Ana Birchall

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor din ședința Comisiei pentru afaceri europene s-a arătat, așa cum a fost precizat și în opinia sa, că este într-adevăr momentul oportun pentru revizuirea Strategiei Europa 2020, având în vedere că trebuie stabilite prioritățile de politică postcriză ale Uniunii Europene pentru cea de-a doua jumătate a deceniului.

De asemenea, s-a observat că guvernanța economică a Uniunii Europene, pusă în aplicare anual prin intermediul Semestrului european, a fost substanțial consolidată în ultimii ani și devine un instrument solid pentru urmărirea priorităților postcriză, care va fi util în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a apreciat trecerea în revistă de către Comisia Europeană a tendințelor pe termen lung care pot afecta creșterea economică, și anume: schimbările societale, însemnând îmbătrânirea populației și vechea chestiune a inegalității privind distribuția veniturilor; globalizarea și comerțul, Uniunea Europeană fiind cel mai mare exportator și comerciant de bunuri și servicii din lume; evoluțiile privind productivitatea și utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor; presiunea asupra resurselor și preocupările legate de mediu.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a exprimat acordul cu intenția Comisiei Europene de a lansa o consultare la nivelul Uniunii Europene cu toate părțile interesate cu privire la învățămintele care trebuie trase și la principalii factori care trebuie să orienteze următoarele etape ale strategiei de creștere postcriză a Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene a admis evaluarea Comisiei Europene privind realizarea obiectivelor Europa 2020 și recomandă autorităților naționale competente să țină cont de aceste date în exercițiul de programare, în organizarea instituțională și în deciziile punctuale luate în aplicarea programelor, și anume:

– rata ocupării între 20 și 64 de ani de 75%, la nivelul anului 2020; România a înregistrat o scădere a ratei ocupării de la 64,4 în 2008 la 63,8 în 2012;

– nivelul investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare de 3% din PIB în 2020. În anul 2012, România se afla pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în ceea ce privește nivelul investițiilor, de 0,42% din PIB;

– reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră cu 20% față de anul de referință 1990; România, cu o reducere a emisiilor de 49,54%, se situează pe locul 3 în cadrul Uniunii Europene;

– ponderea energiei din resurse regenerabile în consumul final brut de energie, 20% în anul 2020. În România, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile a atins un nivel foarte apropiat de obiectivul asumat la nivel național pentru 2020, de 24%;

– creșterea eficienței energetice cu 20% până în 2020; la nivelul statelor membre, 13 state, printre care și România, au atins țintele indicative de eficiență energetică;