înseamnă că omul nu rămâne neplătit, că s-ar putea, peste patru ani, când își termină procesul, să constatăm că este nevinovat, că este achitat și, atunci, ca de obicei, se plătesc salariile din urmă, sume uriașe.

De aceea, vă propun să analizăm posibilitatea întoarcerii la comisie, pentru crearea sistemului de punere la dispoziție a funcționarului public, ceea ce îl lasă în continuare cu salariu, dar șeful instituției are obligația să-i dea însărcinări care nu au nimic comun cu activitatea pe care a desfășurat-o până atunci.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Doresc să precizez că termenul de adoptare tacită a fost prelungit până la 60 de zile și nu mai poate fi prelungit, ceea ce înseamnă că fie adoptăm astăzi într-o formă sau alta, urmând ca la Camera Deputaților să fie preluat, eventual, acest amendament al dumneavoastră, poate chiar de inițiatori, și discutat acolo...

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul.

După care, înțeleg, doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi pare rău să văd că PNL-ul, colegii de opoziție, a venit cu această propunere care, în fapt, nu face decât să știrbească lupta anticorupție.

Aș vrea să răspund inițiatorilor și aș vrea să le spun că prezumția de nevinovăție, care este invocată în acest caz, este un principiu care operează în materia penală. Or, suspendarea raportului de serviciu este o măsură administrativă.

Este absolut normal ca o instituție care..., atunci când are un funcționar public trimis în judecată pentru fapte de corupție, să poată fi îndepărtat de la locul faptei.

Să presupunem că avem un funcționar public suspectat – da! – că ar fi gestionat prost, ca să nu spun altfel, un caiet de sarcini într-un caz de achiziție publică.

De fapt, instituția publică, atunci când suspendă raportul de serviciu al acestui funcționar public, nu face decât să gestioneze un risc, și anume riscul de corupție în acest caz.

Există mai multe decizii ale Curții Constituționale care spun că, în acest caz, tocmai, atunci când instituția publică este obligată să gestioneze acest risc, nu încalcă deloc prezumția de nevinovăție.

Partea a doua, cea a egalității de tratament. Nu putem spune că acestui funcționar..., că acest funcționar beneficiază de un tratament diferit față de alți angajați, așa cum s-a invocat inclusiv în expunerea de motive.

Curtea Constituțională a decis, în mai multe rânduri, că funcționarul public căruia i se suspendă raportul de serviciu poate fi repus, ulterior, în urma rezultatelor procesului, în funcție. Și, de asemenea, acesta poate fi transferat sau detașat la un alt departament din cadrul aceleași instituții publice.

Avem așadar de-a face cu o propunere legislativă care nu ar aduce decât deservicii în acest moment în lupta anticorupție.

Recomandăm tuturor senatorilor interesați de justiție, până la urmă, să nu voteze pentru raportul de admitere în acest caz.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Doamna senator Alina Gorghiu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să comunic tuturor colegilor că această inițiativă nu este una care să fi avut girul Partidului Național Liberal. A fost o inițiativă individuală.

Colegul nostru nu și-o mai susține astăzi, însă ce trebuie să ținem minte despre acest proiect este următorul lucru: că sunt peste 20 de decizii ale Curții Constituționale care confirmă justețea articolului care se dorește a fi abrogat, pentru că are o menire simplă, pe care ar trebui s-o înțelegem, anume aceea de a proteja instituțiile publice și de a proteja funcția publică, practic.

Ca să nu mai vin la microfon încă o dată, vă spun că și următorul punct de pe ordinea de zi se referă cam la același lucru. E o cerere de reexaminare venită din partea Președintelui României, care, printre altele, critică abrogarea articolului 94 alin. (1) din legea legată de funcționarii publici.

În susținerea poziției Grupului PNL, vă amintesc că există și o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului care confirmă că măsura suspendării funcționarului public în momentul trimiterii în judecată e conformă cu principiile Cartei Europene a Drepturilor Omului și vă indic și decizia, pentru cei care vor s-o lectureze. E decizia din 22 noiembrie 2011: Cauza Țehanciuc împotriva României.

Iar până în 2003, stimați colegi, ca să nu ne mai aolim că avem prevederi drastice, până în 2003, în Legea funcționarului public era o măsură care spunea următorul lucru: suspendarea funcționarului public la momentul începerii urmăririi penale – da? –, nu la momentul trimiterii în judecată. O asemenea prevedere legală a fost confirmată ca fiind constituțională, iarăși, prin decizii ale CCR, care spuneau, la rândul lor, că nu se încalcă cu nimic prezumția de nevinovăție.

Ca atare, și pentru acest punct, și pentru punctul următor, susținem că această normă, abrogarea, practic, a articolului din legea despre care vorbim ar afecta funcția publică și ar genera situații de inechitate între funcționarul public și personalul contractual, care știți că are cu totul și cu totul alt statut.

Acestea fiind spuse, subliniez încă o dată că Grupul Partidului Național Liberal nu susține această inițiativă legislativă.

Am înțeles. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi,

Dezbaterea e una interesantă, mai ales că astăzi un important lider politic, fost președinte de partid, a fost achitat, deși a fost trimis în judecată de DNA, cu sechestru pe avere. Un lider liberal, e adevărat – mă rog, pedist pe vremuri –, domnul fost președinte Băsescu îl cunoaște bine, e vorba de Vasile Blaga.

În aceste condiții, vă reamintesc Directiva nr. 343 de anul trecut referitoare la prezumția de nevinovăție.

Se cere prin această directivă ca autoritățile publice să nu facă niciun act, să nu emită niciun comunicat și, în general, să nu facă nimic din ceea ce ar putea crea prezumția de vinovăție sau de confirmare a acuzațiilor.

În momentul în care o persoană acuzată este suspendată, fie pe calea legii, fie pe cale administrativă, dincolo de dispoziția instanței de judecată, se creează prezumția că este vinovată.

Nu uitați că această directivă europeană, directivă europeană... Știți că vorbim de Europa, de Uniunea Europeană, de standardele europene, dar numai când ne convine, numai când ne ducem să spunem minciuni la Bruxelles, așa cum face un europarlamentar, fostă procuroare ceaușistă formată în anii de foarte tristă amintire.

Directiva europeană la care mă refer a spus că și spectacolul cătușelor prezentate public la mâna unor oameni acuzați în perioada în care erau încă cercetați afectează prezumția de nevinovăție.

Dar eu vă mai spun un lucru: ne place separația puterilor în stat? Considerăm că este utilă separația puterilor în stat și trebuie să dăm instanțelor de judecată dreptul de a decide ce măsuri cu caracter preventiv în cursul urmăririi penale se pot lua, inclusiv în ceea ce privește interdicția de a ocupa temporar o funcție, interdicția de a lua legătura cu anumite persoane, interdicția de a se afla în anumite locuri?

Dacă este așa, haideți să lăsăm instanțelor de judecată acest atribut, să nu ne transformăm noi în judecători, să nu stabilim noi cine poate și cine nu poate să-și exercite în continuare funcția, să nu considerăm _a priori_ că o persoană acuzată este vinovată și să lăsăm justiția să-și urmeze cursul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, fiind deja ora 17.00, o să

Putem să continuăm, da?

Domnule Deneș, putem să continuăm?

Vă mulțumesc.

Continuăm cu încă o propunere legislativă dezbătută săptămâna trecută – are caracter organic –, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L319/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 24 octombrie.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L197/27.04.2015).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Este reexaminarea unui proiect de lege care modifică Legea nr. 188/1999 și Parlamentul ar trebui să-l pună în acord cu observațiile din reexaminare.

Are trei observații, și anume:

– reanalizarea intervențiilor legislative privind atribuțiile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici prin care s-au abrogat întocmirea și raportarea planului de ocupare a funcției publice;

– a doua observație era că nu se justifică intervenția legislativă pe art. 94, cel care a făcut obiectul dezbaterilor precedente;

– și a treia observație era de a pune în acord un articol tranzitoriu referitor la art. 94, întrucât nu este clar.

Noi suntem de acord cu admiterea parțială, cu refacerea..., reformularea, pardon, a articolului II, cu reformularea pentru a fi mai clar, în cazul în care persoanele care se află suspendate la data intrării în vigoare a prezentei legi, în termen de 30 de zile, să fie repuse în funcție. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să admită parțial cererea de reexaminare și să dea un raport de admitere, cu amendamente, la legea trimisă la promulgare.

Amendamentele sunt prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, a legii trimise la promulgare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu un amendament admis, în sensul însușirii parțiale a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă...

Listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

La punctul 6 este înscrisă pe ordinea de zi Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/8.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Doamna senator Andronescu.

