Șerban Nicolae

Mulțumesc. Nicio...

Am văzut că mi-ați tăiat microfonul. Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care o aveți în față se referă strict la ceea ce este cuprins în această propunere și la expunerea de motive. Am văzut în spațiul public o serie întreagă de observații, propuneri, argumente pro și contra

care nu au legătură nici cu propunerea legislativă, nici cu expunerea de motive. Astfel, ceea ce se propune este o decizie pur politică, care privește rezerva de aur a României, adică aproximativ 10% – 9,7% – din rezerva internațională a BNR constituită în numele României, în sensul în care această rezervă de aur se păstrează pe teritoriul României.

După cum observați, nu e vorba de niciun fel de sancțiune dată BNR, nu e vorba de nicio critică dată modului în care Banca Națională a României a administrat această rezervă și nu se pune în niciun fel problema modificării modului în care Banca Națională a României administrează rezerva internațională, nu doar aurul.

Așa cum am spus, doar 9,7%, aproximativ 4 miliarde de dolari, reprezintă această rezervă de aur în total, 40 de tone din cele 103,7 tone aflându-se deja pe teritoriul României, ca urmare a unei decizii administrative. Asta arată că n-a fost nevoie de niciun fel de consultare a unei alte entități, a unei alte instituții, ci a fost pur și simplu o decizie strategică.

România este astăzi într-o situație economică diferită față de cea din 1999, când s-a luat decizia ca rezerva de aur a României să se cifreze la această valoare. Ea este nemodificată din 1999 până în prezent, respectiv 103,7 tone, împărțită în trei locuri: două se află în străinătate, respectiv Banca Angliei, cea mai mare parte, în Elveția și, așa cum am spus, 40 de tone în Tezaurul Băncii Naționale a României.

Nu se pune problema, repet, să punem în discuție nici măcar modul în care Banca Națională a României a acționat în administrarea acestei rezerve. Nu se pune problema schimbării destinației acestei rezerve, iar faptul că se află pe teritoriul României sau în străinătate nu modifică absolut cu nimic statutul de rezervă internațională. De altfel, în toate documentele oficiale, atât ale Băncii Naționale a României, cât și în cele ale Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, tuturor organismelor internaționale care se ocupă de așa ceva, rezerva de aur a României este cifrată la 103,7 tone, fără a se face distincție între cele 40 de tone aflate pe teritoriul țării și 63,7 tone aflate în afara teritoriului României. De altfel, nu se pune problema tranzacționării acestui aur nici măcar de către Banca Națională a României. În materie de rezerve internaționale, stocul de aur, mai degrabă o reminiscență a unor practici dintr-o perioadă în care aurul era considerat cel mai convertibil element pe piața interbancară, și mai ales pe piața internațională, este ultimul la care apelează Banca Națională în îndeplinirea scopului privind politica monetară și asigurarea stabilității fiscale.