Stenogramă plen

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc.

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 401 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 227, sunt absenți 174, din care 27 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal fiind îndeplinit, intrăm la primul punct al ordinii de zi, unde, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite următoarele materiale...

Am rugămintea să luați loc.

## O clipă!

Deci au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de marți, 10, și miercuri, 11 iunie 2014; programul de lucru pentru perioada 10–14 iunie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 2–10 iunie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita drept de sesizare a Curții Constituționale.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă validarea unor mandate de deputat.

În conformitate cu prevederile art. 9 din regulament, îi dau cuvântul domnului președinte Florin Iordache, președintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei. După acest lucru vă dau cuvântul, domnule.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prezint raportul privind validarea unor mandate de deputați.

Comisia de validare a Camerei Deputaților, sesizată de către Biroul permanent, s-a întrunit pentru a verifica condițiile cerute de lege privind validarea unor mandate.

Având în vedere constatările făcute, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia de validare a hotărât, cu votul tuturor membrilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților validarea celor 5 mandate de deputați declarați aleși la alegerile parțiale organizate în data de 25 mai 2014, înscriși în ordinea circumscripțiilor electorale, potrivit art. 10 din Regulamentul Camerei Deputaților, după cum urmează:

– doamna deputat Marin Laura, candidat din partea PSD, aleasă în Circumscripția electorală nr. 18, Colegiul uninominal nr. 9;

– domnul deputat Marica Petru Sorin, candidat din partea PSD, ales în Circumscripția electorală nr. 22, Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 3;

– domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, candidat din partea PNL, ales în Circumscripția electorală nr. 25, Ilfov, Colegiul uninominal nr. 4;

– domnul deputat Silaghi Ovidiu Ioan, candidat din partea PSD, ales în Circumscripția electorală nr. 32, Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 2, și

– domnul deputat Bîrsășteanu Florică, candidat din partea PSD, ales în Circumscripția electorală nr. 37, Timiș, Colegiul uninominal nr. 3.

Tuturor le dorim mult succes după depunerea jurământului în fața plenului!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă aveți comentarii în legătură cu raportul? Nu sunt.

Vă rog, pe procedură, domnul Toader.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Îmi fac datoria să mai spun o dată: fac parte din Comisia pentru transporturi, sunt vicepreședintele acestei comisii care nu are unde să-și desfășoare activitatea.

Am mai spus-o, am ridicat-o de mai multe ori.

De ce a fost nevoie să desființăm comisia nu e treaba mea, e treaba dumneavoastră, care ați hotărât acest lucru, dar este inadmisibil să nu ne putem desfășura activitatea.

Sigur că e o problemă foarte arzătoare..., problema cu portul Constanța o discută colegul meu, domnul Iancu, foarte bine, că are experiență, dar e treaba noastră, a acestei comisii. Noi unde trebuie să ne desfășurăm activitatea?

Și am rugămintea, domnule președinte de ședință, să comunicați în Biroul permanent o soluție. Dacă nu, haideți înapoi, că nu ne supărăm, nu ținem neapărat de anumite funcții.

Deci încă o dată vă rog și fac apel la dumneavoastră, am vrut să anunț plenul că nu ne putem desfășura activitatea în condiții normale.

Da.

Vă mulțumesc.

Votul asupra validării mandatelor se va exprima mâine, cu prilejul votului final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Dau citire scrisorii domnului deputat Dan Nica, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 18, Galați, Colegiul uninominal nr. 5, membru al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care ne aduce la cunoștință că demisionează începând cu data de 23 iunie 2014.

Menționează că la alegerile din data de 25 mai 2014 a fost ales deputat în Parlamentul European, funcție pentru care optează.

Proiectul de hotărâre se va supune mâine votului final. Are un singur articol unic, căruia îi dau citire:

„Camera Deputaților constată încetarea calității de deputat a domnului Dan Nica. Începând cu data de 23 iunie 2014 declară vacant locul respectiv de deputat în Circumscripția electorală nr. 18, Galați, Colegiul uninominal nr. 5.”

La punctul 4 avem Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

În temeiul prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre care la articolul unic cuprinde faptul că doamna deputat Roberta Alma Anastase, aparținând Grupului parlamentar al PDL, trece de la Comisia pentru muncă și protecție socială la Comisia pentru politică externă, în calitate de membru.

Și acest proiect de hotărâre va fi supus mâine votului final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Bilanțul Strategic Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Aveți proiectul de hotărâre.

Dacă aveți observații la el? Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Bilanțul Strategic Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, COM 130/2014, împreună cu Comisia pentru muncă și protecție socială și cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Comisiile sesizate pentru proiect de opinie au transmis documentele respective la termenul stabilit.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene, pe baza căruia a fost redactat prezentul proiect de hotărâre al Camerei Deputaților, a fost supus dezbaterii în ședința din data de 3 iunie 2014, în prezența invitaților din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care au furnizat informații și au prezentat poziția Guvernului față de principalele prevederi ale comunicării.

În elaborarea proiectului său de opinie, Comisia pentru afaceri europene a utilizat, de asemenea, nota Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană, Departamentul pentru studii parlamentare și politici al Camerei Deputaților.

Proiectul final de opinie a fost adoptat cu unanimitate. Comisia pentru afaceri europene a observat că bilanțul obiectivelor și al inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 este neomogen.

Uniunea Europeană se apropie de îndeplinirea obiectivelor privind educația sau clima și energia, dar în cazul obiectivelor privind ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea sau reducerea sărăciei există probleme serioase.

Comisia pentru afaceri europene a constatat că motivele pentru care este necesară Strategia Europa 2020 sunt în anul 2014 la fel de stringente ca în anul 2010, cu atât mai mult cu cât procesul de convergență a încetinit, chiar s-a inversat în unele părți ale Europei, ca urmare a acumulării dezechilibrelor și sub presiunea crizei.

Pentru a putea răspunde așteptărilor cetățenilor săi și a-și menține rolul pe plan mondial, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze strategia de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, obiectiv susținut fără rezerve de către țara noastră.

Vă mulțumesc și eu. Doamna Birchall, vă rog.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor din ședința Comisiei pentru afaceri europene s-a arătat, așa cum a fost precizat și în opinia sa, că este într-adevăr momentul oportun pentru revizuirea Strategiei Europa 2020, având în vedere că trebuie stabilite prioritățile de politică postcriză ale Uniunii Europene pentru cea de-a doua jumătate a deceniului.