Doamna senator Andronescu, inițiator, microfonul 6. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea cu care un grup de inițiatori vine în fața dumneavoastră se referă la modificarea Legii nr. 85/2014 cu privire la procedurile privind insolvența și cu privire la insolvența propriu-zisă, și anume propune ca, în planul de reorganizare, să poată să fie transformate creanțele în așa fel încât cei care sunt creditori să poată primi valoarea creanțelor înregistrate la valoarea pe care ele o au la momentul în care se produce această conversie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă, se propune modificarea articolului 133 alin. (5) lit. k) și a articolului 343 din Legea nr. 85/2014, prin introducerea posibilității ca planul de reorganizare să prevadă conversia creanțelor bugetare în titluri de valoare atribuite creditorilor care dețin creanțe bugetare, în echivalent cu valoarea creanțelor înregistrate în tabelul definitiv.

De asemenea, se prevede ca procesele începute înainte de intrarea în vigoare a acestei inițiative legislative să rămână supuse legii aplicabile anterior acestei date, iar articolul 133 să se aplice cu privire la conținutul planului de reorganizare pentru debitorii aflați în perioada de observație sau de reorganizare.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât are impact asupra bugetului consolidat, impact care nu este cuantificat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia economică și industrii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Marin Gheorghe.

Dau cuvântul domnului senator Marin Gheorghe, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiilor.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport comun de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil, cu amendamente admise.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare un raport comun de admitere, amendamentele admise și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 7 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES (L330/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Vă rog, domnule senator Romașcanu. Domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 6.

6. Cum mergeți, înainte și pe dreapta. Dreapta mea, stânga dumneavoastră. Vă rog, aveți cuvântul.

sunt abordări strict partizane, care au făcut, cred eu, destul de mult rău până acum și sper ca prin intervenția mea și prin celelalte intervenții publice pe care le-am avut să fi pus lucrurile în ordine și să le fi clarificat.

Vă mulțumesc frumos și

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Aici avem două variante: domnul secretar de stat Gheorghe Popa, de la Ministerul Culturii, sau domnul ministru Romașcanu.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui comisiei, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule senator Preda, vă rog, aveți cuvântul.

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Stimați colegi,

Din calitatea de inițiator al modificării Legii AGERPRES, îmi doresc să spun câteva cuvinte.

În primul rând, vă supun atenției faptul că, în acest moment, prin Legea nr. 19/2003, directorul general al AGERPRES este singurul angajat al instituțiilor statului de asemenea categorie care nu poate fi demis.

În calitatea de președinte al Comisiei pentru cultură, pentru perioada de până în iunie 2017, am analizat absolut toate legile instituțiilor care sunt sub control parlamentar și care depind de activitatea Comisiei pentru cultură și media. Este singura lege care nu permitea demiterea directorului general. Nu are legătură nici cu persoana..., cu atât mai puțin cu politizarea, având în vedere că noi, în Parlament, facem politici.

Și faptul că, în momentul în care a fost numit, a fost numit de prim-ministru, a fost propus de prim-ministru, un actor eminamente politic, votat de Parlament, o instituție eminamente politică, este natural ca și procesul de demitere să urmeze aceeași logică.

În consecință, legea este foarte simplă, dă posibilitatea Parlamentului, prin respingerea raportului de activitate, să demită directorul general al AGERPRES.

Repet, nu are niciun fel de legătură și implicare... alta decât punerea în ordine a procesului de funcționare a instituției care se cheamă AGERPRES. Restul, din păcate,

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

În punctul său de vedere, Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative pe baza similitudinii juridice a statutului AGERPRES cu cel al altor instituții autonome aflate sub control parlamentar, SRR-ul și SRTV-ul.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale?

E în regulă; după ce încheiem dezbaterile generale, intrăm pe amendamente.

Vă rog.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Avem raportul comisiei, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Dintre amendamentele respinse..., dacă le susțin inițiatorii?

Vă rog, doamna senator Dincă, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna senator Dinu.

Vă rog să mă scuzați că am greșit numele dumneavoastră. Sper să nu se mai repete.

Doriți să susțineți și celelalte două amendamente, nu? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Am formulat trei amendamente pe acest text de lege. Primul amendament, la art. I al inițiativei, punctul 1: după alin. (3) al art. 13 se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: „Respingerea de către Parlament a raportului anual pentru neîndeplinirea obiectivelor cuantificabile, prevăzute în strategia de dezvoltare a AGERPRES, atrage demiterea, de drept, a directorului general.”

În motivarea acestui amendament avem în vedere, pe de-o parte, prevederile referitoare la numirea și atribuțiile directorului general, respectiv art. 14: „Directorul general este propus de prim-ministru și numit prin votul Parlamentului, cu avizul comisiilor de specialitate, în ședință comună a celor două Camere, în cel mult 15 zile de la nominalizare”, art. 17: „Directorul general este președintele Consiliului director”, art. 18: „Consiliul director are următoarele atribuții: elaborează Regulamentul de organizare și funcționare a AGERPRES; stabilește strategia de dezvoltare a AGERPRES”, art. 22: „Directorul general are următoarele atribuții și răspunderi: asigură împreună cu Consiliul director conducerea curentă a AGERPRES și urmărește respectarea prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare, precum și a actelor normative, regulamentelor și a instrucțiunilor de serviciu.”

Pe de altă parte, avem în vedere că durata mandatului este limitată la cinci ani, potrivit art. 14 alin. (3). Apoi, potrivit art. 15, mandatul încetează pentru patru motive referențiate cu literele a), b), c), d) și art. 13 definește raportul anual.

Raportul anual al AGERPRES cuprinde bilanțul activității pentru anul precedent, evaluarea activității proprii, precum și strategiile, proiectele și măsurile de optimizare a activității pentru anul în curs, fiind depus până la 30 martie a fiecărui an.

Prin urmare, amendamentul propune ca prin această strategie să se definească obiective cuantificabile prin strategia de dezvoltare a AGERPRES, care am văzut în atribuțiile cui intră, și ca respingerea de către Parlament a raportului anual să fie întemeiată pe motive obiective, respectiv pe aceste aspecte legate de obiectivele cuantificabile din strategia de dezvoltare a AGERPRES.

Stimată colegă, dumneavoastră ați făcut o prezentare generală și ați susținut amendamentul cu nr. 1. Da?

E în regulă.

Punctul 2. După lit. d) a art. 15 se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: „Demiterea de drept în cazul respingerii raportului anual de activitate de către Parlament pentru neîndeplinirea obiectivelor cuantificabile prevăzute în strategia de dezvoltare a Agerpres.”

Motivele sunt cele anunțate anterior.

Este vorba despre obiectivitatea evaluării raportului anual și, respectiv, demiterea persoanei care se află în funcția de director.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Numai puțin.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins la punctul 2 din raportul cu amendamente respinse.

Vă rog să continuați, stimată colegă. Punctul 3, da?

Da.

La art. 2 al inițiativei legislative avem:

„Legea nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34/22 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

În termen de 30 de zile de la republicare, Consiliul director va elabora Regulamentul de organizare și funcționare a AGERPRES și va stabili strategia de dezvoltare a AGERPRES, bazată pe obiective cuantificabile.”

În motivare, adaug, față de cele afirmate la amendamentul nr. 1, faptul că din documentarea pe care am realizat-o nu există la momentul acesta ca fiind elaborate Regulamentul de organizare și funcționare a AGERPRES și nici strategia de dezvoltare, motiv pentru care propun completarea textului și stabilirea unui termen de 30 de zile pentru ca strategia de dezvoltare a AGERPRES să se elaboreze și ea să aibă în conținutul său obiective cuantificabile.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Romașcanu, doriți să interveniți la amendamente respinse, că acestea au fost toate?

Explicarea votului la amendamente? Doriți dumneavoastră. Vă rog. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Da. Nu, vreau doar să spun un singur lucru.

În primul rând, că s-au făcut amendamente la lege, nu la inițiativa noastră legislativă, pentru că toate amendamentele pe care le-am auzit erau la Legea de funcționarea a AGERPRES-ului, nu la legea noastră.

În al doilea rând, a fost o punere în acord cu situația curentă a AGERPRES-ului; inițiativa noastră legislativă va urma și avem pregătită o inițiativă legislativă de reformare profundă a AGERPRES, care va intra pe circuitul parlamentar curând.

Mulțumesc.

Și înțeleg că veți ține cont și de propunerile formulate de colega..., doamna senator Dinu. Da?

Vă rog, microfonul 3.

Sigur, toate vor intra în dezbatere. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Nemaiavând alte amendamente respinse, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L630/27.12.2016).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în vederea eficientizării activităților comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății de creare cu celeritate a cadrului legal pentru încheierea contractelor de management ale managerilor de spital, precum și pentru eficientizarea serviciilor de asistență medicală.

În urma analizei textului proiectului de lege trimis spre examinare, raportat la domeniul de competență al Ministerului Sănătății, susținem proiectul de lege în forma adoptată de către Comisia pentru sănătate publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, cu amendamentele admise, prezentate în anexa raportului comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru sănătate publică și al Comisiei juridice, domnul senator... Microfonul 6.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a emis un aviz favorabil la forma legii trimise la promulgare.

În cadrul ședințelor, Comisia pentru sănătate publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au reanalizat legea trimisă la promulgare, precum și obiecțiile Președintelui României și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, asupra legii transmise la promulgare și, în consecință, admiterea parțială a unora dintre aspectele sesizate în cererea de reexaminare.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator László Attila. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Diaconescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Această Ordonanță nr. 79, de fapt, se întoarce de la președinte. Ea a mai fost respinsă de Senat și a urmat în Camera Deputaților respingerea, numai că acolo s-au produs niște inadvertențe care nu erau corecte, în sensul că o facultate putea să aibă contract cu un spital medical... spital de stat numai dacă facultatea era de stat și ar fi fost... nu ar fi dat dreptul unei facultăți acreditate de...

Aceste amendamente ale noastre vin să îndrepte foarte multe lucruri. Este acea ordonanță a domnului Voiculescu, ministrul sănătății, care a produs atâta neliniște în lumea universitară medicală.

Eu cred că nu mai poate să aștepte și, pe această cale, facem apel și la Comisia pentru sănătate, care a ținut-o foarte mult. Atunci, să sperăm că întrerupem această ordonanță, care a făcut mult rău medicinii românești. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Nu am înțeles dacă faceți apelul către Comisia pentru sănătate din Senat sau către cea din Camera Deputaților. Înțeleg că din Camera Deputaților.

Dacă sunt și alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comun al comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii parțiale a unora dintre aspectele sesizate în cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi. Este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (L169/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent..., sau în numele inițiatorului.

Nu avem inițiator.

## Da?

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnule ministru Viorel Ilie, microfonul 8, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere cu un nou alineat, alin. (1[10] ), prin care se dorește exceptarea de la prevederile alineatelor (1[1] )–(1[9] ) din prezenta lege a persoanelor care au devenit acționari la societățile comerciale piscicole în conformitate cu prevederile art. 37 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cărora li se vor atribui drepturile obținute în conformitate cu legislația în domeniu.

Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea de stat ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se află în administrarea unităților agricole de stat devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unități agricole de stat. De aceleași prevederi beneficiază și moștenitorii acestor persoane.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule senator Cazanciuc, microfonul 5, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 octombrie, membrii Comisiei juridice au dezbătut această propunere și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere. S-a apreciat că legea în vigoare oferă soluții care se cereau reglementate prin această excepție. De aceea, votul a fost unanim.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2017 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L370/25.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Sofia Moț, de la Ministerul Justiției.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Avem două variante: să vă _... (Discuții în sală.)_ Atunci, votăm punctul 11? Ar trebui să

Haideți să facem în felul următor.

Vă rog, doamna secretar de stat, să prezentați punctul de vedere de la punctul 10, iar când vom ajunge la punctul 11 ținem cont de ce ne-ați prezentat înainte. Dacă o să facem succint, putem să votăm și punctul 11.

Domnule președinte,

Modificările propuse urmăresc reglementarea de o manieră detaliată a condițiilor de formă și procedurale privind dobândirea cetățeniei de către minori, aducându-se prin acest proiect clarificări acestei materii. Astfel: minorul dobândește cetățenia română, la cererea părinților săi, odată cu aceștia. Cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române.

Este reglementată, de asemenea, și situația în care minorul nu a împlinit vârsta... copilul nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei. De asemenea, proiectul de lege urmărește reglementarea situației persoanelor pentru care nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă odată cu părinții care au dobândit cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română și care erau minore la data la care părinții lor sau părintele, după caz, au dobândit cetățenia română.

Prezentele propuneri țin seama de modul în care au fost interpretate și aplicate în practică prevederile art. 9 din Legea cetățeniei române, interpretare în sensul că pentru minori dobândirea cetățeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiație, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții, precum și... de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, mi s-a atras atenția că dumneavoastră ați citit punctul de vedere de la punctul 11 de pe ordinea de zi, care se referă la modificarea aceleiași legi.

Cu privire la celelalte două propuneri v-ați referit? N-am înțeles.

Înțeleg că dumneavoastră ați citit punctul de vedere al Executivului pentru punctul 11 de pe ordinea de zi.

Nu. În susținerea ordonanței pentru punctul 11, da. Eu am altă ordine de zi.

Am prezentat punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului Justiției, la Ordonanța de urgență nr. 65/2017. Este vorba despre ordonanța de urgență care modifică Legea cetățeniei, așa cum a fost ea adoptată prin Ordonanța de urgență nr. 65. În consecință, am susținut modificările...

E în regulă.

...ce au fost...

E în regulă.

...propuse...

E în regulă. Vă mulțumesc.

...în această ordonanță de urgență.

E în regulă.

Vă mulțumesc. Colegii mi-au atras atenția într-un mod eronat. Suntem... Revenim.

Suntem la punctul 10. Punctul de vedere al Executivului s-a referit la punctul 10 de pe ordinea de zi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte, mulțumesc.

Nu e niciun mister. Sunt trei proiecte de lege care vizează, practic, același act normativ.

Primul proiect de lege propus de Guvern vine să corecteze lucruri care în viața reală creau blocaje.

De aceea, Comisia juridică, vă propune... În unanimitate, s-a votat, un raport de admitere, cu amendamente.

Celelalte două proiecte de lege, cu doi colegi inițiatori, își propuneau să rezolve lucruri care au fost deja rezolvate prin ordonanța de urgență a Guvernului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate... Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Voi fi foarte scurt.

Propunerea pe care am făcut-o urma să rezolve problema pe care am reglat-o cu OUG-ul pe care tocmai l-am aprobat.

Și, încă o dată, regret că am pierdut timpul să lucrăm la un lucru pe care majoritatea nu ne-a ajutat să-l facem mai repede și mai bine.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Salutăm faptul că avem, în sfârșit, în față o soluție pentru oamenii care au nevoie de această schimbare pentru a clarifica situația cetățeniilor. Este regretabil faptul – și s-a văzut și din concluzia care este aici – că Guvernul a ales să ignore faptul că în circuitul legislativ era deja o propunere exact în acest sens, care avea o soluție viabilă și, aș spune, mai performantă decât ce s-a propus, și a ales soluția pe care nu ar trebui să o favorizăm, ordonanța de urgență, care a apărut exact cu o zi înainte ca legea propusă de USR să fie discutată în comisii.

Deci facem apel la majoritate, care, prin domnul senator Șerban Nicolae, ne-a promis la începutul acestui an că va exista o colaborare și nu vom risipi resursele Parlamentului pe lucruri paralele, facem apel să țineți cont de faptul că a fost o muncă în paralel și rugăm majoritatea și Guvernul să țină cont de ceea ce există deja în circuitul legislativ normal. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Și avem și un termen de adoptare tacită, 20.11.2017.

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L265/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Dumneavoastră sunteți?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Mihail. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Moț, de la Ministerul Justiției.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă rog să constatați că propunerea domnului senator a fost inserată în dispozițiile ordonanței de urgență pentru aprobarea căreia... este supusă astăzi aprobării legea ce se află pe ordinea de zi.

Așadar, propunerea supusă dezbaterii și aprobării dumneavoastră se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2017, motiv pentru care vă rog..., noi nu susținem proiectul.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Domnul senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice.

Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Așa cum s-a arătat, soluția a fost deja găsită, de aceea, Comisia juridică vă propune un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L297/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnule senator Hărău, aveți cuvântul... Hadârcă! Vă rog.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu pot decât să-mi exprim satisfacția pentru faptul că propunerile se regăsesc în ordonanța de urgență care vine în întâmpinarea solicitărilor concetățenilor mei din Republica Moldova.

Esența propunerii a suferit, între timp, în timpul dezbaterilor, mai multe modificări și, în urma dezbaterilor din Comisia juridică, s-a redus la un amendament care s-a regăsit, de fapt, deja în formularea votată anterior, în aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului.

Esența propunerii a fost eliminarea prezumtivului „pot”: cetățenilor li se acordă sau redobândesc, după caz, la cererea lor, cetățenia română, ceea ce se regăsește deja în ceea ce am votat.

Vă mulțumesc încă o dată.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Moț.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține nici această propunere legislativă, motivat de faptul că soluția propusă de inițiator o veți regăsi în dispozițiile Legii nr. 21/1991, Legea cetățeniei, așa cum a fost ea completată și modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2017, pe care tocmai ați adoptat-o.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 5.

Mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, domnul senator Hadârcă a propus amendamente, practic, la propunerea Guvernului.

Comisia a fost de acord.

Practic, propunerea Domniei Sale a rămas fără obiect. De aceea, vă propunem un raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L232/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 14/2017 are ca obiectiv, în special, transpunerea anumitor dispoziții din Directiva 2014/46/UE de modificare a Directivei 1999/37/CE a Consiliului privind documentele de înmatriculare pentru vehicule, precum și stabilirea anumitor măsuri administrative, după cum urmează:

1. Instituirea mecanismului de suspendare a înmatriculării atunci când noul proprietar/cumpărător nu solicită transmiterea transcrierii dreptului de proprietate în termen de 90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului și la expirarea/anularea inspecției tehnice periodice a vehiculului.

2. Stabilirea interdicției de a circula cu un vehicul a cărui înmatriculare a fost suspendată, precum și a sancțiunilor aplicate în cazul nerespectării acestei interdicții.

3. Reglementarea unor cazuri suplimentare de radiere din oficiu a vehiculului, respectiv:

– în cazul notificării primite de la autoritățile competente sau de la operatorii economici autorizați să emită certificatul de distrugere, care atestă faptul că vehiculul a fost definitiv scos din uz;

– și în cazul notificării primite de la autoritățile competente care atestă faptul că vehiculul a fost înmatriculat permanent în alt stat. În termen de 30 de zile de la radiere, autoritatea competentă îl informează pe titularul certificatului de înmatriculare cu privire la acest lucru.

4. De asemenea, conține o normă tranzitorie care stabilește că, la data de 20 mai 2018, se suspendă de drept înmatricularea vehiculelor ale căror inspecții tehnice periodice au expirat sau au fost anulate înainte de această dată, iar suspendarea înmatriculării se înregistrează în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate de către autoritatea competentă de înmatriculare, respectiv DRPCIV. În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice în forma propusă de comisiile Senatului.

Vă mulțumesc și eu pentru scurta prezentare. Comisia pentru transporturi și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul celor două comisii. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte, Dragi colegi,

În urma mai multor ședințe, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din raport, iar amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2, care face parte din raport.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru administrație supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse se susțin în plen? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.

La punctul 14 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol și bunuri mobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (L230/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și înțeleg de la reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Ciprian Pandea, că susține acest proiect de lege.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, pentru a prezenta raportul. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnule președinte, Dragi colegi,

În ședința din 17 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 15 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă...

Doamna senator Arcan, doriți să interveniți?

Propunerea legislativă privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral în domeniul public al comunei Maliuc, județul Tulcea (L353/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Attila György.

Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Putem susține această inițiativă legislativă, în condițiile în care, la punctul 10 de la amendamente, se trece și numărul de identificare atribuit de Ministerul de Finanțe acestor bunuri imobile, respectiv 162.932 și 162.933.

Mulțumesc.

## Domnul...

Dau cuvântul președintelui comisiei, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 17 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că este o eroare materială pe care dorește s-o corecteze, prin intervenția sa, domnul secretar de stat.

Rog stafful să corecteze această eroare materială, numerele de inventar.

Domnul senator Tánczos Barna, înțeleg, o intervenție la dezbaterile generale. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ar trebui să clarificăm o dată pentru totdeauna dacă transferul din domeniul public al statului și din administrarea unei instituții centrale în proprietatea publică a comunei, a județului a unei entități, a unui UAT se face prin hotărâre de Guvern sau prin lege. Pentru că analizez și punctul de vedere al Consiliului Legislativ, văd citate din Codul civil, văd citate din decizii ale Curții Constituționale, văd păreri pro și contra; aproape săptămânal ne lovim de această problemă..., Ministerul Justiției refuză, de foarte multe ori, aprobarea unor hotărâri de Guvern prin care, în mod normal, trebuie să se facă transferul și soluția este: venim în Parlament, votăm o lege, citind, atașat acestei inițiative legislative, un punct de vedere negativ de la Consiliul Legislativ, de exemplu, sau citate din Codul civil, din decizii ale Curții Constituționale.

Domnul secretar de stat spune că ei pot fi de acord.

În ce condiții sau ce s-ar întâmpla dacă acest transfer s-ar solicita, prin hotărâre de Guvern, de la Ministerul de Finanțe la primăria cutare, cu avizul Ministerului Justiției? S-ar da un aviz de genul acesta de la Ministerul Justiției? Pentru că în aceeași situație sunt și căile ferate, sunt terenurile de lângă căile ferate, de lângă gări. Ele sunt părăsite, sunt în paragină, nu reușim să le aducem într-o administrare normală. Calea ferată, CFR-ul, de exemplu, refuză. Apele Române, alte instituții. Am avut, cel puțin astăzi, trei sau patru asemenea cazuri de transfer de teren, de laborator, de nu știu ce, de la stat la privat, din domeniul public în domeniul privat. Este o nebuloasă totală.

Aștept un punct de vedere al Ministerului de Finanțe, de ce, în anumite situații, prin hotărâre de Guvern nu se poate..., se refuză de către Ministerul Justiției și venim în Parlament și votăm cu două mâini câte un astfel de transfer. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Rog Ministerul de Finanțe să pregătească un răspuns pentru domnul senator Tánczos Barna.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac o propunere: să prelungim programul de lucru până la epuizarea..., nu până la epuizarea, până la dezbaterea și votul pe punctul 16 din ordinea de zi de astăzi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai durează mult. Punctul 16 e o inițiativă legislativă a dumneavoastră, da?

Continuăm dezbaterile.

La punctul 15 pe ordinea de zi dacă sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci, trecem la...

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 16 pe ordinea de zi, și ultimul, Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj, în Răcari (L372/25.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6. Microfonul 6!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de o inițiativă legislativă prin care satul Răcarii de Jos să-și primească înapoi denumirea de Răcari, denumire pe care o avea înainte de anul 1968. Satul Răcari face parte din comuna Brădești. Este o comună care aparține județului Dolj și vreau să menționez că, în urma referendumului care a avut loc în 2013, pe 15 decembrie, cetățenii și-au exprimat dorința ca satul lor să revină la denumirea pe care a avut-o înainte de 1968.

Prin această lege, facem o reparație morală pentru locuitorii acestui sat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Viorel Ilie, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Din documentația prezentată de inițiator rezultă faptul că au fost îndeplinite condițiile legale în vigoare, fapt pentru care Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, pentru a prezenta raportul comisiei, domnul senator Cârciumaru.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, în ședința din 17 octombrie 2017, au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc pentru prezență, pentru participare și implicare.

Încheiem aici ședința de plen de astăzi.

PAUZĂ * * *

DUPĂ PAUZĂ

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat, și vreau să vă anunț că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Ion Marcel Vela și Marian Pavel.

Pentru început, având în vedere o solicitare a colegului Lupu Victorel, îl rog să vină la microfon și o rog pe colega Mirea Siminica să se pregătească după aceea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Titlul interpelării: „Investiții pentru extinderea rețelelor electrice în județul Iași”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Vă supun atenției o inițiativă a Guvernului demarată în anul 2007 cu privire la racordarea și extinderea rețelelor electrice din România. Acest program a fost motivat de faptul că în România sunt neracordate la rețeaua electrică 98.871 de gospodării, amplasate în 2.237 de localități, din care: 2.360 de gospodării amplasate în 95 de localități total neelectrificate, 61.187 de gospodării amplasate în 1.992 de localități rurale parțial electrificate și 35.324 de gospodării amplasate în 150 de localități urbane care necesită extindere.

În județul Iași, 91 din cele 98 de localități au gospodării care fie sunt total neelectrificate, fie necesită extindere. În total, sunt 7.425 de gospodării. Finanțarea unui astfel de proiect la nivelul județului Iași ar însemna aproximativ 70 de milioane de lei. Acest fapt se datorează faptului că, în ultimii ani, orașele s-au mărit prin construirea de cartiere noi în zonele mărginașe, iar în mediul rural numărul locuințelor izolate nu a scăzut.

Programul demarat inițial în perioada 2007–2009 a fost prelungit pentru anul 2010 și, recent, pentru 2013–2017, motivat de faptul că nu au fost identificate sursele de finanțare pentru cei aproximativ un miliard de lei necesari acestui proiect, precum și din cauza legislației, care nu reglementa în mod clar cine trebuia să facă aceste investiții. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a anunțat că a identificat o soluție pentru racordarea a aproximativ 10.000 de gospodării, abordând, în exercițiul financiar 2014–2020, fonduri europene. România urmează să primească 10 milioane de euro prin intermediul granturilor Spațiului Economic European și norvegiene. În acest sens, Ministerul Energiei a solicitat instituției prefectului din fiecare județ din țară date cu privire la gospodăriile neelectrificate din județele aferente, iar pe baza răspunsurilor primite a fost constituită o bază de date însumând 21.432 de gospodării neelectrificate.

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna senator Mirea Siminica să poftească la microfon și îl rog să se pregătească pe domnul senator Lungu Dan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului.

Obiectul întrebării: „Județul Olt, asaltat de gunoaiele nepăsării sau ale incompetenței. Cine răspunde?”.

Stimată doamnă ministru,

Una din principalele probleme ale României contemporane, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană, este starea deplorabilă a unei părți însemnate din mediul înconjurător, acolo unde-și desfășoară activități curente omul. Cele spuse de mine nu se încadrează într-o retorică ușoară, ci arată starea de fapt acceptată de toată lumea, cred, recunoscută și de dumneavoastră.

Ca reprezentant al intereselor legitime ale locuitorilor județului Olt în Senatul României, vă aduc la cunoștință faptul că aici nu există nici cea mai mică structură de depozitarereciclare autorizată din punctul de vedere al calității mediului care să gestioneze managementul deșeurilor.

Mai mult, în județul Olt, în cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, au fost investite peste 31 de milioane de euro. Astfel, a fost construit un depozit ecologic declarat cu o capacitate de aproape 4 milioane de metri cubi. Amplasamentul cuprinde o stație de sortare, una de tratare, un sistem de colectare a gazului specific, iar recepția acestuia s-a făcut încă de la sfârșitul anului 2015, însă nici până acum nu s-a dat în folosință proiectul respectiv.

Gunoaiele județului Olt sunt depozitate ilegal în gropi neconforme, care pun în pericol calitatea mediului, afectează sănătatea locuitorilor, dar atentează vizibil și la calitatea vieții generațiilor viitoare.

Situația este de nepermis, iar prin răspunsul la această întrebare vreau să mă asigur că instituția condusă de dumneavoastră nu este complice, nici măcar în mod tacit, la acest genocid îndreptat împotriva mediului înconjurător la nivelul județului Olt.

Raportat la situația prezentată mai sus, vă adresez următoarea întrebare: de județul Olt, asaltat de gunoaiele nepăsării sau ale incompetenței, cine răspunde?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

Îl rog să vină la microfon pe domnul senator Lungu Dan și pe domnul Hadârcă Ion să se pregătească, după aceea.

Bună seara! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

În această seară vin cu o interpelare adresată domnului Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator USR de Iași.

Obiectul interpelării: „Impactul modificărilor Codului fiscal asupra PFA-urilor”.

Stimate domnule ministru,

Date fiind noile modificări ale Codului fiscal, atât cele deja intrate în vigoare, cât și cele aflate în dezbatere publică și propuse de către majoritatea PSD–ALDE, există o categorie ale cărei obligații fiscale au rămas momentan o nebuloasă, neexplicate.

De aceea, vă întreb următoarele:

– Care este cuantumul sau procentul contribuțiilor pe care le vor plăti persoanele fizice autorizate și cei cu venituri din activități independente odată ce contribuțiile vor fi plătite toate de către angajat, și nu de angajator?

– Care sunt modificările fiscale implementate sau propuse care afectează PFA-urile și în ce fel?

– Cum se va calcula pensia pentru cei care plătesc contribuții pe activități independente și drepturi de autor odată cu noile modificări? Va fi recunoscută plata ca vechime sau doar ca stagiu de cotizare?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator USR, Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl rog pe domnul senator Hadârcă Ion.

Se pregătește doamna senator Covaciu Severica.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Tudose, prim-ministru, domnului Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice, și domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării este „Reabilitarea segmentului de drum al punctului vamal Albița de pe șoseaua E581”.

## Stimate domnule prim-ministru,

## Domnilor miniștri,

În virtutea calității de senator în Parlamentul României, aceea de a fi în serviciul poporului și de a reprezenta interesele cetățenilor români de pe ambele maluri ale Prutului, vă adresez această solicitare din partea sutelor de mii de cetățeni afectați direct sau indirect de starea deplorabilă a drumurilor de la Vama Albița.

Punctul vamal Albița este unul de intrare în Uniunea Europeană, la granița de sud-est a țării, iar, conform Hotărârii Guvernului nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, sunt de competența agenției a administra și aplica politicile și reglementările în domeniul vamal, precum și exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, prin intermediul Direcției Regionale a Vămilor.

Deși ANAF își îndeplinește metodic atribuțiile ce țin de urmărirea și supravegherea vamală, încasarea taxelor vamale și a impozitelor de la persoane fizice și juridice, totuși rămâne restanțieră la capitolul administrarea și gestionarea patrimoniului ce îl are în gestiune. Vorbim, în cazul nostru, de drumul de la punctul vamal Albița.

Zilnic, prin acest punct vamal traversează aproximativ 1.200 de limuzine, 500 de tiruri și peste 10.000 de persoane, fiecărui subiect în parte solicitându-i-se responsabilitate maximă pentru respectarea obligațiilor de traversare a punctului vamal, în caz contrar fiind dur sancționați. Nu aceeași responsabilitate se atestă și din partea autorităților la capitolul administrării drumului de la punctul vamal Albița, această responsabilitate reducându-se la gradul zero față de persoanele din trafic.

Deși au mai existat discuții, întâlniri, promisiuni privind problemele legate de starea drumului punctului vamal Albița, acesta rămâne într-o stare greu de traversat, riscând să devină în timpul cel mai apropiat un drum impracticabil, fiindcă nu a fost reparat și reabilitat niciodată în toți acești peste 20 de ani.

Vă mulțumesc tare mult.

O rog pe doamna senator Covaciu Severica. Și, în egală măsură, pe colega doamna senator Sbîrnea Iuliana să se pregătească, după aceea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mircea Titus Dobre, ministrul turismului, și are ca obiect „Măsuri de creștere a numărului de turiști străini în Maramureș”.

Stimate domnule ministru,

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, numărul de turiști străini care vin în România este într-o semnificativă creștere. Pe de altă parte, în țară avem zone cu potențial turistic ridicat, însă vizitate tot mai puțin de străini. Este și cazul județului Maramureș, care a înregistrat o scădere a înnoptărilor în dreptul vizitatorilor externi. Astfel, în semestrul I al anului curent, numărul străinilor care au înnoptat în Maramureș a scăzut cu 13% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În prezent, Maramureșul are câteva atracții turistice de interes național: Cimitirul Vesel (situat printre primele situri funerare, ca notorietate, la nivel mondial), Cascada Cailor (cea mai înaltă din țară și a doua ca popularitate), zeci de biserici de lemn (dintre care opt sunt incluse în patrimoniul UNESCO), Mocănița de pe Valea Vaserului (unică în Uniunea Europeană, declarată „Obiectivul turistic al anului 2013”), Mănăstirea Săpânța-Peri, cea mai înaltă biserică de lemn din lume, iar lista este lungă. La toate acestea se adaugă obiceiurile și tradițiile rurale, situate în topul atracțiilor turiștilor străini.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi comunicați următoarele:

– Care sunt proiectele de promovare turistică la nivel național derulate în prezent și care sunt obiectivele din Maramureș vizate pentru promovare?

– Ce a făcut concret Ministerul Turismului pentru promovarea în străinătate a bisericilor vechi din Maramureș și a tradițiilor străvechi din această zonă pentru perioada 2017–2020, așa cum și-a asumat în prima parte a anului 2017, după cum reiese dintr-un comunicat postat pe site-ul instituției pe care o conduceți?

Vă rog să-mi dați un răspuns în scris.

Mulțumesc.

Severica Covaciu, senator de Maramureș al Partidului Mișcarea Populară.

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna colegă Sbîrnea Liliana.

Și îmi cer scuze, mai înainte cred că v-am botezat Iuliana.

Mulțumesc frumos.

V-aș fi corectat, oricum, domnule președinte.

Mulțumesc tare mult.

Și îl rog, după aceea, pe colegul Stângă George Cătălin să se pregătească.

Am o întrebare adresată domnului ministru al sănătății, domnul Florian Bodog.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că, în prezent, nu avem un președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ci un vicepreședinte care are atribuții de interimar, până la alegerea noului președinte, dată fiind și relația de subordonare a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău față de Casa Națională, vă rog să aveți amabilitatea de a dispune către factorii responsabili solicitarea mea de elaborare a unei situații statistice a beneficiarilor de îngrijiri medicale la domiciliu din județul Buzău în perioada ianuarie–septembrie 2017, ca urmare a recomandărilor din ambulatoriu sau de către medicul de familie, la externarea bolnavilor, cu păstrarea confidențialității asupra identității beneficiarilor.

Sunt interesată, în primul rând, de modul în care se decide raportul dintre statusul de performanță ECOG și numărul de zile de îngrijiri medicale și dacă sunt respectate toate condițiile pentru decontarea acestor servicii medicale în timp util de către Casa de Asigurări de Sănătate către furnizorii de servicii de specialitate cu care are asigurat contract.

De asemenea, sunt interesată de modul în care, după expirarea celor 90 de zile legale de îngrijiri medicale, se poate continua îngrijirea de specialitate la domiciliu pentru bolnavii cronici, nedeplasabili, cu afecțiuni grave și în ce condiții.

Cu aleasă considerație, senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe colegul Stângă să vină la microfon și pe domnul Ionașcu, după aceea, să se pregătească.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului.

Obiectul întrebării este „Prăbușirea treptată a falezei Dunării din municipiul Galați în apele fluviului”.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Problemele malului Dunării devin, cu fiecare zi care trece, tot mai grave la Galați. În ultimii 17 ani au fost făcute nenumărate expertize tehnice și studii de fezabilitate, iar toate au ajuns la concluzia alarmantă că municipiul Galați alunecă, pur și simplu, în albia fluviului.

Din anul 2000, când problemele au devenit evidente, s-au cheltuit peste 1,5 milioane de euro pe studii de fezabilitate și expertiză, însă nu s-a făcut nicio lucrare de consolidare a versantului. Rapoartele de specialitate întocmite de autorități privind stabilitatea falezei Dunării au scos la iveală faptul că versantul alunecă rapid către fluviu, cu circa 10 milimetri pe lună. Tasarea falezei Dunării este accelerată, observându-se cu ochiul liber de peste tot.

În ciuda previziunilor pesimiste și a semnalelor alarmante, autoritățile alocă fonduri pentru studii, dar nu și pentru consolidarea malului.

Doamnă ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să-mi comunicați dacă ministerul coordonat de dumneavoastră are în vedere alocarea de fonduri pentru consolidarea falezei Dunării din municipiul Galați, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196 din 2005 privind Fondul de mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Senator PNL Stângă George Cătălin.

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să citesc și cea de-a doua întrebare, adresată domnului ministru al sănătății, Florian Bodog...

V-aș ruga să accelerați, să câștigăm timp. Vă mulțumesc.

## OK.

Obiectul întrebării: „Problemele sistemului național de depistare și tratare a tuberculozei”.

Stimate domnule ministru,

Conform informațiilor furnizate de către organizația Observatorul Român de Sănătate, în România lipsesc peste jumătate din cele 28 de medicamente necesare tratării TBC. Mai mult decât atât, România se clasează detașat ca fiind țara cu cea mai mică rată de vindecare din Europa, iar unul din patru cazuri depistate de tuberculoză este în România, incidența TBC fiind de șase ori peste media Uniunii Europene.

Problema este cauzată de faptul că în prezent în România lipsesc nu mai puțin de 15 dintre cele 28 de medicamente, iar pentru schema de tratament anti-TBC chiar și lipsa unui singur medicament din cele 28 poate afecta procesul de vindecare, bacteria devenind foarte rapid rezistentă la tratament. Situația se va agrava începând cu 1 ianuarie 2018, conform raportului Observatorului de Sănătate, din cauza retragerii organizațiilor internaționale care se ocupă în prezent de procurarea unora dintre aceste medicamente, care, momentan, nu sunt finanțate din bugetul alocat Programului național de TBC.

De asemenea, conform Organizației Mondiale a Sănătății, în România ar trebui diagnosticate anual între 800 și 1.000 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la tratament, însă, în realitate, la noi în țară sunt depistate doar 5-600 dintre aceste cazuri. ## Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să-mi transmiteți în ce măsură ministerul pe care îl gestionați va interveni în rezolvarea crizei medicamentelor pentru tratarea tuberculozei, precum și demersurile pe care le aveți în vedere pentru dotarea unităților spitalicești cu echipamente și consumabile necesare depistării unui diagnostic corespunzător TBC, având în vedere că, în conformitate cu Hotărârea de guvern nr. 121/2015, „tuberculoza în România reprezintă o prioritate de sănătate publică”.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Stângă George Cătălin, senator PNL.

Tot cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, aș vrea să citesc și interpelarea.

Și tot cu aceeași rugăminte, să încercați să accelerați.

Adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul interpelării: „Situația Conacului de la Țigănești, comuna Munteni, județul Galați”.

Construit în jurul anilor 1770, Conacul de la Țigănești reprezintă o istorie uitată a valorilor culturale ale țării și ale istoriei noastre, fiind considerat ani la rând proprietatea nimănui. Conacul, o adevărată bijuterie istorică, a fost lăsat mai bine de 20 de ani de către proprietari într-o stare avansată de degradare.

Conacul de la Țigănești este un palat în stil neoclasic, înscris în lista monumentelor istorice sub codul Galați-IV-m-B-03148, alături de poarta triumfală de la intrarea în curtea conacului, construită în stil neogotic, ca un arc de triumf. Ansamblul de clădiri este literalmente impresionant, 12.900 de metri pătrați de suprafață construită și nu mai puțin de 4,5 hectare amenajate ca zonă de recreere. Din păcate, o bună parte din acest teren este folosită ca pășune, zona fiind folosită abuziv de către localnici pentru animale, lucru cauzat de lipsa unui sistem de pază a imobilului.

În prezent, proprietatea este estimată la aproximativ 50 de milioane de euro pe piața imobiliară.

Conacul de la Țigănești, situat la 7 kilometri de municipiul Tecuci, i-a aparținut lui Costache Conachi, mare logofăt, secretar domnesc pentru relații externe, autor al unui important proiect de reformă în învățământ și unul dintre redactorii Regulamentelor organice, considerat cel mai bun inginer hotarnic al vremii din Moldova. De asemenea, Costache Conachi a intrat în istoria literaturii de drept ca „cel dintâi veritabil poet al nostru de epocă modernă”.

Palatul de la Țigănești este încărcat de semnificație istorică și datorită faptului că a fost locul unde oaspeții familiei Conachi, și anume Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, au pus la cale Unirea Principatelor Române.

Conacul a fost donat de către un fost prefect al județului Tecuci Academiei Române, în scopul înființării în incinta acestuia a Școlii de Agricultură a Academiei. Școala a funcționat până în anii 1950, când palatul a fost naționalizat și transformat în sediul IAS Tecuci, urmând ca, în anii 1970, să fie transferat în patrimoniul combinatului siderurgic cu destinația „casă de vacanță”. După 1990, a intrat în posesia societății hoteliere a combinatului, numită Dunasi – SA, urmând ca, la privatizarea SIDEX, aceasta să primească în plus și 4,5 hectare aferente conacului.

Trebuie să vă anunț că din sală se fac bezele – cred că spre dumneavoastră, nu către mine... sau către amândoi odată.

Vă rog să încercați să terminați.

În 30 de secunde terminăm, domnule președinte.

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să luați act de situația menționată, pentru ca acest monument semnificativ, care ar putea pune comuna Munteni pe harta culturală a țării, să primească atenția cuvenită. De asemenea, vă rog să-mi transmiteți măsurile pe care ministerul coordonat de dumneavoastră le are în vedere pentru a împiedica distrugerea totală a monumentului istoric Conacul de la Țigănești.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Stângă, senator PNL.

Vă mulțumesc.

Încercați altădată să fiți mai concis, ca să nu intrăm în conflict direct cu sala.

Mulțumesc de înțelegere.

Îl rog pe domnul senator Ionașcu Gabi să vină la microfon și o rog, de asemenea, pe colega Arcan Emilia să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, dragi colegi!

Interpelarea mea se adresează domnului ministru..., Ministerului Culturii și Identității Naționale, domnului ministru Lucian Romașcanu, de subsemnatul, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.

Obiectul interpelării: „Situația avizului Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru monumentul de for public «Mihai Viteazul», de la Slobozia, județul Ialomița”.

Stimate domnule ministru Lucian Romașcanu,

În Parlamentul și Guvernul României s-au adoptat o serie de acte normative menite să asigure în mod corespunzător cinstirea și succesul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Ministerului Culturii și Identității Naționale revenindu-i cele mai importante sarcini de organizare, promovare și de implementare a programelor dedicate marelui eveniment.

Autorităților locale și județene le revine importanta sarcină de organizare și pregătire a evenimentelor, precum și de bugetare a acțiunilor premergătoare și de desfășurare a sărbătorii. Suntem convinși că toate evenimentele locale dedicate marii sărbători naționale sunt cuprinse în programul ministerului pe care îl conduceți, iar compartimentele de specialitate subordonate au în sarcină respectarea programului și a legii care reglementează monumentele de for public care constituie fondul material utilizat în cadrul ceremoniilor publice.

## Domnule ministru,

Suntem convinși că sunteți informat despre scandalul iscat cu privire la statuia lui Mihai Viteazul inaugurată la Slobozia în data de 1 Decembrie 1914... 2014, iertați-mă, botezată de unele canale media locale și naționale „Moș Crăciun”, amplasată în fața restaurantului și hotelului Select, care nu deține autorizație de construire și căruia i se eliberase un aviz din partea Ministerului Culturii la acea vreme.

Actuala administrație locală din Slobozia, probabil rușinată cel puțin de calitatea estetică a statuii, a procedat de curând la demolarea acesteia și la înlocuirea cu un alt monument, de această dată ecvestru, reprezentându-l pe marele unificator Mihai Viteazul, cunoscut fiind faptul că evenimentele dedicate Marii Uniri a României se organizează la monumente de for public care reprezintă personalități istorice sau simboluri ale Unirii, conferind, astfel, legitimitate evenimentului.

Vă mulțumim și noi.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și, în egală măsură, pe colegul domnul senator Oprea Mario Ovidiu să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Întrebarea mea este adresată domnului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Soluții mai eficiente de aplicare a unor legi în administrația publică locală”.

## Domnule ministru,

Mai mulți aleși locali din Circumscripția electorală nr. 29 din județul Neamț mi-au prezentat o serie de probleme pe care le întâmpină în aplicarea legislației la nivelul comunelor și orașelor. Mai concret, s-au referit, printre altele, la Legea sportului, în sensul că sprijinirea sportului de performanță este considerată de Curtea de Conturi ajutor de stat și sume mari se impută pe această cale autorităților locale.

Astfel, organele de control au constatat o lipsă profundă de coerență între dispozițiile legale prevăzute de Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, și, pe de altă parte, dispozițiile Legii nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, situații care au condus la emiterea unor decizii de imputare a sumelor alocate desfășurării de activități sportive organizate la nivel de administrație publică locală, context în care, la rândul său, aceasta se află în situația de a nu mai finanța activitatea sportivă, în lipsa unui cadru legal coerent, având o interpretare diferită a aceluiași caz, ceea ce generează frică, pasivitate și neasumarea răspunderii de către funcționarii publici.

Având în vedere greutățile birocratice pe care aleșii locali le întâmpină în aplicarea legislației, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri s-ar putea adopta pentru a eficientiza administrația publică locală.

Răspunsul dumneavoastră îl aștept în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Și noi mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să poftească la microfon și îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să se pregătească, după aceea.

Mulțumesc, domnule președinte. Am să accelerez.

Interpelarea mea este adresată domnului Florian Dorel Bodog, ministru, Ministerul Sănătății, doamnei Carmen Daniela Dan, ministru, Ministerul Afacerilor Interne, și domnului doctor Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Obiectul interpelării îl reprezintă „Reluarea licitației pentru dotarea cu ambulanțe”.

În Dolj supraviețuirea devine o loterie, iar cazul femeii decedate la Filiași confirmă acest lucru. Programul de guvernare, printre altele, cuprinde planul de achiziționare a 5.000 de ambulanțe pentru satele din România. Gradul de implementare este de 0%. La Filiași, într-un oraș cu 18.600 de locuitori, un om a murit fiind privat de șansa de a primi la timp primul ajutor, pentru că nu s-a găsit o salvare. Victima a fost transportată la urgențe cu o autoutilitară, pentru că singura ambulanță dotată din Filiași era indisponibilă. Serviciul Județean de Ambulanță Dolj funcționează la cota de avarie și intervine la urgențe cu echipamente depășite, neperformante, parcul auto al ambulanței doljene fiind uzat în proporție de 70%.

Semnalul pe care doresc să-l transmit este că, în timp ce mor oameni, două ministere nu pot ajunge la un numitor comun pentru a demara lunga procedură de achiziție, iar asta vă face responsabili pentru fiecare deces survenit, ca cel de la Filiași.

Până acum, tentativele de cumpărare a ambulanțelor s-au limitat la schimburi verbale și la întârzieri care produc situații dezastruoase. Întreruperea achizițiilor de ambulanțe în semestrul I 2015 prin achiziția ultimului lot de 300 de ambulanțe din contractul-cadru multianual, care a expirat în 30 iunie 2015, precum și bâlbâiala ministerelor responsabile de a încheia un nou contract-cadru pe 4 ani în achiziționarea unui număr de 4.000 de ambulanțe pentru serviciile publice de ambulanțe și SMURD, proiect-cadru demarat în luna august 2015, indică doar tendința continuă de a priva pacienții de o șansă de care poate atârna întreaga lor viață. Ministerele pe care le conduceți trebuie să intervină în situațiile de urgență, nu să creeze situații de urgență.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să se prezinte la microfon și pe domnul coleg senator Botnariu Emanuel Gabriel să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara, domnilor colegi!

Interpelarea de astă-seară se adresează domnului viceprim-ministru Paul Stănescu și are ca obiect „Actualizarea înscrisurilor din cartea funciară”.

Excelența Voastră domnule ministru,

Sistemul de evidență prin cartea funciară, existent din vechime în Ardeal, s-a dovedit a fi deosebit de eficace pentru înregistrarea și autentificarea proprietăților imobiliare, ceea ce a făcut ca el să fie extins în prezent la nivelul întregii țări. Cu toate acestea, din cauza cunoscutelor schimbări istorice, politice și sociale prin care țara a trecut în decursul anilor, chiar și în zonele în care acest sistem a funcționat, s-au produs dereglări în conducerea înscrisurilor, interesul deținătorilor pentru actualizarea lor devenind scăzut odată cu colectivizarea proprietăților și cu interzicerea tranzacționării acestora, inclusiv a celor din zonele necooperativizate. În cazul acestora din urmă, singura evidență la îndemâna autorităților – și, în special, a acelora în care sediul cărții funciare era la mare distanță de localitatea în care își exercitau mandatul – o constituia înscrisul în registrul agricol pe baza declarației pe proprie răspundere, ceea ce nu garanta exactitatea datelor (având în vedere mijloacele rudimentare cu care se făceau măsurătorile) și nici dreptul de proprietate, fiind autentificată doar posesia.

Astfel, s-a ajuns ca în unele zone să existe și acum înregistrări în cartea funciară neactualizate încă de la începutul secolului trecut sau din perioadele interbelice și postbelice de până la colectivizare, drept proprietari rămânând înscriși foștii latifundiari sau, în cel mai bun caz, strămoșii actualilor deținători. Ca urmare, aici există peste 60-70% din deținătorii de terenuri agricole care nu au proprietatea atestată prin înscrisul în cartea funciară, ei fiind doar posesori ai acestora și, cu toate acestea, plătind impozite și taxe de proprietari, ca oricare alt deținător de teren în proprietate. Ca să nu mai vorbim de faptul că fără deținerea titlului de proprietate atestat prin extrasul de carte funciară nu pot primi autorizație de construcție, nu pot beneficia nici măcar de elementarele condiții ale civilizației, precum racordarea (sau extinderea) la rețeaua electrică, după cum nu pot beneficia nici de fonduri pentru inițierea și derularea unor afaceri de familie.

## Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel să se prezinte la microfon, pentru a ne prezenta interpelarea Domniei Sale, și îl rog pe colegul Ion Marcel Vela să se pregătească.

## Mulțumesc foarte mult.

Am o interpelare și o întrebare, totodată.

Prima este interpelarea adresată domnului ministru al sănătății publice, Florian Bodog, și domnului președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Teohari Vulcănescu, de către senatorul Emanuel Botnariu, Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD.

Obiectul interpelării: „Informații privind pacienții cu boli psihice”.

## Domnule ministru,

## Domnule președinte,

În condițiile în care, momentan, nu există o evidență exactă a persoanelor cu tulburări psihice, precum și în contextul necesității unor modificări legislative în domeniu de natură să permită asigurarea îngrijirilor medicale adecvate pentru aceste categorii de persoane, vă rog să-mi comunicați o situație cu privire la numărul consultațiilor pacienților cu boli psihice pe cod de diagnostic, cu costurile aferente medicamentelor prescrise, regularitatea și continuitatea tratamentelor în ultimii 5 ani, pe criterii de sex, mediu și vârstă.

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să trimiteți răspunsul în scris.

Cu deosebită stimă și mulțumiri pentru colaborare, senator Emanuel Gabriel Botnariu.

Și, dacă-mi permiteți, am o întrebare adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției, tot de către senatorul Emanuel Gabriel Botnariu, din Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD.

Obiectul întrebării: „Necesitatea modificării tutelei și a curatelei”.

## Stimate domnule ministru,

În cauza B. împotriva României (nr. 2), (hotărârea din 19.02.2013) – Încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenție sub un dublu aspect. În legătură cu internarea nevoluntară a reclamantei (o persoană cu handicap), Curtea a apreciat că aceasta nu a respectat exigențele legale în vigoare privind luarea și confirmarea deciziei de internare nevoluntară. În plus, a constatat că, în ciuda faptului că Legea privind protecția persoanelor cu handicap prevede obligația de a institui o protecție juridică sub formă de tutelă sau de curatelă, nu a fost adoptată nicio măsură de protecție de acest tip în privința reclamantei, ceea ce a conferit un caracter iluzoriu garanțiilor instituite de Legea sănătății mintale.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumim.

Îl rog pe colegul Ion Marcel Vela să ne prezinte punctul Domniei Sale de vedere din seara aceasta legat de... intervenția la microfon.

Și îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să se pregătească.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Felix Stroe, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Construcții improprii și neconforme pe rețeaua de drumuri naționale și europene din județul Caraș-Severin”.

Stimate domnule ministru,

În ultimul an, pe traseele de drumuri naționale, precum și pe cel european E70 din județul Caraș-Severin, în proximitatea carosabilului, sunt plantați mii de stâlpi din lemn pentru a susține o rețea de cabluri aeriene, în terenul proprietate publică a statului român, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, prin CNAIR.

Dincolo de faptul că sunt afectate estetica și arhitectura infrastructurii rutiere, această pădure artificială este un adevărat pericol pentru toți participanții la trafic.

Având în vedere că suntem stat membru al Uniunii Europene și că există o legislație clară referitoare la siguranța circulației rutiere, coroborată cu cea a disciplinei în construcții, care prevede că rețelele de utilități, inclusiv rețelele aeriene de comunicații, se realizează doar subteran, vă rog să-mi răspundeți la următoarea interpelare:

1. Cine a vizat o astfel de lucrare? Ce reprezintă ea? Respectă legislația în vigoare?

2. Și care sunt măsurile luate de către dumneavoastră pentru a asigura siguranța rutieră a participanților la circulația pe aceste drumuri publice naționale și europene de pe raza județului Caraș-Severin?

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Senator Ion Marcel Vela, Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

## Vă mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul Pănescu Doru Adrian să ne prezinte întrebarea Domniei Sale, după care o să vă prezint lista depusă la secretariat de către colegii care au mai avut...

Doriți încă o intervenție? OK.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Felix Stroe, Ministerul Transporturilor.

Obiectul întrebării: „Problema examinării practice a absolvenților școlilor de șoferi”.

Stimate domnule ministru,

În multe orașe din Moldova, dar în mod special în municipiul Iași, există probleme serioase legate de examinarea practică a absolvenților de școli de șoferi. La ora actuală, în Iași, programările pentru obținerea permisului auto la examenul practic au ajuns să se facă la distanță de patru și chiar cinci luni de zile de la data promovării examenului teoretic.

Principala cauză a acestei situații este numărul mic de polițiști examinatori. Astfel, în prezent, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din Județul Iași are 10 examinatori care trebuie să acopere un județ întreg, respectiv examenele practice pentru obținerea permisului auto atât în municipiul reședință de județ, cât și din municipiul Pașcani.

Această stare de fapt influențează negativ atât rata de promovare a absolvenților școlilor de șoferi, cât și modul în care instructorii auto și cursanții ajung să-și organizeze cursurile practice. Astfel, în afara celor 15 cursuri practice obligatorii înainte de susținerea examenului teoretic, cursanții sunt nevoiți să plătească bani în plus pentru ore de conducere pe care să le parcurgă cu câteva zile înainte de examenul practic.

În aceste condiții, ar trebui găsite urgent soluții pentru scurtarea timpului de așteptare de la promovarea probei teoretice și până la data la care poate fi programată proba practică. O posibilitate, pe care o supun atenției dumneavoastră, ar fi împărțirea parcurgerii celor 15 cursuri practice obligatorii în două etape distincte: una care să se deruleze înaintea probei teoretice și care să cuprindă 10 cursuri, iar cealaltă etapă să se deruleze înainte de proba practică și să cuprindă restul de cinci cursuri.

O altă soluție, pentru care vă solicit expertiza și atenta analiză, ar consta în selectarea și atestarea ca examinatori pentru examenul practic de obținere a permisului de conducere a unora dintre instructorii auto cu rezultate bune sub aspectul promovării examenelor de către cursanții pe care i-au instruit. Tind să cred că ar putea fi o soluție viabilă, în condițiile în care există deficit de personal în rândul polițiștilor examinatori și un număr tot mai mare de solicitări privind obținerea permisului de conducere.

Mulțumesc.

Înainte să prezentăm listele cu ceilalți colegi care au depus întrebări și interpelări în sesiunea din seara aceasta la secretariat, o rog pe colega noastră Arcan Emilia să ne prezinte interpelarea Domniei Sale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Florian Bodog, de la Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Măsuri privind reducerea cazurilor de cancer la sân”.

Domnule ministru,

Ziua luptei împotriva cancerului la sân este marcată an de an la data de 1 octombrie la nivel mondial. În zeci de țări se desfășoară, la această dată, acțiuni la scară largă, cum ar fi iluminatul clădirilor în roz, marșuri, distribuirea de fundițe roz menite să amintească femeilor că prin prevenție și prin efectuarea de controale medicale periodice își pot păstra sănătatea.

În țara noastră, mortalitatea din această cauză este de 36%, depășind media mondială. Tragic este și faptul că aproape 84% dintre femeile de la sate nu au făcut niciodată un control preventiv, iar până acum statul român nu s-a dovedit a fi capabil să subvenționeze cheltuielile complementare cu medicamentele necesare, cu alimentația și igiena personală a bolnavilor de cancer.

Partidul Social Democrat, în programul de guvernare, și-a asumat să îi ocrotească pe bolnavele de cancer mamar și pe cei expuși unui risc. Rugămintea este, domnule ministru Florian Bodog, să acordați o mai mare atenție în acest sens.

Cu mult respect, vă întreb:

1. Ce finanțări de la bugetul de stat se vor aloca în perioada 2017–2020 pentru cercetarea în domeniul oncologiei și tratării cancerului mamar?

2. Există tratamente de tratare a cancerului de sân în România nedecontate de Casa de Asigurări de Sănătate?

Cu speranța că veți înțelege această doleanță a femeilor aflate în această dificultate, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

Supun atenției lista cu ceilalți colegi care au depus la secretariat interpelările Domniilor Lor, și anume: Stocheci Cristina Mariana, Mihu Ștefan, Federovici Doina Elena și Trufin Lucian (semnatari ai aceleiași interpelări), Silistru Doina, Botnariu Emanuel Gabriel, Hărău Eleonora Carmen, Gorghiu Alina Ștefania, Nicoară Marius Petre, Pîrvulescu Eugen, Bulacu Romulus, Caracota Iancu, Cornel Popa, Cîțu Florin, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica, Presadă Florina Raluca, Goțiu Remus Mihai, Bădulescu Dorin Valeriu.

Și lista cu senatorii care au depus întrebări la secretariatul de ședință: Avram Nicolae, Smarandache Miron Alexandru, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Federovici Doina, Toma Cătălin Dumitru, Pereș Alexandru, Hărău Eleonora Carmen, Bulacu Romulus, Șoptică Costel, Caracotă Iancu, Presadă Florina Raluca, Dinică Silvia, Dircă George Edward, Alexandrescu Vlad Tudor, Goțiu Remus Mihai, Talpoș Ioan și Bădulescu Dorin Valeriu.

Vă informez, de asemenea, că li s-au înmânat răspunsuri la întrebări și interpelări următorilor colegi senatori:

– Siminica Mirea, din partea Ministerului Sănătății, de către Dan Dumitrescu, secretar de stat;

– Cătălin Dumitru Toma, de la Ministerul Transporturilor, de către Maria Magdalena Grigore;

– de asemenea, lui Iustin Talpoș, de la Ministerul Tineretului și Sportului, de către Cosmin Butuza, secretar de stat;

– senatorului Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Energiei, de către Robert Iulian Tudorache.

Acestea fiind zise, declarăm închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 30 octombrie 2017, și le mulțumesc încă o dată colegilor secretari care m-au asistat astăzi pe mine, senator Cornel Popa, și anume domnilor secretari Ion Marcel Vela și Marian Pavel.

Vă mulțumesc foarte mult.

Noapte bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.15._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084105]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 155/8.XI.2017 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei