Ion Hadârcă

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Tema declarației mele politice de astăzi este „Republica Moldova – la un nou început”.

La 24 iunie curent, Comisiile reunite pentru politică externă ale Parlamentului României au adoptat un proiect de declarație privind susținerea noului guvern de la Chișinău. Preluând-o spre difuzare, presa a ținut să menționeze că declarația vine la mai bine de două săptămâni de la debutul crizei politice din Republica Moldova. O aluzie clară la o evidentă întârziere.

Ce s-a întâmplat în decursul acestei luni la Chișinău? Este firesc să ne punem întrebarea nu doar din interesul că Republica Moldova este un stat vecin cu România, dar mai ales pentru că acest vecin, orice s-ar spune, este un al doilea stat românesc. Adevărul este că acest al doilea stat românesc a trecut zilele din urmă printr-o tentativă de puci constituțional – anticonstituțional, în fond. Fără implicarea activă a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, criza putea degenera în ceva similar cu Maidanul ucrainean din 2013–2014.

De dragul adevărului, nu putem ignora nici implicarea activă și decisivă a Federației Ruse. Spre deosebire de criza ucraineană, implicarea Rusiei a fost, de data aceasta, de partea interesului european, american, românesc și moldovenesc, până la urmă, de schimbare a regimului oligarhic de la Chișinău. A fost o premieră în geopolitica mondială de ultimă oră.

Fericita coincidență de interese a făcut, în consecință, să se vorbească despre producerea la Chișinău a unei revoluții. Dislocarea de la putere a forței politice care a capturat statul, a instituit un sistem oligarhic construit pe corupție și înlocuirea lui, în baza rezultatelor alegerilor, cu unul democratic european ar putea întruni datele unei revoluții. Complementar ideii este și sentimentul euforic general al libertății redobândite, care a cuprins întreaga societate de dincolo de Prut imediat după fuga din țară a lui Plahotniuc, căpetenia regimului oligarhic.

Numai că orice revoluție are un rost și este spre binele membrilor societății dacă ea este făcută de oameni de bună-credință, de politicieni cu bune intenții și dacă este în folosul poporului. Putem conta din plin pe buna-credință și bunele intenții ale protagoniștilor din partidele proeuropene formatoare ale Blocului ACUM. Sprijinul României, al structurilor europene și al întregului Occident – politic, moral, dar și financiar – trebuie manifestat din plin în favoarea noului guvern. Este șansa Republicii Moldova, care trebuie fructificată din plin.

O gravă problemă de credibilitate o reprezintă cea de-a doua componentă a așa-numitei revoluții moldave antioligarhice: Partidul Socialiștilor și președintele prorus Dodon. S-ar putea ca implicarea activă a Rusiei și personală a lui Vladimir Putin în deznodământul crizei de la Chișinău să vizeze nu atât revenirea Republicii Moldova pe făgașul dezvoltării europene pus pe agenda acordului de asociere, speculație făcută la Chișinău de Kozak, trimisul special al lui Putin, cât înlăturarea din calea lui Dodon a unui concurent cu probleme, cooperant preponderent în scheme de îmbuibare și furt.