De asemenea, s-a observat că guvernanța economică a Uniunii Europene, pusă în aplicare anual prin intermediul Semestrului european, a fost substanțial consolidată în ultimii ani și devine un instrument solid pentru urmărirea priorităților postcriză, care va fi util în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a apreciat trecerea în revistă de către Comisia Europeană a tendințelor pe termen lung care pot afecta creșterea economică, și anume: schimbările societale, însemnând îmbătrânirea populației și vechea chestiune a inegalității privind distribuția veniturilor; globalizarea și comerțul, Uniunea Europeană fiind cel mai mare exportator și comerciant de bunuri și servicii din lume; evoluțiile privind productivitatea și utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor; presiunea asupra resurselor și preocupările legate de mediu.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a exprimat acordul cu intenția Comisiei Europene de a lansa o consultare la nivelul Uniunii Europene cu toate părțile interesate cu privire la învățămintele care trebuie trase și la principalii factori care trebuie să orienteze următoarele etape ale strategiei de creștere postcriză a Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene a admis evaluarea Comisiei Europene privind realizarea obiectivelor Europa 2020 și recomandă autorităților naționale competente să țină cont de aceste date în exercițiul de programare, în organizarea instituțională și în deciziile punctuale luate în aplicarea programelor, și anume:

– rata ocupării între 20 și 64 de ani de 75%, la nivelul anului 2020; România a înregistrat o scădere a ratei ocupării de la 64,4 în 2008 la 63,8 în 2012;

– nivelul investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare de 3% din PIB în 2020. În anul 2012, România se afla pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în ceea ce privește nivelul investițiilor, de 0,42% din PIB;

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, proiectul de hotărâre trece la votul final. Următorul proiect de hotărâre, de la punctul nr. 6, este Proiectul de hotărâre privind participarea Camerei Deputaților la bugetul Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei.

Este o hotărâre care are două articole.

Primul articol: „Se aprobă participarea Camerei Deputaților la reuniunea Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei cu o delegație formată din 3 deputați.”

Articolul 2: „Cotizațiile financiare stabilite, conform regulilor acestei organizații, care urmează să fie plătite începând cu anul 2014, anual, de către Camera Deputaților, se includ în bugetul anual de venituri și cheltuieli ce se aprobă de Camera Deputaților, potrivit art. 64 alin. (1) din Constituția României.”

Acestea sunt articolele proiectului de hotărâre care merge la votul final.

La punctul 7...

Vă rog, domnule Neacșu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, am să vă rog să propuneți plenului la vot aducerea pe poziția 13 a proiectului legislativ aflat pe poziția 109, nr. 528/2013, Propunerea legislativă privind exonerarea de la plată a unor sume de către personalul plătit din fonduri publice.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Cernea, vă rog.

Procedură, da?

Vă rog să fiți atenți.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am și eu o rugăminte asemănătoare cu cea formulată de domnul Neacșu.

La punctul 19 pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind parteneriatul civil. Din păcate, pentru această propunere încă nu există un raport din partea Comisiei juridice, un raport întocmit corect.

Eu am adresat Biroului permanent două solicitări pentru ca această – una o am aici, la mine –, pentru ca acest proiect de lege să fie discutat după ce se clarifică faptul că raportul a fost fraudat la comisie, întrucât au fost trecuți 24 de membri prezenți. În realitate, ei erau 11, iar acest lucru a fost filmat și este pe internet, și a fost dat și de către presă.

Așadar, până nu există un raport corect întocmit, vă rog să nu discutăm în plen acest proiect de lege, să îl amânăm până în momentul în care vom avea un raport întocmit corect la Comisia juridică.

Aceasta este rugămintea mea.

Pentru că, altfel, încălcăm mai multe articole din regulament.

Domnule Cernea, vă mulțumesc. Domnule Neacșu, vă rog.

Da.

Teoretic, n-ar fi o problemă. Numai că, procedural, pot fi dezbătute în Camera Deputaților, dacă plenul este de acord, proiecte care nu au raport depus.

În aceste condiții, noi am văzut că există un raport al Comisiei juridice.

Deci eu, în numele Grupului parlamentar al PSD, am să susțin ca proiectul să rămână la ordine, așa cum este repartizat.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am tot respectul pentru colegul nostru, domnul Cernea, dar propunerea pe care a făcut-o e în afara regulamentului.

Introducerea... modificarea ordinii de zi, în regulament, e stabilită clar: la propunerea liderului de grup sau a înlocuitorului acestuia. După câte știu eu, domnul Cernea nu este lider de grup parlamentar, deci... Și nici n-am ajuns la proiectul de act normativ solicitat de Domnia Sa a se dezbate, în așa fel încât, ca inițiator... deși n-are dreptul nici ca inițiator să facă o astfel de propunere.

Deci dumneavoastră sunteți în afara regulamentului propunând o astfel de soluție astăzi în plen, domnule președinte.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, domnule Tinel, sunt de acord, numai că e mai greu să înțeleagă domnul Cernea treaba asta și de-asta am vrut să

## **Domnul Nagy Peter Tamas** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține prezentul Proiect de lege privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Prezentul proiect are în vedere îmbunătățirea legislațieicadru care reglementează licențierea depozitelor și regimul certificatelor de depozit care să asigure, începând cu noua recoltă a anului 2014, operaționalizarea și optimizarea procedurilor de licențiere, regimul utilizării certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate ca un mecanism alternativ de gestionare a riscurilor economice datorită tranzacționării directe de semințe.

Textul actualei Ordonanțe de urgență nr. 141/2002 este inoperabil, din cauza modificărilor propuse prin Ordonanța nr. 7/2009, care nu mai pot fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2014.

Deci, în consecință, susținem prezentul proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 1 aprilie 2014.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea procedurii de acordare a licențelor de depozit pentru semințele de consum, reglementarea caracterului certificatelor de depozit și a modului de utilizare a acestora, precum și constituirea schemei de garantare a finanțării acordate fermierilor pe baza certificatelor de depozit.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, adoptarea Proiectului de lege privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea s-a făcut în unanimitate de către comisie.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnule Tinel. Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Domnule Harbuz, vă rog să luați loc la prezidiu, aici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa Guvernului venea să îmbunătățească Ordonanța nr. 141, numai că în forma propusă apăreau chestii de birocrație și chestii legate de taxă, taxa de licențiere.

În comisie am obținut eliminarea acestei taxe pentru licențele de depozit, ceea ce e un lucru bun, mai ales că la nivel național, din știința mea, acum nu știu dacă greșesc, sunt vreo 200 de astfel de depozite, 205, 206, cu o capacitate de 4,6 milioane de tone. Deci ar trebui încurajată acțiunea asta.

Iar apariția acelei comisii naționale care să ateste, să licențieze operatorii pentru depozitare e un lucru bun.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține inițiativa legislativă în forma în care a fost adoptată în comisie.

Un lucru bun, am eliminat acea durată de valabilitate a licențelor. Era trecut în proiectul de lege 5 ani. Dacă l-ai licențiat și nu-și pierde obiectul de activitate, de ce să-l mai întorci o dată în comisie, să mai ia o dată formularistica la rând?

Deci susținem proiectul, inițiativa, așa cum a fost el modificat și aprobat în Comisia de agricultură a Camerei Deputaților.

Da.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva?

Nu.

Dacă aveți observații la capitolul de amendamente admise de la punctul 1 la punctul 56?

Dacă aveți observații?

Nu sunt observații.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 9 avem Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014.

Dacă din partea Guvernului...

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ se propune și se susține adoptarea Legii de ratificare a scrisorii de intenție, semnată pe data de 5 martie în cadrul unui angajament stand-by de tip preventiv.

Măsurile agreate sunt redate în documentul care face obiectul ratificării și au în vedere elemente de politică fiscală, stimularea absorbției fondurilor europene, planificarea investițiilor publice, sectorul sanitar, reforme în domeniul energiei și al transportului și piața muncii.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține acest proiect de lege și adresează rugămintea pentru adoptarea Legii privind ratificarea scrisorii de intenție.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul Viorel Ștefan, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014, și aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014, transmisă cu adresa PL-x 264/2014, înregistrat cu numărul 4C-2/315 din 2 iunie 2014.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenție și anexele sale, semnată de autoritățile române la București, 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014.

Aranjamentul financiar acordat României semnalează comunității internaționale sprijinul acordat în continuare politicilor promovate de Guvern și asigură o rezervă, în eventualitatea apariției unor șocuri externe.

Având în vedere caracterul preventiv și natura instrumentului care presupune disponibilizarea tranșelor în contul Băncii Naționale a României și utilizarea lor în scopul consolidării rezervei valutare, eventuala decizie de disponibilizare a sumelor împrumutului în cadrul aranjamentului stand-by de tip preventiv curent nu va avea influență asupra bugetului general consolidat.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 3 iunie 2014.

Din totalul de 34 de membri ai comisiei au fost prezenți la dezbateri 32.

Menționăm că, din cauza unei constatări de ilizibilitate în traducerea în limba română din limba engleză a proiectului de lege, la solicitarea inițiatorului, anexăm la prezentul raport privind Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional la 26 martie 2014, varianta corectată a paginii 41 a scrisorii de intenție.

Da. Vă mulțumesc și eu. Dacă aveți observații? Doamna Andreea Paul.

Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal, opoziția, așadar, nu va vota pentru acest proiect de lege care ratifică o scrisoare de intenție cu FMI, pe de o parte pentru că este caducă, pe de altă parte pentru că la pagina 4 spune, cu subiect și predicat, că se va încerca implementarea unei reduceri semnificative în a doua jumătate a anului 2014 a CAS, deși premierul ne promite ferm că se va întâmpla acest lucru, respectiv că se amână angajarea cheltuielilor cu investițiile și subvențiile în anul 2014, ceea ce s-a și întâmplat.

Așadar, votăm împotriva acestui proiect de lege.

Și dați-mi voie să fac și câteva remarci.

Politica fiscală a Guvernului Ponta este agresivă. Politica fiscală a Guvernului Ponta este greșită. Avem de-a face cu Guvernul celor 36 de taxe noi și impozite majorate, concomitent cu reducerea investițiilor în economie, ceea ce o sufocă în totalitate.

Ce înseamnă o economie sufocată? Înseamnă că șomajul crește și că consumul este, din păcate, influențat negativ. Într-o țară în care nu se mai consumă carburanți sau energie electrică, lucrurile se degradează agresiv. Concret, consumul de energie electrică al populației scade în primul trimestru al acestui an cu 2,7%, iar pe întreaga economie cu aproape 1%.

Consumul de carburant în economie scade cu peste 16 procente în luna aprilie a acestui an, după introducerea supraaccizelor la carburanți, și scade cu 6 procente față de luna aprilie a anului trecut.

Comerțul cu amănuntul în România scade deopotrivă cu 3,2% în luna aprilie față de luna anterioară.

Mai mult decât atât, acciza suplimentară la carburanți s-a dovedit o calamitate nu doar pentru economie, ci și pentru

transportatori. Ea aduce un minus de 11 milioane de euro lunar, în loc să aducă un plus de 50 de milioane de euro lunar. Astfel, statul român nu a încasat 61 de milioane de euro lunar.

Ce trebuie totuși făcut?

Partidul Democrat Liberal spune clar că în România echilibrele bugetare pot fi obținute prin trei căi: creșterea eficienței cheltuielilor publice prin creșterea conformării fiscale, prin reducerea taxelor și prin îmbunătățirea colectării veniturilor.

## Rugămintea mea este să vă apropiați de final.

Așa și fac.

Pe partea de transporturi este cel mai mare pericol de pierdere a banilor europeni.

Și, ca să respect solicitarea președintelui, dați-mi voie să vă fac o ultimă recomandare pentru următorii ani, că știu că anul acesta nu o să puteți. Haideți să trecem de la construcția bugetului României bazat pe cash, pe proiecte de investiție! Și, dacă am putea să trecem de la _project budgeting_ la _performance budgeting_ , adică la bugetul bazat pe performanță, am face cu adevărat un salt în dezvoltarea economică a României pe termen lung.

