Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 1 aprilie 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 145 de colegi.

78 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul senator Dircă. Vă rog, o intervenție. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere dispozițiile Senatului și ținând cont de faptul că astăzi Biroul permanent a mandatat Comisia pentru constituționalitate a Senatului să emită un punct de vedere privind un posibil conflict de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, avem rugămintea, ținând cont de dispozițiile regulamentului, să supuneți la vot aprobarea posibilității întrunirii Comisiei pentru constituționalitate în timpul plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Asta înseamnă că punctul 2 de pe ordinea de zi o să-l scoatem. Și, atunci,

Sunt colegi care nu au cartele?

Nu.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul senator Goțiu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Bună ziua!

Stimate colege, stimați colegi,

Propun suplimentarea ordinii de zi la punctul 1 cu L110/2019, care avea... are termen de adoptare tacită data de 3 aprilie.

Astăzi urma să primească un raport în comisiile reunite pentru mediu și juridică; nu a fost cvorum. Era un amendament admis deja la Comisia pentru mediu.

De aceea, propun includerea la punctul 1, pentru a aproba apoi prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Stimate coleg,

O să vă rog să urmăriți punctul 3 din ordinea de zi, 3.2, care exact acest lucru prevede: prelungirea termenului la 60 de zile. Vă rog să vă uitați pe ordinea de zi.

Și, atunci, nu o să mai

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să vă rog să supuneți aprobării modificarea și introducerea pe ordinea de zi a L617/2018 pe prima poziție și pe poziția 4 a L138/2019.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci: domnul senator Goțiu retrage propunerea, pentru că este deja pe ordinea de zi; punctul 2 de pe ordinea de zi – nu mai este cazul, pentru că deja membrii comisiei, cu acordul plenului, au plecat; și avem propunerea domnului senator Bodog, motiv pentru care

Bun, înțeleg că o să își ia cartela.

Deci avem trei voturi în plus. Domnul senator Trufin sigur nu are cartelă.

69 de voturi.

Continuăm.

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi,

Doresc să vă aduc la cunoștință că, dacă parcurgem toate punctele de pe ordinea de zi de astăzi, miercuri nu o să avem plen și, atunci, declarațiile politice se vor depune în scris la secretariatul Senatului.

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

2. Legea pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău;

3. Legea privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate;

4. Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „INVESTEȘTE ÎN TINE” _–_ procedură de urgență;

6. Legea privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte;

7. Legea pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice;

8. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier;

9. Legea privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc;

10. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020;

11. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică;

12. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne;

13. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

14. Legea pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice;

15. Legea privind societățile mutuale de asigurare și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

16. Legea pentru abrogarea alin. (5) și (6) al art. 6[6] din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am două anunțuri.

## Stimați colegi,

Grupul PNL și USR vă înaintează moțiunea simplă cu titlul „Justiția – victimă sigură în mâinile lui Toader”.

Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia.

Și al doilea anunț: se pare că a fost..., la începutul sesiunii nu s-a auzit la microfon când am anunțat că domnul Mario Oprea este vicelider al Grupului parlamentar al PNL de la începutul sesiunii.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Luăm act de ce se întâmplă în cadrul Grupului PNL.

Vă mulțumesc pentru documentele depuse; vor merge la președintele Senatului pentru a verifica și vă ținem la curent.

Supunem aprobării și dezbaterii plenului Senatului, în conformitate cu art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 1 aprilie 2019, a următoarelor inițiative:

1. Proiectul de lege pentru acceptarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2018/994, adoptată la Bruxelles la 13 iulie 2018, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (b116/2019).

Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Inițiator, Guvernul României.

Înțeleg că nu o susține.

2. Propunerea legislativă privind aprobarea Programuluipilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale (b120/2019).

Dacă dintre inițiatori susține cineva procedura de urgență?

Nu.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (b121/2019). Inițiatorul susține? Nu.

4. Propunerea legislativă pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 (b122/2019). Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

5. Propunerea legislativă pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (b102/2019).

Inițiatorul susține? Nu.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice (b110/2019).

## Inițiatorul susține?

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord. Este vorba de o propunere legislativă care vizează domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale. Ea a mai fost discutată în Parlament și e vorba doar de corelare cu decizia Curții Constituționale. Putem să votăm pentru procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Acceptăm calitatea dumneavoastră de lider în a-l reprezenta pe unul dintre inițiatori.

La punctul 3, așa cum era inițial ordinea de zi, al secțiunii I avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 1 aprilie 2019, a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 93 din Regulamentul Senatului, pentru următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, precum și pentru modificarea punctului 20 litera A) a anexei nr. 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare (L100/2019).

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (L110/2019).

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 1 aprilie 2019, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. (e) și art. 94 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice (b19/2019).

La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu, în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului – COM(2018) 666 final.

## Stimați colegi,

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene?

Stimați colegi,

Vă propun să fiți de acord cu dezbaterea acestui subiect după ce finalizăm dezbaterile și votul privind inițiativele legislative de la punctul II, în măsura în care ne permite timpul.

Înțeleg că din partea comisiei nu este nimeni prezent aici, având alte acțiuni.

Trecem la punctul II, dezbatere și vot privind inițiativele legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (L617/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Mihai Chirică, secretar de stat de la Ministerul Apărării, sau doamna secretar de stat Diana Severin, vă rog, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Demersul legislativ are un impact major asupra managementului resursei umane din instituția militară, în ceea ce privește atât accederea în sistemul militar, cât și evoluția în carieră a cadrelor militare.

Ministerul Apărării Naționale susține demersul legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Fifor. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor ședințe, iar în ședința din data de 26 martie 2019 au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport și care fac parte integrantă din acesta.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, precum și propunerea legislativă. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Pauliuc. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În Comisia pentru apărare am adoptat, e adevărat, o serie de amendamente. E adevărat, am avut și o serie de amendamente respinse. Trebuia ca stafful să realizeze un raport, pe care noi, senatorii, astăzi nu l-am văzut. Exact cum a spus și domnul senator Fifor, au fost amendamente admise, amendamente respinse.

Propunerea noastră, cel puțin a Partidului Național Liberal, este să nu se dea astăzi un vot fără să vedem raportul cu amendamente admise, așa cum a fost aprobat în comisie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, însă, procedural, nu am cum să fac. Eu am raportul, îl am în față, îl dezbatem...

Stafful, l-ați pus pe site?

Vă rog, domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Pe procedură.

Puteți da căutare pe site-ul Senatului, nu este.

Un refresh.

Refresh!

Da, rog stafful să ne sprijine.

Propun cel puțin amânarea acestui punct de pe ordinea de zi până când este publicat raportul pe site și putem să-l vedem și să ne pronunțăm asupra lui. Așadar, propun trecerea la punctul 5 de pe ordinea de zi, pentru a putea vedea măcar acest raport.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, este deja pe site. Dați refresh, din colțul din dreapta sus.

Bun. Nemaifiind alte intervenții...

Dacă mai sunt alte intervenții la punctul 1? Domnul senator Fălcoi.

Doriți să interveniți, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Insist și eu, alături de colega mea, doamna senator Pauliuc, să amânăm, cel puțin, acest punct de pe ordinea de zi, pentru că la ultima ședință a Comisiei pentru apărare nu s-a dat un vot asupra raportului. S-au votat doar amendamente, unele admise, altele respinse, dar nu s-a dat un vot final asupra raportului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule președinte..., domnule senator, este foarte grav ce spuneți dumneavoastră: că nu s-a dat un vot sau un raport, când eu am în față un raport.

Bun, eu ce să fac? Mi-a mai făcut USR-ul plângere pe la Comisia pentru disciplină, nu am decât să respect regulamentul: s-a votat, este primul punct pe ordinea de zi, este raportul pe site.

Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Goțiu, mie cei de la staff îmi spun că e pe site. Dacă vă uitați pe alt site, nu pot eu să mai comentez nimic.

Vă rog. Microfonul 2.

Deci că e undeva pe site înțeleg. Până acum 10 secunde – e deschis, i-am dat refresh –, nu este pe site la ordinea de zi.

Am solicitat mutarea acestui punct la punctul 5 pe ordinea de zi, să avem timp să apară pe ordinea de zi de la Senat și să-l putem citi.

Vă rog, domnul senator Cîțu. Vă rog.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere că este o lege organică – am găsit acum raportul –, dați-ne voie să o discutăm după ora 17.00, să facem dezbatere după ora 17.00, la legi organice. Și până atunci colegii noștri să aibă timp să-l dezbată, dacă se poate.

Da, propunem să îl mutăm la punctul 5 și poate ajungem până atunci la ora 17.00 și putem să îl dezbatem.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Trebuie să precizez încă o dată că documentul se află deja pe site și putem să îl vedem. Da? Bun.

Continuăm dezbaterile.

Sunt intervenții?

Nu...

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Pe procedură.

Domnul senator Vela.

Vă rog, intervenție pe procedură. Microfonul central.

Domnule președinte,

Pe procedură aș dori, pentru a ne clarifica fiecare dintre noi cum și ce votăm. E ca în bancul cu rabinul: dumneavoastră aveți dreptate că aveți un raport; eu am dreptate că e un raport semnat de președinte și de secretar; colegii au dreptate că nu s-a votat un asemenea raport. Și, atunci, eu îl întreb – ca să știm cum votăm – pe domnul secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională dacă e compatibil cu realitatea paragraful care spune așa: „Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor ședințe, iar în ședința din data de 26 martie” – e recentă, săptămâna trecută – „au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport și care fac parte integrantă din acesta.”, anexa fiind destul de stufoasă; că eu nu vreau să cred că minte Pauliuc, minte Fălcoi și are dreptate Fifor.

Și, ca să rămână pe stenogramă, vreau ca domnul Fifor să ne spună că acest paragraf și ce se spune acolo este compatibil cu realitatea, astfel încât să putem dezbate proiectul în cunoștință de cauză, fericiți, veseli și cu bunăvoire.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție.

Domnule senator Vela, dacă ajungem în situația în care fiecare să conteste vreo semnătură, că s-a votat sau că nu s-a votat, n-o să mai fie dezbateri în Senat și o să fie circ. Așa că, având în vedere situația...

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Eu nu contest vreo semnătură, dar este un fapt. Păi dacă ăsta e...

Cum să îl supui dezbaterii? E simplu.

Rog unul dintre chestori, dacă este liber, să mă ajute, că nu reușesc să conduc ședința.

Domnul senator Fifor.

Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dați-mi voie să spun colegilor liberali și de la USR: „Bun venit în Parlamentul României!”, după doi ani și ceva.

Dacă dumneavoastră credeți că noi ne-am adunat aici să facem circ sau să ne jucăm de-a Parlamentul, vă înșelați, stimați colegi. Eu vă atrag atenția că am fost cu toții în această comisie, că am dezbătut acest proiect de lege, că am votat acest proiect de lege, stimată colegă. Da? Nu e vina mea că nu a fost domnul Nicu Fălcoi la ultima ședință.

Dar asta e realitatea: am votat acest proiect de lege și avem în față un raport semnat de președintele comisiei și de secretar, adică de mine. Nu cred că vreunul dintre noi își permite să se joace cu documente oficiale ale Senatului României. Dacă dumneavoastră asta credeți, înseamnă că faceți, de fapt, o acuzație extrem de gravă și vă rog să o dovediți.

Încă o dată, acest raport este un raport veridic, este rezultatul muncii noastre în comisie și, prin urmare, vă rog să țineți cont de raportul pe care l-am prezentat astăzi în plenul Senatului.

Mulțumesc.

Vă rog, doamna senator Pauliuc. Microfonul 2.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu contest faptul că în cadrul ședințelor – da? – au fost amendamente admise, amendamente respinse. În ultima ședință, domnule senator, am luat decizia toți membrii comisiei prezenți ca stafful să redacteze raportul, urmând ca noi, urmând ca noi, în următoarea ședință, să vedem exact dacă ceea ce a menționat și a reținut stafful sunt exact amendamentele noastre. Nu a votat nimeni, deși nu s-a supus dezba...

Domnule senator, domnule senator, exact același lucru am și spus: nu dăm un raport final decât în momentul în care vedem că toate amendamentele sunt corelate. Nu facem corelații după ce dăm vot pe lege.

Dacă mai aveți de discutat în cadrul comisiei, noi mai stăm un pic, dar mai avem și alte inițiative.

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Dircă, intervenții la dezbateri generale... Procedură.

Vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Haideți... În calitate de vicelider, solicit retrimiterea proiectului la comisie, să se clarifice toate lucrurile acolo, membrii senatori vor avea posibilitatea să verifice și conform stenogramelor ședinței, să verifice dacă în timpul redactării raportului au fost respectate discuțiile din cadrul comisiei.

Avem timp, nu suntem sub amenințarea adoptării tacite. Mâine au loc comisiile; putem, eventual, la următorul plen să adoptăm acest proiect de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Am înțeles.

Continuăm dezbaterile.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Cîțu. Microfonul central.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Poate că ar fi bine ca – și, de fapt, asta este propunerea pentru dumneavoastră – Comisia pentru apărare

să se întrunească acum, în timpul dezbaterilor, și să vadă acolo care este situația reală, între ei, să nu mai stăm în timpul plenului. Dezbat acolo, dau un vot pe raport și revin; avem timp până la sfârșitul zilei de astăzi; sunt sigur că în 10 minute se poate rezolva, ca să nu mai avem aceste dispute în plen...

Este regulamentar ceea ce cerem, vă rog frumos să supuneți la vot. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nu pot să supun la vot. Noi avem un raport semnat, în mod formal, discutat. În contextul în care cineva contestă votul din comisie, este o chestiune pe care trebuie să o lămurească în comisie, Comisia pentru disciplină sau, eventual, alte instituții.

Să ne vedem acum... sau să supunem la vot să se reîntâlnească comisia, să reia o discuție, să vadă dacă e sau nu e, nu e regulamentar.

Dar, vă rog, mai doriți să interveniți în continuare? Domnul senator Cîțu.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Având în vedere că acest proiect de lege a apărut astăzi pe ordinea de zi – nu se găsește pe ordinea de zi, l-am căutat –, a trebuit să căutăm proiectul de lege, deci de aceea spun că sunt colegi din comisie care spun că nu a fost votat; de aceea ceream ca membrii comisiei să se întrunească acum și să rezolve problema în afara plenului. Și sunt acolo amendamente pe care vor să le susțină.

Cred că era cel mai bine să se rezolve situația în afara plenului.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Pauliuc, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Atunci, în calitate de vicepreședinte al comisiei, solicit ceea ce liderul nostru de grup de la Partidul Național Liberal a solicitat, întrunirea comisiei timp de 10-15 minute, să vedem exact dacă raportul corespunde cu ceea ce a fost discutat și dezbătut în comisie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Doamna senator Pauliuc, am fi în următoarea situație: dacă solicitarea dumneavoastră este acceptată, se retrage comisia, însă noi parcurgem exact acest punct pe ordinea de zi, pentru că nu este modificată ordinea de zi. Însă, formal, o să

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, astăzi, la ora 17.00. Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul (L126/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru administrație avem raport comun.

Domnule președinte Cârciumaru, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 26.03.2019, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul...

...de lege.

...de lege.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, aviz favorabil.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 17.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L140/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent. Reprezentantul Guvernului.

Domnule Dan Deleanu, secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

**Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că reglementarea propusă creează paralelism legislativ, Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție această propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

În urma dezbaterilor au rezultat și amendamente. Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 17.00.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 și a Hotărârii Guvernului nr. 884/2001 (L138/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului îi dau cuvântul domnului ministru Bogdan Matei. Da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Constantin Bogdan Matei** _– ministrul_

_tineretului și sportului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea prezentului proiect de lege privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 se vor aduce modificări de substanță cu privire la raporturile juridice dintre participanții la activitatea sportivă și structurile sportive de drept privat sau public, dar și reglementări exprese cu privire la finanțarea acordată din fonduri publice de către autoritățile administrației publice centrale și locale.

În urma procesului de implementare a măsurilor reglementate prin Legea nr. 90/2018 s-a creat o situație discriminatorie între administrația publică centrală și administrația publică locală cu privire la cheltuielile care pot fi efectuate în cadrul programelor și proiectelor sportive. Prin propunerea stabilită la primul punct din inițiativa legislativă se propune remedierea acestei situații, prin introducerea, alături de autoritățile publice centrale și unitățile subordonate acestora, a autorităților publice locale.

A doua propunere din prezenta inițiativă legislativă vizează reglementarea posibilității ca toți participanții la activitatea sportivă prevăzuți la art. 67 alin. (1) din lege să poată încheia contracte de activitate sportivă, în acord cu prevederile dispuse la alin. (f) din anexa la Legea nr. 69/2000, situație care ar duce la unificarea dispozițiilor legale cu privire la tipurile de contracte încheiate de către participanții la activitatea sportivă.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Pop. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, din partea Grupului USR, domnule senator Coliban. Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Sunt câteva probleme aici.

În primul rând, o dezbatere care a mers pe repede înainte, în care membrii coaliției de guvernământ, cei care au lipsit, au fost înlocuiți astăzi, deci nu înțeleg graba pentru a adopta această lege; după care, este vorba despre două principii cu care nu putem fi de acord, primul dintre ele legat de finanțările cluburilor private.

Există, la nivel de norme europene și de directive, există niște principii de etică financiară. Practic, aceste principii prevăd limitarea influenței pe care o poate avea banul public într-un context competițional, astfel încât banii de la primării să nu distorsioneze această competiție. De asta există cazuri celebre, cum e Valencia, unde investițiile făcute de primărie

din bani publici pentru o infrastructură a unui club privat au fost considerate nelegale.

Noi, în loc să mergem pe o astfel de linie și să facem toate finanțările să fie transparente și legale, nu știm cum să mai deschidem robinetul banului public către cluburi private. Practic, măsurile care sunt propuse de această lege merg în această direcție în care primăria acum poate mai ușor să dea bani publici către cluburi private. Avea oricum posibilitatea primăria să-și facă un club municipal și acum deschidem variante pentru asocieri, pentru asocieri între primării și cluburi private și pentru finanțări date către cluburi private.

Din păcate, aceste măsuri nu știu în ce măsură ajută performanța. Dacă ne uităm cum este dezvoltat un program de performanță... Și avem exemple chiar lângă noi. În Ungaria există bani publici investiți, dar investiți către juniori și către infrastructură. Există programe naționale în acest sens. Noi în direcția aia ar fi bine să mergem și să ne gândim cum să direcționăm mai mulți bani către juniori și către sportul de masă, și către infrastructură, nu în modul în care este făcută actuala propunere. Am spus: acesta este un principiu cu care nu suntem de acord.

Al doilea este cel al autonomiei, pentru că avem art. 35 alin. (2), care definește federațiile sportive naționale ca fiind persoane juridice de drept privat de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Primul amendament pe care îl susțin se referă la alin. (3) al art. 2, după care se introduce un nou alineat, 3[1] . Propunerea de amendament este de eliminare a acestui nou alineat.

Care este numărul curent?

Numărul curent 1 de la amendamente respinse.

Am înțeles.

Eliminarea alin. (3)...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă rog să continuați, domnule senator Goțiu.

La punct marginal 2 de la amendamente respinse, de asemenea, solicităm eliminarea alin. (4) al art. 25.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator Coliban, doriți să interveniți pentru ultimul amendament, da?

Vă rog, microfonul 2.

unor cluburi private și, de asemenea, se lasă ușa larg deschisă unor asocieri fictive pentru a direcționa bani publici către cluburi private. Și nu cred că aceasta este o direcție pe care într-adevăr ne-o dorim pentru a sprijini sportul. Altele sunt măsurile pentru sprijinirea sportului de masă.

Încă o dată spun: Grupul USR a votat împotriva acestui proiect legislativ tocmai din aceste considerente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, este ora 17.05.

După o discuție cu o parte din membrii Comisiei pentru apărare, o să vă rog să fiți de acord și o să

Continuăm cu punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (L26/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului Dan Deleanu, secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Da. Pentru punctul 3 de la amendamente respinse. Motivul l-am prezentat. În forma actuală, legea atacă autonomia și aspectul apolitic al federațiilor. Prin urmare, propun eliminarea art. 88[1] .

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte amendamente,

Grupul senatorial al USR a votat împotriva acestui proiect legislativ pentru că, așa cum s-a arătat și în cadrul dezbaterii, atât din comisie, cât și de aici, din plen, din păcate, se introduce o modalitate discriminatorie pentru finanțarea

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru ape, păduri, pescuit? Domnule senator Șoptică, vă rog, microfonul 7, 6 sau 5. Care doriți dumneavoastră. 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunere legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

În ședința din 26 martie 2019, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport suplimentar de respingere. Prezentul raport suplimentar înlocuiește raportul precedent din data de 7.03.2019.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Goțiu, microfonul 2.

## Stimate colege și stimați colegi,

Grupul parlamentar al USR va vota pentru raportul de respingere a acestei propuneri, inițiative și mi-aș dori ca și pe viitor să fim mai atenți cu asemenea propuneri, în care se propun, pe de o parte, exproprieri în favoarea unor persoane private, persoane juridice private și, în același timp, posibilitatea de a face defrișări fără compensare pentru reducerea fondului forestier național.

Considerăm că e nevoie de o încurajare a dezvoltării pârtiilor și a schiului în România.

De asemenea, sunt posibilități de a dezvolta alte activități în zonele montane și în afara sezonului de iarnă, care poate să dureze nouă sau 10 luni pe an și acest lucru să încurajeze într-adevăr dezvoltarea turismului în acele zone, dar încă o dată spun: fără defrișări, fără compensare ori cu exproprieri în interes privat.

USR va vota pentru raportul de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 6, Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor poștale și supravegherii pieței echipamentelor (L111/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Carmen Elian, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor. Da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Doamna Carmen Elian** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sub rezerva faptului că punctul de vedere al Guvernului nu a fost încă redactat, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale consideră că prin modificarea propusă prin propunerea legislativă, și anume de achitare a jumătate din cuantumul amenzii aplicate în loc de jumătate din minimul amenzii aplicate, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, se instituie, conform principiului proporționalității, un regim sancționator corespunzător faptei săvârșite.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale susține raportul elaborat de comisia sesizată în fond, cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc. Microfonul 5.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Inițiativa este un răspuns la o situație hilară, în care amenzi acordate de sute de mii de lei sau de euro erau duse, cumva, în derâdere, printr-o dispoziție neînțeleasă de cei care primeau contravenție și abuzată, în sensul că refuzau să plătească ceea ce era de plătit ca urmare a încălcării unor dispoziții constatate de autoritățile statului.

Și avem, spre exemplu, la ANCOM, amenzi aplicate de o jumătate de milion de euro și plătite în cuantum de 2.500 de lei, printr-o interpretare, spun eu, abuzivă a unui text de lege la un moment dat.

De aceea, inițiativa vine să corecteze această situație în care, practic, sancțiunea contravențională era fără eficiență și modifică un număr de opt acte normative în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor poștale și supravegherii pieței echipamentelor de comunicații.

Comisia juridică vă propune un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L57/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii propun reglementarea procedurii recuperării cetățeniei române, arătându-se în acest sens faptul că procedura recuperării cetățeniei române este o formă de reparație istorică. Analizând această propunere legislativă, observăm faptul că reglementarea propusă dublează dispozițiile art. 10 din forma în vigoare a Legii cetățeniei române. Art. 10 reglementează toate situațiile în care cetățenia română poate fi redobândită.

Prin urmare, vă rugăm să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc. Microfonul 5.

Vă rog, microfonul 5. Vulturul!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am mai avut în plen această inițiativă, am mai discutat și în Comisia juridică. Din păcate, așa cum am spus și prima dată, formula acestui proiect nu permite adoptarea, de aceea și raportul suplimentar este unul de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, astăzi, la ora 17.30.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 (L90/2019).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale _._

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9. Aveți cuvântul.

**Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere decizia Curții Constituționale, susținem aprobarea raportului comisiilor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget și Comisiei pentru constituționalitate, raport comun.

Domnule președinte Arcaș, microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos.

Comisia de buget, finanțe a hotărât să adopte un raport comun de respingere a legii trimise la promulgare.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Dircă, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în faza de reexaminare a acestui proiect legislativ.

Și de această dată Curtea Constituțională a României sancționează foarte grav derapajul care a avut loc în Camera Deputaților cu ocazia adoptării acestui proiect. Practic, nu avem voie ca o lege, odată ce a fost votată în Camera decizională, să fie reîntoarsă și să fie resupusă la vot.

Vă mulțumesc.

Astfel de lucruri trebuie să nu se mai întâmple în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

De aceea există Curtea Constituțională, dacă sunt astfel de situații. Sancționează foarte grav. E cam complicat, că nu știu cum e cu sancțiunea.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 (L131/2019).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Florin Horațiu Iura, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat, microfonul 9, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect legislativ Ministerul Finanțelor Publice a elaborat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019–2021, care stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal-bugetare ale Guvernului pentru perioada 2019–2021. Strategia este documentul de fundamentare pe baza căruia au fost estimați indicatorii incluși în Ordonanța de urgență a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019. Susținem adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Vă rog.

A, mă scuzați. Din partea comisiei, înainte de toate, Comisia pentru buget, domnul președinte Arcaș. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Consiliul Economic și Social, de asemenea.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

de către PNL la Legea bugetului sursa de finanțare era ilegală. Prin urmare, cu votul nostru și cu soluția pe care am găsit-o noi, aceea de a crește deficitul, soluție perfect legală, pentru că, în conformitate cu legea, deficitul este sursă de finanțare, a trebuit să dăm această lege.

După ce te bați cu pumnul în piept și spui că ai dorit și dorești creșterea alocațiilor copiilor, te bați din nou cu pumnul în piept și spui că e greșit ceea ce face Guvernul, e greșit că a găsit o sursă de finanțare pentru această creștere a alocațiilor copiilor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Cîțu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul a hotărât să nu mai treacă legea plafoanelor prin Parlament la dezbateri și a dat o ordonanță. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respecte legislația în vigoare.

În motivarea acestui proiect de lege, a acestei ordonanțe, Guvernul spune foarte clar – și citez din motivare: „Sunt în vigoare două restricții permanente privind deficitul bugetar.” Una care spune: „deficitul bugetar, calculat potrivit metodologiei ESA, să nu depășească 3% din PIB” – o respectă Guvernul. Și a doua: „deficitul structural să nu depășească 1% din PIB sau să se înscrie pe o traiectorie de convergență către obiectivul pe termen mediu”. Ei, această a doua țintă este ignorată de Guvern, deși tot Guvernul spune că este o regulă „stabilită prin prevederile art. 3 alin. (1) din Tratatul de stabilitate, creștere și guvernanță, ratificat de România prin Legea nr. 83/2012”. Deci este un tratat semnat de România cu Uniunea Europeană, cu cele 28 de țări, pe care România decide să-l ignore.

Mai departe. Bineînțeles că această lege, în această formă, este în continuare neconstituțională. Pentru că în forma în care a fost declarată neconstituțională prima lege era vorba doar de fond, acolo a fost o problemă de procedură. Curtea Constituțională nu a avut cum să intre să vadă, să intre în lege să vadă, să decidă dacă încălcarea tratatului este sau nu constituțională.

De aceea, vă avertizăm din nou că, în momentul în care această lege va merge la promulgare, Partidul Național Liberal o va ataca la Curtea Constituțională. Trebuie să învățăm și, atunci când..., sau trebuie să învățăm să respectăm legislația în vigoare și, atunci când Ministerul Finanțelor Publice spune că sunt două restricții deja, ar trebui să le respecte pe amândouă.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege și, bineînțeles, prin amendamentele pe care le voi susține, veți mai avea o șansă astăzi să corectați această problemă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Craioveanu, vă rog, microfonul central.

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

## Stimați colegi,

Să aud un coleg liberal discutând despre acest proiect de lege mi se pare de-a dreptul amuzant. Știți bine că această necesitate a măririi plafoanelor a fost datorată faptului că a trebuit să găsim o sursă de finanțare pentru creșterea alocațiilor pentru copii. Pentru că în amendamentul făcut

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Perfect, mulțumesc.

Amendamentele elimină derogările de la Legea nr. 69/2010.

Primul amendament: „La art. 3, alin. (5) și (6) se abrogă.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Și al doilea amendament are același scop.

Și aici trebuie să facem o clarificare: legea plafoanelor n-are nicio legătură cu ce se întâmplă cu deficitul bugetar pe cash, care a crescut datorită alocațiilor. Nu, aici este vorba de deficitul structural, despre ce vorbesc eu, iar deficitul structural trebuia să fie 1%, având în vedere... per tratatul semnat de România cu celelalte 28 de țări. Deci nu are nicio legătură cu acel deficit pe ESA. Sunt două, așa cum am spus, sunt două ținte pe care trebuie să le lovim concomitent.

Al doilea amendament: „La art. 4, alin. (2) și (3) se abrogă.”

Din nou derogări de la Legea nr. 69/2010 – Legea responsabilității fiscale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

În aceste condiții,

Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2019 pentru prorogarea unor termene (L132/2019).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Horațiu Iura, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se propune pentru anul 2019 prorogarea termenului de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de către persoanele fizice, precum și a formularului 230 – „Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii” până la data de 31 iulie 2019.

Totodată, se propune și prorogarea termenului pentru plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice în situațiile reglementate de Codul fiscal, până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.

Susținem adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte Arcaș. Microfonul 7, aveți cuvântul.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (L139/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu susține.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului...

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, microfonul 6. Ne cerem scuze că suntem mai rapizi ca dumneavoastră.

Mulțumesc. Nicio...

Am văzut că mi-ați tăiat microfonul. Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care o aveți în față se referă strict la ceea ce este cuprins în această propunere și la expunerea de motive. Am văzut în spațiul public o serie întreagă de observații, propuneri, argumente pro și contra

care nu au legătură nici cu propunerea legislativă, nici cu expunerea de motive. Astfel, ceea ce se propune este o decizie pur politică, care privește rezerva de aur a României, adică aproximativ 10% – 9,7% – din rezerva internațională a BNR constituită în numele României, în sensul în care această rezervă de aur se păstrează pe teritoriul României.

După cum observați, nu e vorba de niciun fel de sancțiune dată BNR, nu e vorba de nicio critică dată modului în care Banca Națională a României a administrat această rezervă și nu se pune în niciun fel problema modificării modului în care Banca Națională a României administrează rezerva internațională, nu doar aurul.

Așa cum am spus, doar 9,7%, aproximativ 4 miliarde de dolari, reprezintă această rezervă de aur în total, 40 de tone din cele 103,7 tone aflându-se deja pe teritoriul României, ca urmare a unei decizii administrative. Asta arată că n-a fost nevoie de niciun fel de consultare a unei alte entități, a unei alte instituții, ci a fost pur și simplu o decizie strategică.

România este astăzi într-o situație economică diferită față de cea din 1999, când s-a luat decizia ca rezerva de aur a României să se cifreze la această valoare. Ea este nemodificată din 1999 până în prezent, respectiv 103,7 tone, împărțită în trei locuri: două se află în străinătate, respectiv Banca Angliei, cea mai mare parte, în Elveția și, așa cum am spus, 40 de tone în Tezaurul Băncii Naționale a României.

Nu se pune problema, repet, să punem în discuție nici măcar modul în care Banca Națională a României a acționat în administrarea acestei rezerve. Nu se pune problema schimbării destinației acestei rezerve, iar faptul că se află pe teritoriul României sau în străinătate nu modifică absolut cu nimic statutul de rezervă internațională. De altfel, în toate documentele oficiale, atât ale Băncii Naționale a României, cât și în cele ale Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, tuturor organismelor internaționale care se ocupă de așa ceva, rezerva de aur a României este cifrată la 103,7 tone, fără a se face distincție între cele 40 de tone aflate pe teritoriul țării și 63,7 tone aflate în afara teritoriului României. De altfel, nu se pune problema tranzacționării acestui aur nici măcar de către Banca Națională a României. În materie de rezerve internaționale, stocul de aur, mai degrabă o reminiscență a unor practici dintr-o perioadă în care aurul era considerat cel mai convertibil element pe piața interbancară, și mai ales pe piața internațională, este ultimul la care apelează Banca Națională în îndeplinirea scopului privind politica monetară și asigurarea stabilității fiscale.

Vă mulțumim, domnule senator, pentru scurta dumneavoastră intervenție.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Horațiu Iura.

Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă informez că nu s-a reușit finalizarea punctului de vedere de către Guvern. Se lucrează la acesta și în curând vom avea și acest punct de vedere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei avem... Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte Arcaș, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a devansat avizul Guvernului și membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă, avizele și amendamentele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Traian Băsescu, vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Permiteți-mi ca, în mod colegial, să vă doresc casă de piatră și să aveți copii, așa cum ați spus, că vreți să mai aveți copii. Mi-a plăcut mult că și cei doi copii au fost în poză cu dumneavoastră.

Legat de modificarea legii și de stabilirea prin lege că doar 5% din rezerva de aur poate fi ținută în străinătate, cred că este o mare greșeală și noi facem un exercițiu de naționalism populist fără acoperire, profitându-se de faptul că cetățenii nu înțeleg mecanismul credibilității internaționale. Dacă această lege va trece, Banca Națională va trebui, va putea să mențină în străinătate 5 tone de aur din cele... 5,3 tone de aur ca garanție.

Vreau să privim puțin la realitate. Ni se pare astăzi că dăm peste margini de stabilitate și de resurse. Este greșit. Vă rog să luați notă de faptul că pe plan internațional sunt foarte mulți specialiști care estimează în 2020–2021 o nouă criză a datoriilor statelor, lucru care este perfect posibil, din cauza faptului că, după criza din 2008–2009, statele, în loc să-și reducă datoriile, și-au crescut datoriile, continuând cu împrumuturile nesăbuite. Într-o situație de criză n-o să știm cum să fugim mai repede cu aurul la Londra să arătăm că avem rezervă. De aceea, cred că este greșit ceea ce ne pregătim să facem și sugestia mea este să lăsați atribuțiunile Băncii Naționale așa cum sunt din acest punct de vedere și să nu avem o intervenție politică într-un moment care ni se pare că este potrivit, dar care se poate răsturna într-o noapte. Și colegii de la ALDE vă pot confirma că la intrarea în criză, în 2008, în luna octombrie, când se aflau la guvernare și aveau premier, li se părea că duduie economia și într-o singură lună economia României s-a prăbușit cu opt procente și acolo a rămas un an de zile. Deci rezerva aflată în străinătate înseamnă și o garanție de vreme rea.

Gândiți-vă, de asemenea, la costurile de repatriere. Să nu vă imaginați că o astfel de cantitate de aur va fi transportată cu multă ușurință și într-un singur transport. Gândiți-vă la costurile pentru securitatea acestei cantități și la costurile de repatriere.

Un alt lucru asupra căruia am putea să reflectăm. În momentul de față există o țară foarte mare care și-a repatriat rezerva de aur, dar n-o mai crede nimeni după ce și-a repatriat-o și suspiciunile mari sunt că acea țară a și modificat calitatea aurului pe care l-a declarat înainte de a-l repatria, deci o diminuare a calității aurului prin amestec, ceea ce-i creează probleme. Aș vrea să aveți în vedere că este o practică, sunt niște reguli de bună practică pentru o țară. Dumneavoastră cam tratați România precum o țară cu triplu A. Nici măcar Germania, care are rating triplu A, nu și-a permis să repatrieze cantități de aur extrem de importante; are încă depozite foarte mari de aur în străinătate.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege... Și s-a spus deja, s-a vorbit foarte mult despre repatrierea aurului și ce rol are aurul, de ce ținem noi aurul la Londra. Acum, din punct de vedere tehnic, aurul nostru la Londra este marcat „good delivery”. Asta înseamnă că atât timp cât este acolo nu este nevoie nici să-l vadă nimeni, nici să se ducă nimeni să-l inspecteze, toată lumea știe că este acolo și poate fi folosit doar printr-o semnătură pentru a garanta împrumuturile internaționale pe care le face România. Acest împrumut pe care l-a făcut România săptămâna trecută, de 3 miliarde de euro, fără această rezervă internațională ar fi avut un preț mult mai mare. Deși am plătit cel mai mare preț pe care l-a putut plăti România în istorie de când se împrumută pe piețele internaționale, imaginați-vă că fără această garanție ar fi fost și mai mare acel preț.

Dar eu vreau să vorbesc despre principiu și ce face această lege, pentru că aici vorbim despre independența politicii monetare. De exemplu, ca să fie mai clar, că poate așa înțelegem, săptămâna trecută, când Ministerul Finanțelor Publice s-a dus și s-a împrumutat pe piața internațională, nu a zis nimeni că nu are voie să împrumute decât suma x, că restul trebuie să ia de pe piața internă. Nu există nicio lege în România care să spună că datoria publică a României este 50% în lei, 50% în euro sau 40% în lei, 60% în euro și așa mai departe. Nu. Acolo este lăsată decizia Ministerului Finanțelor Publice să găsească cea mai bună formulă, optimă, din punctul de vedere al României. Ceea ce face această lege este să intervină direct în modul în care politica monetară este implementată în România. Și asta înseamnă că... Gândiți-vă că mâine, după ce punem această limită pe modul în care aurul este folosit, apoi, venim și punem o limită pe modul în care rezerva totală este folosită, intervențiile în piața valutară și așa mai departe. Înainte de a intra în Uniunea Europeană, mai avem această independență a politicii monetare, care ne poate ajuta în cazuri de criză.

Și-acum, domnul președinte a spus că „dacă vine o criză”. Acum, eu n-aș mai pune acel „dacă”. Este „cu siguranță” că vine criza. Este acel „când” vine această criză și atât, nu „dacă” o să avem o criză. Deci, din punctul nostru de vedere, proiectul de lege nu numai că... nu trebuia să ceară – aici discuțiile dacă trebuia să cerem sau nu acordul Băncii Centrale pot să fie la infinit –, ci art. 30 din statutul băncii centrale spune foarte clar, despre rezervele internaționale: „Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul senator Wiener. Vă rog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Rezerva de aur menținută în custodia Marii Britanii, în custodia Băncii Angliei, reprezintă garanția bonității acestei țări în împrumuturi, în operațiuni financiare care presupun creșterea datoriei statului. Orice decizie politică – înțelegem că este vorba de o decizie politică –, dar orice decizie politică trebuie să aibă în spate o rațiune economică.

Or, dincolo de afirmarea unui suveranism, să zic, care mai degrabă este confundat cu un discurs izolaționist, al neîncrederii în partenerii externi ai României, al ignorării, practic, a tratatului de funcționare, care..., și în avizul Consiliului Legislativ se spune clar că ar fi fost necesară măcar inițierea unui proces de consultare a Băncii Centrale Europene. Nu este o decizie minoră că doar 5% din rezervele de aur ale țării vor rămâne în străinătate, ci este o decizie de substanță. Adică majoritatea, covârșitoarea majoritate a acestei rezerve să se afle în permanență pe teritoriul național, practic, este o afirmare a unei decizii izolaționiste. Ăsta este mesajul politic în fapt, iar rațiunea economică nu se justifică. Costurile pe care România le plătește pentru menținerea în custodie la Banca Angliei a acestei rezerve de aur sunt mai mici, probabil, decât pensia specială a domnului Tudorel Toader.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Domnul senator Vela, o intervenție de procedură.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect legislativ este unul foarte serios și foarte important, care va afecta nu ani, ci decenii din viitorul României. Alte proiecte legislative mai pot fi amendate, completate, îmbunătățite, revocate. Acest proiect de lege va necesita un mare efort parlamentar și guvernamental ca să fie reparat în viitor.

Eu aș dori, pe procedură, să-l întreb pe domnul ministru secretar de stat... Domnule secretar de stat, dacă sunteți atent un pic.

Domnule senator, vă rog să vă adresați plenului, conform regulamentului.

Domnul secretar de stat a spus: „Guvernul încă nu a reușit până în prezent să-și formeze un punct de vedere.” Este adevărat, domnule ministru, nu?

Păi, domnule secretar de stat, dacă până astăzi Guvernul nu ne spune că e bine, că e rău, ce să facem astăzi aici prin votul parlamentarilor, avem o problemă foarte gravă. Dumneavoastră, ca Guvern, ca Minister de Finanțe, aici nu sunteți un simplu consultant, sunteți chiar cel care – Ministerul de Finanțe –, cel care trebuie să ne dați un punct de vedere autorizat.

Văd că nici domnul ministru de finanțe Teodorovici, senator, colegul nostru, nu este în sală...

Domnule senator Vela, care este intervenția de procedură? Vă rog.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Și aș dori să ne răspundă domnul secretar de stat, pentru că a precizat „până acum nu poate avea un punct de vedere”, dacă...

Unde la geam? Domnule ministru...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Bun, e în regulă.

Domnule senator Vela, vă mulțumim pentru intervenție.

Domnule senator Vela,

Dați-ne voie să continuăm activitatea în plenul Senatului. Ați avut o intervenție de procedură, ați intervenit, de aici încolo mai găsiți câte un coleg prin sală care mai vine să-i mai adresați câteva cuvinte. Haideți, vă rog eu, haideți aici lângă mine, că vă stă mai bine. Domnule senator, vă stă mai bine aici.

Stimați colegi, am încheiat discuțiile despre procedură. Domnule senator Bodog, vă rog, microfonul 3, intervenție de procedură. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să-i amintesc colegului meu senator că inițiativa legislativă aparține Parlamentului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Dircă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem într-o situație inedită, demnă de Cartea Recordurilor. Acest proiect a fost prezentat în Biroul permanent al Senatului luni, pe data de 25 martie, și a fost dezbătut și a primit raport și aviz marți, pe data de 26 martie. Este prima oară când un proiect de lege se dezbate cu o asemenea viteză.

Care este procedura?

Imediat vă spun.

Păi, hai, că se închide la non-stop.

Se pare că între noi există colegi care dețin adevărul absolut și care nu au nevoie de avize și nici nu au nevoie de a consulta Banca Centrală Europeană, așa cum ne obligă tratatul de funcționare a Uniunii Europene, din care facem parte.

Și acum vine propunerea mea: în calitate de vicelider, solicit să transmitem acest proiect la comisii înapoi, pentru a fi redezbătut și discutat odată cu primirea acestor avize. Solicit un termen de două săptămâni, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă vă duceți din nou la microfon; și doar propuneți, nu puteți să solicitați. Vă rog, microfonul 2.

Propuneți, probabil, retrimiterea la comisie, nu solicitați.

E în regulă.

Cu 38 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, 5 abțineri, solicitarea sau propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile.

Inițiatorul, vă rog, microfonul central, să răspundeți întrebărilor adresate.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Aceste tentative de șicane mă îndreptățesc să cred că propunerea este mai mult decât sustenabilă. Pentru că, dacă ar fi fost argumente pe fond, dacă ar fi fost argumente consistente, nu era nevoie de micile scamatorii lipsite de substanță.

Vreau să fac o precizare: nu vorbim de 100 de sticle cu vin primite de la Voronin, vorbim de rezerva de aur a României. Și lucrurile le-am tratat cu maximă seriozitate. Am înțeles că ar trebui să stăm cu aurul la Londra ca să arătăm că avem bonitate, că avem credibilitate.

Stimați colegi,

Dacă îmi găsiți un document din care rezultă că în anul 2008, în anul 2009, în anul 2010 – mai ales în anul 2010, când s-au tăiat salarii, când s-au închis spitale, când s-au tăiat forme de ajutor social și alte asemenea – s-a folosit aurul de la Londra, 63,7 tone, nu 103,7 tone, pentru garanții. Dacă vreodată ratingul de țară al României a fost influențat de această cantitate nemodificată din 1999 până astăzi. Ratingul de țară al României s-a îmbunătățit, an de an. E adevărat, în perioadele guvernării PSD. Dar asta nu ca urmare a modificării rezervei de aur aflate în străinătate, pentru că cele 63,7 tone aflate în străinătate nu sunt luate în considerare. Ele nu sunt executate în cazul în care România ar fi în situația, improbabilă – și de nedorit, în orice caz –, de a nu-și putea plăti datoria externă sau o parte din această datorie.

Mai mult decât atât, România a împrumutat în anul 2009 20 de miliarde de euro, a constituit un fond de 5 miliarde de euro la BNR, pentru ca băncile care operau pe teritoriul României, prin subsidiare, să nu-și retragă lichiditățile ca urmare a problemelor aflate la băncile-mamă, niciodată aurul deținut la Londra sau în Elveția neintrând în asemenea calcule.

Am mai auzit că repatrierea aurului ar dăuna credibilității sau că România nu ar mai fi la fel de credibilă pe piețele internaționale dacă s-ar repatria integral aurul. Revin și arăt: 40 de tone din această rezervă de aur a României se află deja pe teritoriul României. În toate documentele oficiale, și am spus lucrul ăsta, rezerva de aur a României este de 103,7 tone. Nu se face nicio secundă distincție între tonele de aur deținute în tezaurul BNR pe teritoriul României și cele deținute în străinătate. Dacă ar fi fost așa, logica elementară ne spunea că trebuie să ducem și celelalte 40 de tone în străinătate, ca să crească ratingul de țară, să crească bonitatea și, în general, credibilitatea României în accesarea unor împrumuturi financiare externe. Pentru că asta ar fi însemnat o sporire a garanțiilor de bonitate.

Domnule senator Șerban Nicolae...

...aș fi identificat cu precizie ce anume din statutul BNR este afectat. Am spus că rezerva de aur trebuie să fie pe teritoriul României.

Domnule senator...

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Și fac o precizare, că am auzit... Imediat...

Vă rog, stafful. A promis că încheie.

...că rezerva de aur are același regim cu rezerva în valută. Trebuie să fie cineva inept să susțină că la fel de repede dai

bani cum vinzi aurul. Bineînțeles că aurul trebuie auditat, trebuie verificat: și calitate, și puritate, și greutate. Or, nu se pune problema de a afecta aurul României odată adus în țară. Devizele convertibile, drepturile speciale de tragere, celelalte titluri de valoare care se tranzacționează pe piețele internaționale și care într-adevăr fac parte din operațiunile curente ale BNR de susținere a politicii monetare, da, ele se păstrează în străinătate nu pentru că ar trebui auditate fizic. V-ar spune și domnul Cîțu, că e de acord cu mine, rezervele...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Este ora 18.00, aș putea chiar să închei ședința.

-

- Domnule senator Traian Băsescu, vă rog să nu dialogați

- cu sala.

- Chestorii, ajutați-mă.

- Invit liderii de grup până la prezidiu.

Stimați colegi,

În urma discuției cu liderii grupurilor parlamentare, vă propun prelungirea programului de lucru până la finalizarea ordinii de zi. Mai sunt patru inițiative legislative, cu propunere de respingere.

##

Înțeleg că la ora 18.00 era ședință de Birou permanent. Urmează ca aceasta să înceapă imediat după ședința plenului Senatului.

Continuăm și

Inițiativa legislativă a fost adoptată.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Acum avem explicarea votului din partea Grupului USR. Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu, microfonul central.

## Stimați colegi,

Grupul USR consideră că inițiativa PSD este o măsură populistă, cu caracter strict electoral, dar care are consecințe dezastroase pentru credibilitatea României pe piețele internaționale. Măsura este lipsită de orice raționalitate economică și financiară. Măsura s-ar putea explica doar în cazul în care ori Guvernul Dăncilă a ajuns la fundul sacului și nu mai are de unde plăti pensiile și salariile bugetarilor, ori Guvernul Dăncilă pregătește să adopte măsuri radicale în zona justiției, care pot duce la sancționarea României și izolarea ei pe plan internațional.

USR consideră că repatrierea rezervelor de aur ale României reprezintă un factor de creștere a riscului de țară și o amenințare directă la stabilitatea economică a țării.

De aceea, am votat împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Cîțu. Microfonul central.

Mulțumesc.

Partidul Național Liberal nu găsește nicio rațiune economică pentru acest proiect de lege, fără avizul Băncii Centrale Europene, care trebuia să fi fost, să fi avut astăzi, conform tratatului de stabilitate, creștere economică și.., la art. 130.

În plus, proiectul de lege intervine în modul în care banca centrală implementează politica monetară, iarăși interzis de tratatul de stabilitate, semnat de România cu cele 28 de țări.

În același timp, ratingul de țară al României n-a mai crescut din 2012, când a fost upgradat de la gunoi la rata următoare. Deci nu este un upgrade, suntem în același loc. PNL a votat împotrivă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții.

Continuăm cu votul privind inițiativele legislative cu caracter organic.

Primul punct, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (L617/2018).

La propunerea unor lideri de grup, vă

Următorul punct pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul (L126/2019).

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Face parte din categoria legilor organice, Senatul, prima Cameră sesizată.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L140/2019).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Senatul este prima Cameră sesizată.

- abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată. Vă rog. Explicarea votului.

- Domnul senator Iriza. Microfonul 3.

## **Domnul Scarlat Iriza:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Am votat un proiect de lege care răsplătește munca grea și vătămătoare a celor care muncesc sau au muncit în grupa a II-a de muncă.

În numele minerilor și energeticienilor din Complexul Energetic Oltenia, în numele celor 12 lideri de sindicat, care sunt acolo, sus, la balcon, vă mulțumesc pentru votul dat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție și doresc să vă atenționez că urmează votul la Camera Deputaților, domnule senator.

Continuăm cu punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L57/2019).

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere. Senatul, prima Cameră sesizată.

Cu 69 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

22 de voturi..., domnul senator Țapu-Nazare.

Îmi cer scuze, secretarul din stânga mea astăzi nu este în forma cea mai bună.

Continuăm cu votul asupra inițiativelor legislative dezbătute săptămâna trecută, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L207/2016).

Ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Legea a fost dezbătută în ședința plenului din 25.03.2019. În aceste condiții, reluăm votul.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Numai puțin. Rog stafful.

Deci avem o intervenție de procedură înainte de a avea rezultatul votului.

Domnul senator Wiener. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Aș avea o rugăminte la dumneavoastră: să fiți de acord să retrimitem pentru un raport suplimentar la Comisia de educație această lege, dat fiind faptul că data trecută raportul întocmit de Comisia de educație nu a întrunit numărul suficient de voturi, deși a trecut în Comisia de educație și a fost considerat mai dezirabil decât cel anterior.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Deci înainte de a supune votului dumneavoastră raportul,

Vă rog. Domnul senator Pop. Microfonul 2, pentru explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc pentru vot.

Îmi pare rău să asist la poziția duplicitară a celor de la USR, care în comisie votează într-un fel și în plen în alt fel. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Probabil că de aceea au solicitat retrimiterea la comisie.

Ultimul punct la cele dezbătute săptămâna trecută, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2013 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L99/2013).

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 25.03.2019.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Continuăm. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L734/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul doamnei Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției. Microfonul 8.

Este inițiatorul, văd.

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția. Vă rog, doamna senator Gorghiu. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Glumele le fac după program. E bine că aveți ochi și pentru cineva, nu pentru noi.

Consider că nu este doar oportună, ci și necesară această inițiativă legislativă, mai ales în contextul actual în care, din punctul nostru de vedere, se abuzează de instituția ordonanței de urgență. Și vreau să vă spun că, cel puțin în acești doi ani de zile, eu cred că aveți rolul acelui guvern care pur și simplu a luat locul de unic legiuitor în România.

În mod normal, ordonanțele de urgență arată excepția, situația care se abate de la regulă. Din nefericire, de când sunt eu, cel puțin în această Cameră superioară a Parlamentului, cu Guvernul – că s-a numit Tudose, că s-a numit Dăncilă sau altfel – am văzut faptul că dumneavoastră ați transformat în regulă acest lucru. Faptul că ordonanțele se dau netransparent, fără consultări prealabile, fără claritate, fără motivare, în domenii extrem de sensibile e un lucru menit să fie corectat prin această inițiativă legislativă.

Trebuie să combat și avizul Consiliului Legislativ, care menționează că art. 146 lit. d) s-ar referi doar la modul prin care ordonanța de urgență poate fi atacată la Curtea Constituțională. Însă vreau să îi informez pe toți colegii, astăzi, că această inițiativă legislativă are în vedere cu totul și cu totul altă situație, și anume: modificarea inițiatorilor vizează strict verificarea constituționalității urgenței acesteia anterior intrării în vigoare. Totodată, acest art. 146 lit. d) din Constituție evident că nu enumeră, în mod exhaustiv, modalitățile de exercitare a controlului de constituționalitate, lăsând legiuitorului prerogativa de a interveni și de a completa legea.

Ca atare, alături de inițiatori, vă spunem că apreciem că din prevederi nu rezultă că ordonanța de urgență trebuie supusă controlului de constituționalitate doar _a posteriori_ .

Un al doilea punct modificat sau clarificat prin această inițiativă legislativă privește art. 36 din lege, pentru că există un vid legislativ în ceea ce privește contextul soluționării conflictelor juridice de natură constituțională între autorități publice, stabilind existența sau inexistența conflictului. Pe scurt, nu este prevăzută modalitatea concretă de valorificare a soluției Curții Constituționale, în situația în care aceasta constată existența unui conflict, motiv pentru care considerăm că, din punctul de vedere al inițiativei legislative, acest lucru stabilește cadrul de punere în aplicare a soluției consacrate de Curte.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul apreciază că această propunere legislativă nu poate fi susținută în forma prezentată.

O primă observație este aceea că verificarea urgenței de către Curtea Constituțională privind emiterea unei ordonanțe de urgență vine în contradicție cu Constituția, respectiv cu dispozițiile art. 115 alin. (5), care prevede o singură condiție pentru ca ordonanța de urgență să intre în vigoare, și anume aceea ca aceasta (ordonanța de urgență) să fie depusă în Parlament.

Cu privire la cea de a doua propunere de modificare a Legii nr. 47, respectiv modificarea propusă la art. 36, apreciem, de asemenea, că și acesta vine în contradicție cu dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii.

Prin urmare, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, microfonul 5, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Există o anumită decență în Comisia juridică, unde sunt oameni care au făcut școala de drept atunci când trebuia, de aceea unul dintre colegi a încercat să nu lase proiectul de act normativ în aer și a făcut câteva amendamente, cu o oarecare sfială, zicem noi, dar nu am reușit să găsim niciun fel de coerență, pentru că textul Constituției este foarte clar și nu permite această soluție propusă de inițiatori.

De aceea, Comisia juridică vă propune un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (L380/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să luați act că Guvernul nu a avut timpul obiectiv necesar să emită un punct de vedere cu privire la această propunere legislativă, însă, din punct de vedere tehnic, apreciem că propunerea legislativă nu poate fi adoptată în forma prezentată, având în vedere, dacă dorim, chiar și recentele modificări care au operat asupra Legii nr. 317.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, microfonul 5, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Prin inițiativă se propune un mandat de nouă ani de zile pentru membrii Inspecției Judiciare, soluție care vine în contradicție cu ceea ce am decis în comisia specială, și anume un mandat de trei ani de zile, ceea ce pare să corespundă nevoilor sistemului judiciar actual.

De aceea, vă propunem un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Inițiativa legislativă este respinsă.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 189 din 9 decembrie 1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni (L119/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor, domnule senator Dircă, microfonul 6, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea de modificare vizează armonizarea dispozițiilor Legii nr. 189/1999 cu alte legi în vigoare, adoptate ulterior, dar, mai ales, vizează respectarea dreptului constituțional al cetățenilor de a iniția revizuirea unui proiect de lege sau chiar revizuirea Constituției.

De ce? Pentru că, în acest moment, dacă un cetățean român nu are domiciliul în România, conform dispozițiilor acestei legi și în contradicție cu dispozițiile Constituției României, acesta nu poate deveni inițiator al unei legi.

Știm foarte bine că este o procedură foarte complexă și greoaie pe care un grup de cetățeni trebuie să o parcurgă pentru a iniția o astfel de lege și dorim, în acest sens, să simplificăm această procedură, dar mai ales să evităm ca datele pe care le colectăm să aducă atingere Directivei privind GDPR-ul.

Ceea ce vă propunem este simplificarea procedurii, astfel încât orice cetățean român, indiferent de locul unde își are domiciliul, să poată iniția o astfel de procedură. În cadrul Comisiei juridice, unde a fost analizat raportul, inițiativa a primit un raport de respingere, un raport negativ, însă eu cred că este momentul să ne aplecăm cu mai multă atenție și vă rog și vă solicit să aprobați această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Carmen Elian, de la Ministerul Comunicațiilor.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu punctul de vedere elaborat și cu observațiile formulate în acesta, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, microfonul 5, aveți cuvântul.

Vă propunem un raport de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu...

Vă rog, domnul senator Mihai Mihail. Microfonul 2.

USR propune, din nou, cu acest proiect, îndreptarea unei nedreptăți: faptul că cetățeni români din afara granițelor, care au respectat legea în România, nu pot să participe la un act profund democratic este o nedreptate importantă. Am primit zeci de mesaje de la oameni care mă întrebau: „De ce noi care vrem să contribuim în continuare la ce se întâmplă în România suntem excluși din acest proces?” Și, mai tragic, am întâlnit la Roma, la Berlin sau în alte locuri oameni care strângeau semnături pentru diverse inițiative cetățenești și vedeam români care veneau, veneau liniștiți, cu pașaportul și spuneau „sunt român, vreau să particip” și erau refuzați pentru că legea română nu le permite.

Cred că este momentul ca acest Parlament să-și dea seama că cele 4 milioane de români din afara țării nu sunt o poveste, sunt oameni care contribuie și vor să contribuie și pe planul inițiativelor cetățenești, așa că sper că veți vota cu toții această propunere.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 15...

Vă rog, domnul senator Mihai Mihail, microfonul 2, explicarea votului.

Dacă noi în acest Parlament vom continua să păstrăm această discriminare între românii din țară și cei care nu mai sunt în România, vom ajunge să fim tratați așa cum o merităm.

Sper ca, pe viitor, inițiativele care îi ajută pe concetățenii noștri, pe care, în mare parte, guvernarea actuală îi silește în continuare să plece din țară..., nu se va mai întâmpla.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Sper ca oamenii să nu plece din țară pentru faptul că nu au voie să facă inițiative legislative când sunt acolo, afară. Bun.

Continuăm cu punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L127/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării. Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, întrucât adoptarea acesteia ar intra în contradicție cu prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că după aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau majorării cheltuielilor bugetare.

De asemenea, inițiativa legislativă intră în contradicție și cu art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și cu Legea finanțelor publice locale.

Prin adoptarea inițiativei legislative se limitează, practic, decontarea cheltuielilor doar la personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, fiind omis personalul contractual din cadrul instituțiilor și serviciilor publice aflate în subordinea autorităților administrației publice locale.

Așadar, considerăm că, și din acest punct de vedere, se creează un tratament discriminatoriu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnule președinte Cârciumaru, vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 26 martie 2019, membrii Comisiei pentru administrație, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, aviz negativ...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Continuăm cu COM(2018) 666 final – Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu, în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene dacă a venit cineva?

A venit, dar a plecat.

Domnule senator Ghica, vă rog, lămuriți-ne dumneavoastră.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 666 final.

Comisia pentru afaceri supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre se află pe pagina de internet a Senatului.

Dați-mi voie să

- programul de lucru a fost adoptat.

- Stimați colegi, încheiem lucrările plenului de astăzi. Urmează ședința Biroului permanent.

Doresc să mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.35._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167198]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/17.IV.2019 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei