Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 septembrie 2011
procedural · retras
Lia Olguța Vasilescu
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
În primul rând, domnule președinte, aș vrea să contest votul care s-a dat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și în Comisia pentru cultură, artă și
mijloace de informare în masă. Și eu, și colegul Șova, și colegul Georgică Severin am contestat acest vot chiar atunci. Nu ni s-a dat posibilitatea să mai participăm la dezbaterile care aveau loc în comisie. S-a trecut la vot. Evident că nu am votat, pentru că nu ne epuizasem toate argumentele. În fine, până la urmă, s-a hotărât că această ordonanță de urgență a Guvernului a trecut de comisii, ceea ce nu este adevărat.
Acum aș vrea să intru pe fondul problemei și vreau să vă spun un lucru: în urmă cu câțiva ani, când eram tot parlamentar și s-a pus, pentru prima oară, în dezbatere în Parlamentul României, după ordonanța de urgență a Guvernului de atunci, ideea ca RADEF-ul să dea aceste cinematografe, ca acestea să se ducă la autoritățile locale, m-am opus foarte mult și tot ceea ce am spus la vremea respectivă – stenograma Camerei Deputaților stă mărturie – s-a adeverit între timp, în sensul că majoritatea cinematografelor s-au transformat în săli de discoteci, tot felul de cârciumi și alte asemenea lucruri. Din păcate, asta s-a întâmplat. Contractele, la vremea respectivă, nu s-au făcut așa cum trebuie.
Dar am înțeles și argumentul care a stat la baza acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, și anume RADEF-ul și Guvernul nu mai aveau bani să susțină aceste săli de cinema, și atunci au preferat să le dea autorităților locale.
Acum, ni se spune că Guvernul le dorește înapoi, să treacă iar în proprietatea publică a statului și să se ia de la autoritățile locale. Acum vă spun că este imposibil să mai facem acest lucru, pentru că există deja niște contracte în derulare, pentru că ar însemna să ne alegem cu foarte multe procese, statul român ar trebui să stea în procese.
Argumentul suprem este iarăși același care a stat la baza ordonanței de urgență a Guvernului de acum câțiva ani: RADEF-ul nu are bani și statul nu are bani să întrețină aceste cinematografe. Deci le-au dat, pentru că n-aveau bani să le întrețină, acum vor să le ia înapoi, deși nu au niciun leu în plus ca să le întrețină.
Mai mult decât atât, ni s-a spus de către domnul director că acești bani ar exista – eu îl asigur de toată considerația mea și sunt absolut convinsă că luptă pentru o cauză bună –, dar, din păcate pentru dumnealui, nu a putut să ne convingă de acest lucru. Ne-a spus că dorește să vândă câteva cinematografe ca să le reabiliteze pe toate celelalte.
Deși vor exista foarte multe procese pe rol, este evident că s-ar putea ca statul, pentru că știm cu toții cum s-au făcut contractele la vremea respectivă, să piardă, și atunci ne punem o altă belea pe cap, să spunem așa. Mai mult decât atât, eu nu știu dacă această strategie pe care o are la ora actuală domnul reprezentant al Guvernului va fi continuată după ce se va schimba din funcție Domnia Sa.