Și nu ne-ar mai spune nici Comisia Europeană, nici FMI, nici Banca Mondială că Guvernul României este incapabil să propună politici publice și fiscale pe termen lung. Vă mulțumesc.

Da.

Vă rog, doamna Drăghici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să mă refer doar la ceea ce mă pricep, pentru că văd că în Parlamentul României există persoane din opoziție care se pricep la toate și, de fapt, la nimic.

N-aș vrea să o jignesc pe antevorbitoarea mea, este femeie, este deputat ca și mine, dar consider că a făcut niște afirmații absolut nefondate, absolut nedocumentate, absolut prohibitive pentru ceea ce înseamnă o carieră de diplomat, de deputat, de demnitar, de om care trebuie să cunoască în profunzime problemele despre care vorbește și care să nu-și permită să facă niște afirmații injurioase, calomniatoare, chiar dacă sunt în contextul unei moțiuni.

În ceea ce privește sănătatea, să ne aducem aminte guvernele care au gestionat sănătatea înaintea Guvernului Ponta.

Să nu uităm că atunci a început declinul instituțiilor spitalicești, atunci a început desființarea spitalelor, a început nenorocirea cu aglomerațiile și cu cozile la ambulatoriu,

a început problema cu taxe puse pe oameni în sensul coplății, a început migrația asistentelor și medicilor, a început tăierea salariilor, a început tăierea listelor de compensate și, respectiv, s-a ajuns la oameni care nu mai știau dacă să-și cumpere medicamente sau pâine.

În familie, fiecare dintre noi am avut atunci bătrâni, părinți, pensionari care preferau să nu se trateze, ca să poată să-și cumpere o bucată de pâine sau un aliment necesar sau să-și mai facă ceva, să-și încropească la locuință.

Deci să nu uităm aceste lucruri, că cei care astăzi clamează că Guvernul Ponta nu gestionează bine sănătatea au făcut tot acel dezastru.

Am foarte mulți colegi de renume bun în Oradea care, din cauza faptului că primeau 1.900–2.000 de lei și voiau să fie corecți și cinstiți și să nu aibă plăți informale, au preferat să aleagă calea emigrației cu familiile lor cu tot, din cauza acelor guverne pe care doamna deputat le-a susținut și sprijinit.

În ceea ce privește aceste furturi enorme de care vorbește Domnia Sa, de milioane, miliarde, nici n-am reținut cifrele, acestea trebuie să fie dovedite că au fost inventate de Guvernul Ponta și, în fond, de ministrul sănătății Nicolăescu.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Iacoban, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit-o pe stimata noastră colegă de la PDL dându-ne o lecție de statistică. Dacă e vorba de statistică, spunem și noi de statistici.

Așadar, domnilor și doamnelor din opoziție și de la PDL, PIB-ul a crescut în primele 3 luni ale anului 2014 cu 3,8% față de anul 2013, față de primul semestru al anului 2013. În primele 4 luni din anul 2014, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 12% față de 2013.

S-au exportat bunuri în valoare de 12,75 miliarde euro, cu 10% mai mult față de 2013, aceeași perioadă. Producția a crescut cu 10,1% față de primul trimestru al anului 2013. 5,7 miliarde euro, investiții străine directe în România în primele 3 luni ale anului, mai mult cu 1,2 miliarde euro față de 2013.

Inflația este de 1,09% în primele 4 luni ale anului 2014, mult mai mică față de cea din anul 2013. Salariul mediu brut a crescut cu 5,6% în martie 2014 față de martie 2013. Pensia medie a crescut de la 803 lei cu 5,2%. În primele 4 luni ale anului au fost mai mulți turiști în România cu 100.000 față de 2013. Și statisticile ar putea continua.

Ați mai spus dumneavoastră faptul că acest Guvern Ponta a introdus taxe noi. Nu! Acest Guvern Ponta reduce 92 de taxe. Acest Guvern a preluat o absorbție a fondurilor europene de la 7,4% de la Guvernul dumneavoastră și a adus-o acum la 35%.

Acest Guvern al dumneavoastră, Guvernul Boc, ca să vorbim de corupție și de fonduri utilizate necorespunzător, și de fraudă din banii publici... Trebuie spus foarte clar, sunt pe rol aproape 400 de dosare pe care așteptăm ca, până la urmă, instanța și instituțiile abilitate să le aducă la iveală.

Așa că ne aducem foarte bine aminte de acea zicală pe care o știm cu toții din bătrâni: „Hoțul strigă hoții!”. Mulțumesc, domnule președinte.

Da.

Vă mulțumesc. Cine mai dorește? Domnul Viorel Ștefan.

## **Domnul Viorel Ștefan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Sigur, eu mă bucur că, iată, pe marginea acestui proiect de lege în sfârșit se fac dezbateri. Și, aici, să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Bravo, doamna Paul, că ați generat această dezbatere!

Pe de altă parte, însă, nu înțeleg de ce vă grăbiți. Dumneavoastră ați vorbit despre evoluțiile din economia românească din aprilie încoace. Or, noi discutăm astăzi de Scrisoarea de intenție semnată pe 5 martie 2014. Ce-o fi având una cu alta?

Refuz să cred că dumneavoastră aveți un text scris pe care îl citiți ori de câte ori vi se oferă un microfon, la plen sau la comisie, pentru că, în general, spuneți aceleași lucruri și nu de fiecare dată au legătură cu ceea ce discutăm noi.

A, ar putea să mai fie o explicație. Dacă ați fi vorbit despre ce a constatat misiunea Fondului Monetar Internațional în martie, probabil ați fi fost obligată să vorbiți despre creșterea economică, despre reducerea deficitului de cont curent, despre inflație, despre multe alte chestii care vă faceți că nu vă interesează.

Or, ăștia sunt parametrii care ne dau imaginea corectă și completă a tabloului macroeconomic din România, nu poveștile pe care le aveți dumneavoastră scrise acolo.

Oricum, nu vreau să revin la statistica pe care a prezentat-o colegul nostru, dar vreau să spun un lucru care mie mi se pare extraordinar de important. Oricât de mult v-ar împinge de la spate elanul retoric, oratoric, vă rog frumos, mai abțineți-vă.

Ați făcut o afirmație la acest microfon, care e foarte gravă. Ați spus că nicio minte lucidă nu poate să susțină măsuri compensatorii atunci când se ia o reducere de fiscalitate.

Ce ar trebui să înțeleg eu aici? Ce ar trebui să înțeleagă plenul? Ce ar trebui să înțeleagă românii? Că misiunea fondului, care cere și analizează această chestiune, care, în martie, în scrisoarea de intenție despre care vorbim noi astăzi, a scris acolo, a stabilit că se va face un studiu de fezabilitate în legătură cu oportunitatea introducerii acestei măsuri cu 1 iulie, să înțeleg că are probleme cu luciditatea sau ce-ați vrut să spuneți?

Rămâne stenograma aici, va fi publică. S-ar putea să creați o reacție neplăcută pentru noi toți.

V-aș ruga, totuși, când mai aveți acces la microfon, să vorbiți despre subiectul care este pus în discuție. Și, lăsați, o să avem timp, poate depuneți moțiune, o să discutăm despre tot ce ați spus dumneavoastră aici, dar când va fi cazul, nu oricând și oricum.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Cine mai dorește?

Vă rog, doamna Andreea Paul, aveți două minute. Două.

## Bun.

Ca să-i răspund colegului meu Viorel Ștefan.

Ceea ce se întâmplă astăzi în execuția bugetară este rezultatul negocierii Guvernului Ponta cu FMI în anul 2013. Tot ceea ce am discutat este dovada deciziilor greșite, asumate în această scrisoare. Păcat că nu judecați economia în dinamică, ci doar static.

Ca să-i răspund și colegei mele, doamnei.

Să știți că toate informațiile pe care le-am ridicat în acest plen sunt oficiale, ale Institutului Național de Statistică, ale Comisiei Europene, ale Eurostat, și estimările bazate pe evaziunea fiscală din România și statele europene, tot făcute de Banca Mondială și Comisia Europeană.

Și, ca să trec și la problema legată de sistemul sanitar, cardul electronic de sănătate este printat și nu se distribuie. El ar permite de fapt raportarea corectă și decontarea corectă a banilor din sănătate.

## Dragi colegi,

Dumneavoastră chiar nu știți de frauda din sistemul sanitar al banului public? Noi am făcut cardul de sănătate. Dumneavoastră îl amânați de doi ani de zile. Taxa de spitalizare este introdusă de Guvernul Ponta. Săracul pacient plătește în fiecare zi de spitalizare noua taxă de spitalizare Ponta.

Pe malpraxis s-au făcut vreo 10 proiecte de inițiativă legislativă, toate respinse, cu argumentul că acest Guvern va veni cu un proiect de lege bun. N-ați făcut-o!

Pe zona Legii reformei în sănătate...

Doamna Paul, din nefericire, cele două minute s-au epuizat.

## O secundă!

Păi da, dar vedeți, au fost 3 colegi care au atacat fără argumente. Vreți să discutăm despre spitale închise? USL a închis spitalul de la Cisnădie în anul 2013. Deci haideți să discutăm cu fapte, nu povești!

Și ca să răspund și la întrebarea domnului Viorel legată de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale fără măsuri compensatorii, vă spun ce am vrut să zic: nu relaxezi nimic fiscal dacă bagi taxe pe o parte și le tai pe altă parte. De ce spun asta? Pentru că ați testat-o cu impozitul pe clădiri speciale și cu supraaciza la carburanți. Ați încasat la buget mult mai mult... mult mai puțin.

Taxele mari aduc încasări mici la buget, taxele mici aduc încasări mari la buget, asta înseamnă economie de dreapta. Hai să avem economie de dreapta!

Da.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva din partea altor grupuri parlamentare?

Nu.

Proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulțumesc.

La punctul 10 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Din partea Guvernului, vă rog, domnul Tohăneanu.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru îmbunătățirea managementului informației și a managementului acțiunilor derulate în cadrul situațiilor de urgență, prin Ordonanța de urgență nr. 1/2014 s-a avut în vedere crearea unui departament specializat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne condus de un secretar de stat numit prin decizia prim-ministrului.

În cadrul noului departament, structură operațională fără personalitate juridică, își desfășoară activitatea Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne numai pentru operațiunile specifice situațiilor de urgență.

Pentru o mai bună coordonare a acțiunilor de intervenție și salvare, Departamentul pentru situații de urgență, prin structurile deconcentrate ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, preia în coordonare operațională serviciile de ambulanță județene, respectiv al municipiului București, UPU/CPU, precum și serviciile Salvamont.

Ministerul Sănătății păstrează controlul administrativ al calității actului medical, prin personalul detașat în cadrul Departamentului pentru situații de urgență.

Totodată, se prevede înființarea, în locul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a două comitete specializate, respectiv Comitetul Național pentru Intemperii și Calamități și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, care preiau atribuțiile vechiului comitet.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiilor pentru apărare și pentru administrație publică, aveți cuvântul, domnule deputat.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și administrarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea, completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Camera Deputaților e Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul în 25 martie.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil, Comisia pentru sănătate și familie a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru buget, finanțe, bănci a avizat favorabil, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare luarea unor măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, concretizate prin înființarea Departamentului pentru situații de urgență, ca structură specializată, fără personalitate juridică, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, condus de un secretar de stat.

De asemenea, se înființează două entități, respectiv Comitetul Național pentru Intemperii și Calamități, precum și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, care vor prelua atribuțiunile actualului Comitet Național pentru Situații de Urgență.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională s-au reunit în 15 aprilie, iar cei din Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în 3 iunie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege mai sus amintit.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule Dobre.

Mulțumesc, domnule președinte. Această ordonanță a Guvernului are două părți.

În ceea ce privește crearea Departamentului de situații de urgență în cadrul Ministerului de Interne este, până la urmă, o chestiune pe care o decide fiecare Guvern, fiecare ministru. Ceea ce însă eu consider că este o eroare este crearea a două comitete naționale, unul de intemperii și unul de nu știu ce situații de urgență.

Există o legislație clară. Există noțiunea, la intervenții, de comandă unică. În situații de acest fel nu-ți permiți să stai să te întrebi care comitet să convoci.

Există o legislație privind comitetele de situații de urgență la ministerele de linie. Ceea ce s-a făcut aici nu are nicio legătură cu principiul intervenției, comanda unică, faptul că, până la urmă, în toate intervențiile cele care sunt în situația de a interveni sunt efectivele Ministerului de Interne.

Din aceste considerente, cred că trebuie să se rămână la Comandamentul Național de Situații de Urgență, sub conducerea ministrului de interne, sub coordonarea prim-ministrului. E o chestiune clară, care e în toată lumea, numai la noi s-a creat acest lucru, nu știu de ce. Poate cineva își dorește să fie văzut mai des la televizor, altă rațiune nu ar fi.

De aceea, domnule președinte, vă rog să supuneți votului plenului retrimiterea la comisii, pentru a rediscuta acest punct. Încă o dată creăm o situație care va afecta intervenția în situații-limită, în care nu stai să te bâlbâi să vezi pe cine convoci.

Eu aș avea numai o întrebare pentru Guvern. Unde e situația de cutremur, la care din cele două: la intemperii, calamități sau la situații speciale de urgență?

De aceea, încă o dată cred că o discuție, o nouă discuție în comisie ar fi bine-venită.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Cine mai dorește? Domnule Tinel, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Susținem și noi propunerea colegilor liberali de a retrimite la comisie acest proiect de act normativ. Așa este. Este o situație hilară, dar eu am înțeles din start sensul acestei ordonanțe de urgență. E făcută pentru liniștea și somnul domnului Victor Ponta.

Până la urmă, articolul principal modificat aici, care schimbă sensul Ordonanței nr. 21, este articolul 8. El introduce și forma aia, evocată de antevorbitorul meu, cu cele două comitete naționale. Tot articolul 8 preia și responsabilitățile prim-ministrului și le pasează viceprimministrului și tot articolul 8 duce la Ministerul de Interne Comitetul Situațiilor de Urgență.

Deci eu cred că, aici, lucrurile nu pot fi discutate, tranșate prin acte normative în funcție de cine se află la guvernare. Dacă facem acte normative numai pentru patru ani de zile sau doi ani de zile, sau cât există un guvern în funcție, atunci

înseamnă că avem o mare lipsă de predictibilitate a actelor normative.

Ordonanța nr. 21, așa cum era ea aprobată în 2004, era un act normativ bun și răspundea necesităților obiective ale realităților, să știți. Faptul că în Apuseni au murit niște oameni din vina celor care trebuiau să gestioneze acea situație de urgență, să știți că asta nu înseamnă că trebuie să modificăm legea ca autoritățile respective să-și facă treaba. E o lipsă totală de management al acestor instituții și nu o îndreptăm prin modificarea legii.

Și noi susținem reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva? Nu.

Nefiind alte amendamente, proiectul de ordonanță trece la votul final.

În continuare, supun analizei dumneavoastră...

Ne întoarcem la punctul 7, pentru că, între timp, a apărut raportul la proiectul de lege...

Dă-l și la comisie! L-ai dat în sală la lideri, dar nu l-ai dat la comisie.

Bun, mai așteptăm. Domnule Ganț, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

De abia am primit. Există vreo obiecție majoră împotriva faptului să începem discuția mâine-dimineață cu acest proiect? E vreo problemă? Dacă nu, v-aș propune acest lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, sunt de acord. Nu, n-avem o obiecție majoră. Dacă vreți să-l studiați mai bine, cu atât mai mult.

Deci rămâne punctul 7 să devină punctul 1 mâine-

dimineață pe ordinea de zi.

## Vă mulțumesc.

11. În continuare vă supun atenției Propunerea legislativă pentru modificarea art. 356 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă rog, domnule Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea art. 356 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 356 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării posibilității tuturor contribuabililor, nu doar a părinților copilului, cum este în prezent, de a direcționa un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe toate sursele de venit în contul de depozit pentru educație permanentă, deschis pe numele copiilor la Trezoreria Statului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, respingerea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

completat sau întărit cu posibilitatea dată părinților de a acorda, a vira în acest cont 2% din impozitul pe toate veniturile, deci practic o extindere a unui articol existent în momentul de față în Legea educației naționale. Și această lege nu se poate aplica din două motive: 1. pentru că articolul nu este în vigoare, nu există metodologie pentru aplicarea acestui articol și, ca să putem face lucrul acesta, ar trebui modificat și Codul fiscal.

Așadar, legea nu poate fi susținută și noi vom vota împotrivă, însă atrag atenția tuturor colegilor din toate partidele politice, să încercăm să presăm, dacă doriți, Ministerul Educației Naționale să pună în aplicare acest articol din Legea educației naționale, ca orice copil care se naște astăzi în România să poată să beneficieze de acest cont de educație, un cont oferit, deschis de statul român și în care părinții să poată dona, să poată alimenta cu bani din impozitul din veniturile salariale, astfel încât procesul de educație să fie cu adevărat unul prioritar. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva? Vă rog, domnule Băișanu.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Doamna Raluca Turcan, vă rog.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Păcat că inițiatorul nu a venit să-și susțină această inițiativă, pentru că ideea nu este una rea, ci, dimpotrivă, aș putea spune că este chiar necesară, și anume să susținem cu toții, în mod responsabil, procesul de învățare permanentă a copilului.

După cum știm cu toții, Legea educației naționale, prin art. 356, întărește această posibilitate în România și în felul acesta vreau să-i informez pe toți cei care nu cunosc lucrul acesta, prin art. 356 fiecare copil din România ar trebui să primească la naștere un cont de 500 de euro pentru procesul de învățare permanentă și, de asemenea, părinții să poată susține acest proces prin alocarea a 2% din impozitul pe venitul din salariu. E un articol pe care l-au susținut toate partidele politice și care, din păcate, în momentul de față, nu se aplică.

În calitate de parlamentar, am depus o interpelare la Ministerul Educației Naționale și, din nefericire, răspunsul a fost unul care descurajează și în același timp arată gradul de cinism și de nepăsare care guvernează în momentul de față, pentru că răspunsul spune negru pe alb... Există un articol, însă, din nefericire aș spune eu, din fericire pentru guvernanți..., termenul de aplicare a fost prorogat nu se știe până când. Cu alte cuvinte, a fost o idee bună, însă nu se aplică, pentru că nu există voință să se aplice.

De aceea, cred că, în mod solidar, ar trebui să susținem intrarea în vigoare a acestui articol din Legea educației naționale și cu toții, în calitate de demnitari ai statului român, să susținem procesul de învățare permanentă și să răspundem la această nevoie pe care orice familie din România o resimte.

Din păcate, această lege nu poate fi aplicată, cea despre care vorbim astăzi, pentru că ea ar viza ca acest articol să fie

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal consideră că această propunere legislativă nu este coroborată cu art. 84 alin. (2) din Legea nr. 571 și propune respingerea.

Da. Bine.

Dacă mai dorește cineva? Nu.

Propunerea legislativă trece la votul final.

12. La punctul următor avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei? Domnule Lupu, vă rog.

A venit inițiatorul? Vă rog.

Da, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Codului aerian civil în scopul aducerii la zi a legislației naționale în acord cu dezvoltarea curentă a aplicațiilor și zborurilor avioanelor fără pilot UAV sau drone.

Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, susține acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Lupu, din partea Comisiei pentru transporturi și infrastructură, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, transmis cu adresa PL-x 550 din 2 decembrie 2013, înregistrat cu nr. 4C 26/37 din 26 februarie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 noiembrie 2013.

Așa cum s-a spus, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru a permite operarea avioanelor fără pilot sau drone, cum mai sunt cunoscute, în spațiul aerian național.

Așa cum se arată în expunerea de motive, prin intervențiile legislative propuse, legislația națională este adusă la zi în acord cu dezvoltarea curentă a aplicațiilor și zborurilor UAV.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 19 membri.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea în forma Senatului, cu îndreptarea unor erori materiale de redactare și de tehnică legislativă, a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva? Nu. Domnule Iacoban, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu, ca vicepreședinte al Subcomisiei pentru spațiu, dragi colegi, cred că trebuie să fim de acord cu această lege și să ținem pasul cu noua tehnologie. Să nu uităm că în SUA se investesc miliarde de euro în drone și chiar dacă în România, la acest moment, aceste drone nu sunt folosite de

către organismele civile, probabil, prin această schimbare a ordonanței de urgență, vom da posibilitatea, în viitor, dezvoltării și în sectorul civil a acestor drone.

Prin urmare, propun și Grupul parlamentar al PSD propune adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

În continuare avem Propunerea legislativă privind exonerarea de la plată a unor sume de către personalul plătit din fonduri publice.

Inițiatorul?

Nu.

Domnule Neacșu, vă rog.

## Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ pentru maximum o săptămână.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Da.

Dat fiind faptul că am epuizat ordinea de zi până la inițiativele cu propunere de respingere, eu vă propun să închidem ședința aici.

Vă mulțumesc.

În continuare, sesiunea de răspunsuri la întrebări și interpelări.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

În continuarea ședinței noastre, lume multă, înghesuială mare.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Doamna Ana Jugănaru, i-a dat răspunsul domnului Neacșu Marian în scris. S-au înțeles, nu mai au nimic de prezentat. Ministerul Fondurilor Europene. Petra Szávics, secretar de stat, pentru domnul Romeo Rădulescu.

Domnul Romeo Rădulescu este în sală? Nu este.

Îmi cer scuze, doamna secretar de stat! Considerăm că v-ați făcut treaba.

Ministerul pentru Societatea Informațională. Doamna Dobrică, secretar de stat, tot domnul Romeo Rădulescu. Este în sală?

Nu este.

Mulțumesc ministerului. Răspunsul a fost trimis. Ministerul Educației Naționale.

Doamna Pocora?

Nu este.

Mulțumesc Ministerului Educației Naționale. Nu avem nimic de citit.

Ministrul delegat pentru energie. Surdu Raluca, PNL, este în sală? Nu este.

Considerăm răspunsul dat și mergem mai departe. Ministerul Sănătății solicită amânare.

E în regulă!

Deci lucrurile au mers extraordinar de bine, ca de obicei. Am pus întrebări, oamenii au venit, dar noi nu ne-am prezentat să primim răspunsurile. O să ne lase să lucrăm pe regulament un pic. Eu cred că cei care întreabă și nu vin să primească răspunsurile ar trebui să nu mai aibă dreptul să pună o vreme întrebări sau să facă interpelări.

Intrăm în partea a doua a ședinței, prezentarea interpelărilor.

Am să citesc lista celor care au vrut să facă interpelări. Pe cei care sunt prezenți și vor să facă o prezentare scurtă a interpelării îi rog să mă întrerupă și am să-i invit la microfon:

– domnul Alexandru Nazare – 4 interpelări depuse în scris;

– Ion Cristinel Marian – o interpelare, nu este depusă în scris;

– Florin Gheorghe – 4 interpelări, sunt depuse;

– Elena Cătălina Ștefănescu – o interpelare;

– Cornel Mircea Sămărtinean – două interpelări;

– Viorel Blăjuț – 4 interpelări;

– Aurelian Mihai – două interpelări;

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea pe care astăzi o depun în Parlamentul României se referă la niște clarificări privind sancțiunea cu demitere, aplicată doamnei director al Grădiniței cu program prelungit nr. 12 din Alba Iulia, și este adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Domnule ministru,

Vă adresez această interpelare de la tribuna Parlamentului, ca urmare a răspunsului pe care mi l-ați dat la întrebarea pe care v-am adresat-o în data de 26 februarie. Astfel, în urma intenției de demitere a doamnei Veronica Suciu din funcția de director al Grădiniței cu program prelungit nr. 12 din Alba Iulia, inspectorul general școlar Dorin Sandea a încercat să dezinformeze atât ministerul, cât și pe mine personal și pe părinții acelor preșcolari din acea grădiniță.

V-am expus în textul interpelării, pe larg, toate argumentele care susțin că o astfel de decizie este eronată și că domnul inspector general școlar a acționat într-un mod arbitrar. De ce spun în mod arbitrar? Pentru că în raportul întocmit de către Inspectoratul Școlar al Județului Alba în urma inspecției realizate la grădinița cu program prelungit nu au fost semnalate nereguli cu privire la legalitatea strângerii de fonduri și utilizării acestora.

Deși în acest raport scrie foarte clar că a fost respectată metodologia privind organizarea și funcționarea alternativei educaționale step by step în învățământul preșcolar, deși s-a constatat că au fost respectate prevederile legale de finanțare din alte surse, conform Legii educației naționale, deși a existat un acord de parteneriat între părinți și unitatea școlară pentru strângerea acestor sume și au fost încheiate 17 contracte de muncă conform legii, cu respectarea capitolului IV – Resurse umane din Regulamentul de organizare și funcționare al alternativei step by step, deși s-a stipulat în acest raport că demersul doamnei director se încadrează în condițiile legii și este legitim, respectând articolul 59 din Legea educației naționale, deși în evaluarea realizată de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, subordonată ministerului pe care îl conduceți, se atestă obținerea calificativului „foarte bine” la toți cei 24 de indicatori de performanță prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 1.534/2008, în răspunsul dumneavoastră ați ignorat complet toate aceste puncte din evaluările unor instituții aflate în subordinea ministerului pe care-l conduceți și ați preferat să luați partea unui om care ocupă temporar, interimar și neregulamentar funcția de inspector general școlar.

Mulțumesc. Domnul Aurel Mihai.

Domnule deputat Aurelian Mihai, aveți microfonul. Domnule deputat, scuze!

Bună seara, domnule președinte!

Stimați colegi,

Am două întrebări în această seară pentru domnul ministru Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, și pentru domnul Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.

Prima întrebare: Colaborarea cu cetățenii români deveniți consilieri municipali în Italia.

Domnilor miniștri,

Având în vedere campania electorală pentru alegerile locale din Italia din luna mai a.c., precum și reușita câtorva cetățeni români care au câștigat alegerile locale în Italia, vă întreb dacă, până în acest moment, statul român, prin reprezentanții misiunilor diplomatice existente în Italia, puține la număr, evident, a reușit să contacteze acești cetățeni și dacă și-a propus o colaborare cu dumnealor.

A doua întrebare este legată de nevoia de consulate românești în Italia, evident.

## Domnilor miniștri,

Având în vedere existența unui număr considerabil de români în Italia și mai ales pentru românii din Salerno sau Potenza, cărora le este foarte greu să ajungă până la secția consulară din Roma pentru a obține documente românești, vă informez că acești cetățeni români au nevoie de o misiune diplomatică pentru sudul Italiei, situație valabilă și pentru românii din regiunea Bari, de altfel.

Ne puteți oferi un răspuns cu privire la o posibilă înființare a unei misiuni diplomatice în zona sudică a Italiei? Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Andreea Maria Paul. Aveți microfonul, doamna deputat. Trei interpelări depuse. Eficientă.

Una o citesc și pe celelalte două doar le depun.

Vă mulțumesc.

Adică vreți să le citesc pe toate trei?

Vă dați seama că n-am nimic împotrivă.

În regulă, bine.

Prima interpelare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin, și vizează problema Legii privind vânzarea terenurilor agricole. Domnule ministru,

De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să permită vânzarea de terenuri în extravilan către cetățenii celorlalte state ale Uniunii Europene.

Legea privind vânzarea terenurilor agricole, care a intrat în vigoare la începutul lunii aprilie 2014, nu protejează agricultorii români. Străinii au bani mulți și terenurile arabile românești sunt ieftine. Prețurile scăzute ale terenurilor românești atrag, așadar, străinii. Terenurile agricole fertile românești ajung pe mâna străinilor pentru că avem printre cele mai scăzute prețuri din Europa, dar care sunt, totuși, prea ridicate pentru agricultorii români. Prețurile terenurilor românești se mențin de două până la opt ori sub cele din majoritatea statelor europene.

Confruntându-se cu o problemă asemănătoare, țările care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2004 au limitat, cu argumente corecte, accesul străinilor la terenurile lor și au pus condiții juste pentru a permite accesul străinilor la cumpărarea acestor terenuri. De pildă, în Bulgaria, cetățenii Uniunii Europene pot să cumpere teren agricol doar dacă sunt producători agricoli care desfășoară activități independente și doresc să se stabilească în Bulgaria. Străinii pot achiziționa teren în Cehia și Lituania numai dacă au locuit în țară și s-au ocupat de agricultură cel puțin trei ani sau dacă sunt căsătoriți cu un cetățean din statul respectiv. Ungaria are cele mai drastice restricții: achiziția de terenuri este limitată la un singur hectar pentru străini. Suprafețele de pământ mai mari de un hectar pot fi obținute doar de cei cu calificare profesională de fermier sau silvicultor, care au fost activi în sectorul agricol din Ungaria în ultimii trei ani sau care dețin un procent de 25% din acțiunile unei ferme înregistrate în Ungaria. Este interzisă achiziționarea de teren de către firme.

Așadar, în urma celor prezentate mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

1. Câte terenuri au fost deținute și arendate de cetățenii și de firmele străine pe teritoriul țării noastre până la 1 ianuarie 2014? Câte terenuri au fost achiziționate din ianuarie 2014 și până la intrarea în vigoare a Legii privind vânzarea terenurilor, în aprilie 2014? Care este situația terenurilor la momentul actual?

Mulțumesc.

Domnul Răzvan Mironescu – o interpelare; Mircea Nicu Toader – o interpelare; Simona Bucura-Oprescu – două

interpelări; Angel Tîlvăr – o interpelare; Andrei Sava – o interpelare; Andrei Dolineaschi – o interpelare; Ileana Dumitrache – o interpelare; Marian Neacșu – o interpelare; Vasile Popeangă...

Vă rog, domnule deputat.

Aveți microfonul.

Vă rog să ni le lăsați după ce terminați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și obiectul acestei interpelări este necesitatea elaborării de către Ministerul Educației Naționale și transmiterea către inspectoratele școlare din țară a metodologiei de organizare a concursului, act normativ care să permită elaborarea procedurii de concurs și înființarea Serviciului de Orientare Școlară și Profesională în structura prevăzută de lege.

Menționez faptul că acest serviciu a fost înființat prin ordin al ministrului din 2011. Au fost prevăzute și posturile, însă, din lipsă de metodologie de organizare a concursului, nu au fost angajate persoanele conform statului de funcții.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anton Doboș – o interpelare; Ovidiu Dumitru – o interpelare; Victor Paul Dobre – o interpelare. Vă mulțumesc.

Și închei ședința repede, să nu rămân singur în sală.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.14._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812666]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 69/17.VI.2014 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei