Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 iunie 2019
Senatul · MO 83/2019 · 2019-06-26
Declarații politice prezentate de senatorii: – Doru Adrian Pănescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Inteligența artificială, motorul viitorului”; – Ion Hadârcă (ALDE) – declarație politică având ca titlu „Republica Moldova – la un nou început”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică având ca titlu „Președinția europeană a României a fost un succes”; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca temă aspecte privind evenimentele politice recente din România, la o lună de la alegerile europarlamentare
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului
Validarea unui mandat de senator și depunerea jurământului de credință față de țară și popor
· Declarații politice · adoptat
67 de discursuri
Bună dimineața!
Haideți să câștigăm timp și să dăm drumul la sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 26 iunie 2019.
Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor e de 90 de minute, după cum știți. Îl invit la microfon pe domnul senator...
Am să dau cuvântul în ordinea venirii în sală, a sosirii în sală.
Am să-l rog pe domnul senator Pănescu Doru să prezinte declarația politică.
Vă rog, microfonul central.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Titlul declarației mele de astăzi este „Inteligența artificială, motorul viitorului”.
Inteligența artificială, prescurtat IA, este un domeniu aflat în centrul atenției la nivel global. Predau această disciplină de mai bine de 10 ani. Ca fapt divers, IA are exact vârsta mea, momentul de început fiind anul 1956, când la Dartmouth College profesorul american John McCarthy a folosit și a explicat pentru prima dată termenul de „inteligență artificială”. În acești mai bine de 60 de ani IA s-a maturizat, a avut creșteri spectaculoase sau stagnări, iar astăzi a devenit un subiect important al politicii la nivelul Uniunii Europene. Toate acțiunile politice din ultima perioadă sunt o recunoaștere a importanței domeniului. Gândiți-vă că se petrece o intrare în vocabularul curent a cuvântului „smart”. Totul în jurul nostru devine inteligent: avem telefoane, televizoare, mașini, aparate de zbor, ceasuri, toate inteligente. Și această listă se amplifică în fiecare zi.
Am discutat recent și în comisiile de specialitate ale Senatului și apoi am validat în plen o comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul European, ce a fost transmisă tuturor țărilor membre ale UE, intitulată „Planul coordonat privind inteligența artificială”. Dacă este să vedem partea
goală a paharului, această preocupare mai intensă din ultima vreme este, în fond, o recunoaștere a faptului că pentru domeniul IA există o rămânere în urmă într-o comparație care se face în primul rând cu Statele Unite, dar și cu zona China–Japonia. Partea bună a lucrurilor este că la nivelul UE s-au luat și vor fi aplicate măsuri consistente pentru promovarea domeniului IA, iar țara noastră trebuie să profite de oportunitățile care se vor ivi în acest sens.
Astfel, s-au stabilit o strategie europeană pentru inteligența artificială, precum și un plan coordonat privind IA. Strategia are la bază trei piloni: consolidarea investițiilor publice și private în IA, pregătirea pentru schimbări socioeconomice și asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat. Am să comentez succint fiecare dintre aceste teme și sper ca declarația mea să fie un punct de vedere util, să deschidă dezbaterile ce vor urma, ținând cont de faptul că România, conform calendarului stabilit la nivelul UE, trebuie să adopte suficient de repede strategia națională în domeniul IA.
În ceea ce privește creșterea investițiilor în sectorul inteligenței artificiale, aceasta poate fi realizată printr-o legislație adecvată și prin folosirea oportunităților oferite de UE. Dintre acțiunile coaliției aflate la guvernare, Programul „Start-up Nation”, care continuă și în 2019, sau facilitățile oferite programatorilor, în contrast cu o idee a unui lider al opoziției, sunt bune exemple privind măsurile de creștere a investițiilor în IA. O preocupare esențială va fi și aceea de a folosi mai eficient decât s-a reușit până în prezent fondurile europene. Este de remarcat faptul că, bucurându-se de o atenție deosebită din partea UE, domeniul urmează să fie finanțat cu cel puțin un miliard de euro pe an prin programele „Orizont Europa” și „Europa digitală”. De asemenea, Comisia mărește investițiile în IA din programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont 2020” la 1,5 miliarde de euro în perioada 2018–2020, ceea ce reprezintă o creștere cu 70% față de perioada 2014–2017.
Am avut discuții cu unii colegi care au participat la întâlniri pe acest domeniu, ocazionate de președinția României la Consiliul Uniunii Europene. Aceștia mi-au vorbit la modul entuziast despre accentul pe care cei din echipele de la Bruxelles îl pun pe domeniul IA. Nu va exista nicio lansare de program de cercetare – așa-numitele „call-uri” – care să nu implice o componentă de IA, care să nu necesite și o contribuție a celor care lucrează în zona IT&C. Ceea ce va trebui îmbunătățit la nivelul UE – și aici mediul academic din România trebuie să reacționeze prompt – este trecerea cercetărilor din IA de la stadiul teoretic la aspecte concrete. Iar IA are nu doar o aplicabilitate industrială, întreaga societate este vizată.
Să ne gândim la progresele care se obțin pe baza tehnicilor de IA în medicină. Studii recente au arătat că sistemele de IA pot depista cancerul de sân cu o precizie mai mare decât aceea a medicului și pot stabili un tratament individualizat eficient. Nici justiția – nu se putea să nu mă refer la acest domeniu în declarația mea – nu va scăpa de influența IA. Studiile realizate încă din anul 2017 în Marea Britanie au arătat că un program de IA poate depista posibile fraude financiare cu o acuratețe mai bună decât a unor specialiști în domeniu: rata de succes a sistemului de IA a fost de 87% față de 67% pentru factorul uman. Desigur, domeniul industriei rămâne central. Astfel, pentru materializarea dezideratului privind creșterea investițiilor în IA, Comisia Europeană propune inițierea unui parteneriat pentru cercetare și inovare privind IA, promovând colaborarea dintre mediul academic și sectorul industrial din Europa.
În ceea ce privește pregătirea pentru schimbări socioeconomice, dacă se vorbește mult despre meserii care vor apărea în următorii ani și de felul în care putem fi pregătiți pentru acestea, atunci trebuie să luăm în considerare IA. Cunoscătorii domeniului vor fi avantajați, pentru că multe din aceste schimbări sunt legate de rezultatele ce vor fi obținute în IA. La nivelul Comisiei Europene subiectul este atent analizat. Modificările produse de IA vor crea o dinamică accelerată în ceea ce privește competențele care vor fi cerute. De aici, subliniază Comisia, necesitatea unui accent mai mare pe învățarea pe tot parcursul vieții.
Aproape toate statele membre – nu doar România, _nota bene_ – se confruntă cu un deficit de specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, existând în prezent peste 600.000 de posturi vacante în domeniul digital. Nu doar noi ne confruntăm cu emigrația specialiștilor, ci fenomenul are o amploare europeană: în 2017 erau 240.000 de europeni în Silicon Valley. Și noi, în România, trebuie să ținem seama de acest context. Ministerul Educației Naționale, celelalte organisme abilitate trebuie să înțeleagă importanța pregătirii în domeniul IA. De asemenea, universitățile trebuie să aibă în vedere oportunitățile care vor fi oferite, ținând seama de faptul că la nivelul UE vor fi sprijinite masteratele și doctoratele în IA, cu facilități pentru cooperarea între centrele de excelență în acest domeniu.
În privința asigurării unui cadru etic și juridic adecvat pe acest subiect s-ar putea realiza mai multe declarații politice. Anume, dacă în cele prezentate până aici am evidențiat fața luminoasă a IA, există și un potențial pericol, legat de folosirea IA în aplicații militare. Îl citez doar pe Elon Musk, proprietarul companiilor SpaceX și Tesla, care spunea: „Tehnologiile IA sunt cele care îl cheamă pe diavol.” Vestea bună este că problema are totuși soluție. Toate statele trebuie să respecte niște reguli etice clare, mai ales privind folosirea așa-ziselor „arme autonome”, iar Comisia Europeană a numit deja un grup de experți care să elaboreze un proiect de orientări în materie de etică a IA.
Nu pot încheia declarația mea de astăzi fără a sublinia succesul pe care l-a avut președinția României la Consiliul Uniunii Europene inclusiv pe domeniul IA. Dau un singur
exemplu. Cu ocazia reuniunii Consiliului Competitivitate din februarie 2019, președinția României a obținut susținerea statelor membre pentru validarea primelor concluzii în domeniul IA: „Concluzii ale Consiliului privind Planul coordonat pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale _made in Europe_ ”. Recenta adoptare de către Guvern a strategiei 5G pentru România este, de asemenea, un aspect de menționat, având în vedere faptul că noile tehnici de IA necesită un suport adecvat pentru partea de comunicații.
În concluzie, cei care lucrează în IA pot fi optimiști. Vorbim de domeniul care va progresa cel mai mult în anii următori, iar Parlamentul României trebuie să creeze cadrul legal care să faciliteze acest progres.
Vă mulțumesc.
Sunt Doru Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Și eu vă mulțumesc, domnule senator.
Stafful tehnic, când apăs pe microfonul din dreapta, numai unul singur se aprinde? Sau trebuie să apăs...
Pe amândouă?
Da, e în regulă.
Până la urmă ați rezolvat și difuzoarele alea din sală, alea de acolo? Numai astea centrale? Așa. Și, vă rog din tot sufletul, luați legătura cu cei care gestionează partea de aer condiționat, adică să dea drumul mai repede cu o oră, ca atmosfera să fie corectă. Că, uite, acolo e cald și aici e și mai cald.
Vă mulțumesc.
Îl rog acum pe domnul senator Hadârcă, Grupul ALDE, să prezinte declarația politică.
Vă rog, domnule senator, microfonul central.
Mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,
Tema declarației mele politice de astăzi este „Republica Moldova – la un nou început”.
La 24 iunie curent, Comisiile reunite pentru politică externă ale Parlamentului României au adoptat un proiect de declarație privind susținerea noului guvern de la Chișinău. Preluând-o spre difuzare, presa a ținut să menționeze că declarația vine la mai bine de două săptămâni de la debutul crizei politice din Republica Moldova. O aluzie clară la o evidentă întârziere.
Ce s-a întâmplat în decursul acestei luni la Chișinău? Este firesc să ne punem întrebarea nu doar din interesul că Republica Moldova este un stat vecin cu România, dar mai ales pentru că acest vecin, orice s-ar spune, este un al doilea stat românesc. Adevărul este că acest al doilea stat românesc a trecut zilele din urmă printr-o tentativă de puci constituțional – anticonstituțional, în fond. Fără implicarea activă a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, criza putea degenera în ceva similar cu Maidanul ucrainean din 2013–2014.
De dragul adevărului, nu putem ignora nici implicarea activă și decisivă a Federației Ruse. Spre deosebire de criza ucraineană, implicarea Rusiei a fost, de data aceasta, de partea interesului european, american, românesc și moldovenesc, până la urmă, de schimbare a regimului oligarhic de la Chișinău. A fost o premieră în geopolitica mondială de ultimă oră.
Fericita coincidență de interese a făcut, în consecință, să se vorbească despre producerea la Chișinău a unei revoluții. Dislocarea de la putere a forței politice care a capturat statul, a instituit un sistem oligarhic construit pe corupție și înlocuirea lui, în baza rezultatelor alegerilor, cu unul democratic european ar putea întruni datele unei revoluții. Complementar ideii este și sentimentul euforic general al libertății redobândite, care a cuprins întreaga societate de dincolo de Prut imediat după fuga din țară a lui Plahotniuc, căpetenia regimului oligarhic.
Numai că orice revoluție are un rost și este spre binele membrilor societății dacă ea este făcută de oameni de bună-credință, de politicieni cu bune intenții și dacă este în folosul poporului. Putem conta din plin pe buna-credință și bunele intenții ale protagoniștilor din partidele proeuropene formatoare ale Blocului ACUM. Sprijinul României, al structurilor europene și al întregului Occident – politic, moral, dar și financiar – trebuie manifestat din plin în favoarea noului guvern. Este șansa Republicii Moldova, care trebuie fructificată din plin.
O gravă problemă de credibilitate o reprezintă cea de-a doua componentă a așa-numitei revoluții moldave antioligarhice: Partidul Socialiștilor și președintele prorus Dodon. S-ar putea ca implicarea activă a Rusiei și personală a lui Vladimir Putin în deznodământul crizei de la Chișinău să vizeze nu atât revenirea Republicii Moldova pe făgașul dezvoltării europene pus pe agenda acordului de asociere, speculație făcută la Chișinău de Kozak, trimisul special al lui Putin, cât înlăturarea din calea lui Dodon a unui concurent cu probleme, cooperant preponderent în scheme de îmbuibare și furt.
Planul de federalizare a Republicii Moldova, discutat în culise de Dodon și Plahotniuc, în preludiul crizei, vorbește de faptul că transnistrizarea teritoriului dintre Prut și Nistru rămâne o prioritate a politicii ruse în regiune. Europenizarea subită a lui Dodon poate fi doar o manevră în spatele căreia, sub alte veșminte, federalizarea, ca diversiune antiromânească, să reapară în discursurile și acțiunile agentului Federației Ruse, președintele Dodon.
În atare situație, fragila revoluție de la Chișinău are nevoie de sprijinul nostru și de susținerea Uniunii Europene. Salutăm în acest sens declarațiile făcute luni la Chișinău de delegația Parlamentului European în ceea ce privește deblocarea cât mai grabnică a programelor europene de asistență macrofinanciară și bugetară a Republicii Moldova.
De altfel, în situația în care trupele militare ruse continuă să țină sub ocupație o bună parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova, dulceaga retorică de normalizare venită dinspre Moscova nu credem că valorează mare lucru. Oricât de optimiști am dori să ne arătăm în această problemă, gândul ne trimite iarăși, deoarece azi e 26 iunie, la realitatea crudă a zilei de 26 iunie 1940, când URSS-ul a înaintat României odiosul ultimatum de acaparare prin forță a Basarabiei române.
Republica Moldova este astăzi la un nou început. Ea poate ajunge să-și vadă realizate obiectivele proeuropene doar cu sprijinul activ și consistent al comunității democratice occidentale. Parte a acestei comunități, România este prima chemată să salveze Basarabia de la altă tentativă, una hibridă, de cotropire.
Nu acceptăm, în acest context, nici soluția unor comentatori politici de la București cum că Republica Moldova pare să fie condamnată (sic!) la o soluție „consensuală” între facturi de altfel ireconciliabile. Dar nu acceptăm nici înlocuirea vechii sintagme „poveste de succes”, total compromisă în cazul Republicii Moldova, ca stat membru al ineficientului Parteneriat estic, cu noua sintagmă vehiculată des în procesul deblocării crizei: „cordon sanitar”.
Timpul va arăta, dacă este, în ce fel și care anume este viitorul Republicii Moldova. Mulțumesc.
Ion Hadârcă, senator de Vaslui.
Și eu vă mulțumesc. Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să prezinte declarația politică.
Microfonul central, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația politică de azi pe care am să o prezint am intitulat-o „Președinția europeană a României a fost un succes”.
Mesajul pe care Parlamentul României l-a transmis la acest final de sesiune prin respingerea moțiunii de cenzură a fost unul de stabilitate și continuitate. Guvernul poate pune în aplicare mai departe programul de guvernare, poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a le oferi oamenilor o viață mai bună.
Se apropie de sfârșit și mandatul României în exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene. Putem constata că România și-a îndeplinit cu succes obiectivele pe care și le-a propus. Echipa guvernamentală desemnată a dovedit un nivel de competență ridicat, care a permis gestionarea fără reproș a unor dosare complexe și luarea deciziilor benefice pentru cetățenii europeni.
Un bilanț deocamdată provizoriu arată că în timpul președinției României au fost închise 90 de dosare legislative în 100 de zile. Printre acestea putem enumera cele pentru protecția granițelor, reducerea emisiilor de gaze și Europa digitală. Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a reușit să încheie și negocierile în privința a două dosare de importanță majoră pentru consolidarea securității interne a Uniunii Europene. Primul se referă la interoperabilitatea sistemelor informatice în domeniul frontierelor, vizelor, activității polițienești și cooperării judiciare, iar cel de-al doilea are ca obiect extinderea mandatului agenției Frontex – Agenția Europeană pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă. Au fost continuate și eforturile pentru progresul negocierilor cu Parlamentul European în privința Propunerii de regulament privind prevenirea diseminării conținutului terorist în mediul online, adoptarea acestui proiect fiind foarte importantă pentru susținerea luptei împotriva terorismului.
De asemenea, România a contribuit în ultima perioadă la adoptarea a 56 de concluzii ale Consiliului, în domenii precum: relațiile externe ale Uniunii Europene, combaterea terorismului, schimbările climatice, educația, strategiile regionale sau politica industrială a Uniunii Europene. Pentru aceste rezultate absolut remarcabile România a primit deja mulțumiri și felicitări oficiale din partea președintelui Comisiei Europene și a președintelui Consiliului European.
A fost România pregătită pentru a prelua și a duce la bun sfârșit mandatul de șase luni al președinției Consiliului Uniunii Europene? Realitatea demonstrează cu prisosință că da. Președinția rotativă a României a fost un succes. Este adevărat că fără sprijinul celorlalte state membre, fără abordările constructive ale instituțiilor europene, această performanță nu ar fi fost posibilă. Dar acest fapt nu diminuează în niciun fel contribuția țării noastre la atingerea scopului pe care și l-a propus inițial. România a demonstrat în exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene că poate fi generator de soluții și poate să sprijine în mod real avansarea proiectului european, care rămâne cel mai potrivit cadru al dezvoltării statelor membre, având la bază principiile fundamentale ale construcției europene.
Trebuie însă să observ că, pentru prima dată, la Bruxelles Președintele României a lăudat nu numai intensitatea și cantitatea muncii noastre, ci și calitatea, pentru că avem parteneri buni, negociatori și instituții cu standard ridicat. Apreciez declarațiile președintelui Klaus Iohannis ca pe un gest de normalitate politică și îmi doresc să repete acest gest elegant și la București.
Viorel Salan, senator din partea Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 22 Hunedoara.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl rog pe domnul senator Goțiu, Grupul USR..., microfonul central, domnule senator, pentru prezentarea declarației politice.
Vă rog.
Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi,
Astăzi se împlinește fix o lună de la data alegerilor europarlamentare, mai exact din momentul în care, dincolo de orice dubiu, cetățenii români au votat un parcurs proeuropean pentru țara noastră și pentru o justiție puternică și independentă. Nu în ultimul rând, au sancționat guvernarea PSD și ALDE pentru modul în care a fost condusă România în ultimii doi ani și jumătate.
Ce s-a întâmplat în această lună? Doamna Dăncilă a fost salvată la moțiunea de cenzură. Prețul? L-am anticipat: mulțumirea mai-marilor baroni din PSD, alegerea președinților de consilii județene în mod direct, dar într-un singur tur de scrutin și, ieri, adoptarea Codului administrativ prin ordonanță de urgență. Un Cod administrativ aproape similar cu cel desființat anul trecut de Curtea Constituțională a României și care are cam tot ce visează un politician PSD: pensii speciale, degrevarea de răspundere a primarilor și președinților de consilii județene, uși larg deschise cheltuirii discreționare a banilor publici. Practic, la o lună după ce cetățenii români au votat clar împotriva abuzurilor prin ordonanță de urgență, Guvernul Dăncilă aniversează cu o supraordonanță de urgență.
Mai mult, în aceste zile majoritatea PSD și ALDE intenționează să înființeze o comisie de anchetă parlamentară legată de, atenție!, fraudarea alegerilor
de pe 26 mai 2019. Evident, o comisie prea puțin interesată de modul în care a fost încălcat dreptul cetățenilor români din diasporă de a vota, dar o comisie al cărei scop deja anunțat este de a dovedi că s-ar fi furat alegerile pe care chiar PSD și ALDE le-au organizat. Românii au o vorbă: hoțul strigă „hoțul!”. Sunt convins că nu au uitat. La fel cum sunt convins că nu vor uita toate acestea nici la alegerile de la sfârșitul acestui an și nici la cele de anul viitor. De uitat, vă vor uita doar pe dumneavoastră, mai repede decât vă puteți imagina. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.
Mulțumesc, domnule senator.
Am să dau citire listei senatorilor care au mai depus declarații politice în scris:
– Grupul PSD: senator Arcan Emilia, Vulpescu Ioan, Federovici Doina, Trufin Lucian, Bodog Florian Dorel, Diaconescu Renică, Lupu Victorel, Sbîrnea Liliana, Smarandache Miron Alexandru, Mihu Ștefan, Ganea Ion;
– Grupul PNL: Toma Cătălin Dumitru, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile, Popa Cornel, Ioan Cristina, Vela Marcel;
– Grupul USR: Dinică Silvia Monica, Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Mihail Radu Mihai;
– și domnul senator fără apartenență Baciu Gheorghe. Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi și vă urez o zi bună.
Bună dimineața, stimați colegi! Rog un secretar să facă prezența. Vă rog, domnule secretar, faceți prezența.
## **Domnul Ion Ganea:**
Bună dimineața, stimați colegi!
Vă rog să fiți puțin atenți, ca urmare a faptului că vom striga apelul nominal al colegilor prezenți sau absenți.
Alexandrescu Vlad Tudor – absent Antal István Loránt – absent Andronescu Ecaterina – la Guvern, absentă Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – prezent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Bodog Florian Dorel – absent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – absent Breaz Valer Daniel – absent Bulacu Romulus – absent Butunoi Ionel Daniel – absent Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – absent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/10.VII.2019
Urmează să vină, vom vedea. E prezent totuși la comisie. Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – absent Chisăliță Ioan Narcis – absent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – absent Coliban Allen – absent Corlățean Titus – absent Costoiu Mihnea Cosmin – prezent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Antal. Prezent. Crețu Gabriela – absentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – absent Dan Carmen Daniela – absentă Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – absent Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dima Carmen – absentă...
Prezentă. Dinică Silvia Monica – absentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – absent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Domnul Brailoiu. Să-l trecem prezent. Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – absentă Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – absent Fifor Mihai Viorel – prezent Filipescu Răducu George – prezent...
Absent. Subsemnatul, Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gioncă Eugen – prezent Gorghiu Alina Ștefania – absentă Goțiu Remus Mihai – absent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – absent Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – prezent László Attila – absent Leș Gabriel Beniamin – absent Lungu Dan – absent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – absent Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marin Gheorghe, încă o dată – absent
Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – absent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – absent Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – absent Nicolae Șerban Îl mai așteptăm. Niță Ilie – prezent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – absent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – învoit Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – absentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – absent Pîrvulescu Eugen – absent Pop Gheorghe – absent Pop Liviu Marian – absent Popa Cornel – prezent Popa Ion – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – absent Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – absent Romașcanu Lucian – absent Rotaru Ion – absent Ruse Mihai – prezent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – absentă Sibinescu Ionuț – absent Silistru Doina – absentă Simionca Ioan – prezent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – absent Stănescu Paul – prezent Stângă George Cătălin – prezent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – prezent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – absent Teodorovici Eugen Orlando – absent Toma Cătălin Dumitru – absent Toma Vasilică – absent
**:**
Goțiu, prezent.
**Domnul Ion Ganea:**
Da. Turos Lóránd – prezent Țapu-Nazare Eugen – prezent Țuțuianu Adrian – prezent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – prezent Vulpescu Ioan – absent Wiener Adrian – prezent. Aici e și învoit. Da. Prezent. Zamfir Daniel Cătălin – prezent
Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Doamnelor și domnilor senatori, vă salut cu mult respect! Salut și reprezentanții presei!
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 iunie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 78 de colegi.
Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința de astăzi v-a fost distribuită.
Am înțeles de la un lider de grup că vreți să suplimentați ordinea de zi.
Vă rog, domnule senator Oprea. Liderul de grup de la Grupul PNL.
Vă rog.
Vicelider.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte și distins Senat,
Vă propunem suplimentarea ordinii de zi de astăzi cu o sesiune de depunere de jurământ de către domnul Cătălin Lucian Iliescu, care urmează să fie senator al Circumscripției nr. 42 București. Îl înlocuiește pe domnul europarlamentar Traian Băsescu.
Și menționez că raportul de validare din partea comisiei este depus la stafful de ședință. Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc.
Supun la vot...
Nu se aude?
Vorbesc și mai tare.
Stafful tehnic, v-am rugat să rezolvați problema asta. Am și un ecou în ureche. N-ați rezolvat-o nici acum. Ia să încercăm cu un singur microfon.
Acum se aude bine?
Mai bine, da? Bine.
Revin la ordinea de zi, propunerea de suplimentare făcută de Grupul PNL.
Cine este de acord cu suplimentarea ordinii de zi? Supun la vot. Deschid votul. Vot.
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Doru Adrian Pănescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Inteligența artificială, motorul viitorului”; – Ion Hadârcă (ALDE) – declarație politică având ca titlu „Republica Moldova – la un nou început”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică având ca titlu „Președinția europeană a României a fost un succes”; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca temă aspecte privind evenimentele politice recente din România, la o lună de la alegerile europarlamentare
Deci o să facem primul punct de pe ordinea de zi.
Sunteți de acord și cu primul punct pe ordinea de zi, ca să-l validăm pe noul coleg?
Cu 60 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere, o să trecem la primul punct de pe ordinea de zi, validarea colegului.
Vă rog, dați-mi materialul.
Dar să votăm programul.
Dacă nu sunt comentarii,
Vot · Amânat
Declarații politice prezentate de senatorii: – Doru Adrian Pănescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Inteligența artificială, motorul viitorului”; – Ion Hadârcă (ALDE) – declarație politică având ca titlu „Republica Moldova – la un nou început”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică având ca titlu „Președinția europeană a României a fost un succes”; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca temă aspecte privind evenimentele politice recente din România, la o lună de la alegerile europarlamentare
Eu vă rog din tot sufletul, că mă cunoașteți foarte bine. Când aveți ceva important, veniți aici, ridicați mâna.
Atenție, secretarii, vă rog din tot sufletul să mă ajutați, nu să mă încurcați.
Am votat deja. Aveți ceva referitor la punctul ăsta, doamna senator?
## **Doamna Roxana Natalia Pațurcă**
**:**
La ordinea de zi.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Vă rog. O suplimentăm. Sunteți de acord, dragi colegi.
Viceliderul de grup de la PSD, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul PSD solicită suplimentarea ordinii de zi cu L289/2018. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 și 213 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Datorită faptului că avem și raportul, rugămintea mea la punctul nr. 5 s-o introducem pe ordinea de zi. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna senator.
Supun la vot modificarea ordinii de zi și cu propunerile făcute de Grupul PSD.
Deschid votul. Vă rog.
49 de voturi pentru, contra – 12, abțineri – 12. Ordinea de zi a fost aprobată. Grupul PSD e harnic astăzi. Mai aveți un anunț. Vă rog, doamna vicelider, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Avem și noi un anunț.
Începând de astăzi, domnul senator Gioancă Eugen va activa în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și doamna senator Dima Carmen în Comisia pentru administrație publică.
- Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Vă mulțumesc și eu.
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Doru Adrian Pănescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Inteligența artificială, motorul viitorului”; – Ion Hadârcă (ALDE) – declarație politică având ca titlu „Republica Moldova – la un nou început”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică având ca titlu „Președinția europeană a României a fost un succes”; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca temă aspecte privind evenimentele politice recente din România, la o lună de la alegerile europarlamentare
Și acum să purcedem la program...
Vot · Amânat
Declarații politice prezentate de senatorii: – Doru Adrian Pănescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Inteligența artificială, motorul viitorului”; – Ion Hadârcă (ALDE) – declarație politică având ca titlu „Republica Moldova – la un nou început”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică având ca titlu „Președinția europeană a României a fost un succes”; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca temă aspecte privind evenimentele politice recente din România, la o lună de la alegerile europarlamentare
ministrul pentru relația cu Parlamentul
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Eu vreau să vă asigur de demersurile pe care le facem și personal, și colegii mei din Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, secretarii de stat aferenți celor două Camere ale Parlamentului, pentru prezența miniștrilor, a reprezentanților ministerelor la nivel de secretar de stat la dezbaterile în comisii și în plenul celor două Camere.
Singura problemă care a rămas nerezolvată este suprapunerea în comisii ca timing, ca oră, dar atunci i-am rugat pe colegii mei din ministere să informeze, să mă informeze pe mine sau secretarii de stat de la fiecare Cameră, astfel încât prin prezența noastră, a Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, să putem să suplinim împreună cu un specialist din cadrul instituției la dezbaterea în acea comisie.
De asemenea, vreau să vă spun că vin de la Camera Deputaților; acolo este plen, de asemenea, și dezbateri. Cred că sunt pe puțin 20 de secretari de stat în plenul Camera Deputaților. Așa că, chiar dacă nu-i vedeți aici, ei pendulează între cele două Camere ale Parlamentului.
Vă asigur de sprijinul nostru.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Mulțumesc, domnule ministru.
Și mai vreau să vă spun ceva, dragi colegi.
Rog liderii de grup să facă în așa fel programul să nu cumva să se mai suprapună plenul cu comisiile.
V-aș ruga foarte sincer să vă uitați puțin cam ce avem de votat astăzi. Știți foarte bine că n-am fost niciodată adeptul fabricii de legi, dar, dacă avem de votat așa de mult, rog liderii de grup să facă în așa fel să nu mai suprapună programul și colegii noștri să participe la ședința de plen.
Așadar, am suplimentat ordinea de zi.
Unde este cea cu validarea?
## Stimați colegi,
Vă reamintesc că Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 42 București, ca urmare a demisiei domnului senator Traian Băsescu.
Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de senator.
Avem un reprezentant al Comisiei juridice? Domnule senator Fenechiu, vă rog.
Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.
Raport privind validarea mandatului de senator al domnului Cătălin Lucian Iliescu
Biroul permanent, în ședința din 24 iunie, a luat act de solicitarea Partidului Mișcarea Populară privind retragerea propunerii de validare a mandatului de senator al domnului Constantin Strugaru și a hotărât transmiterea către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități a solicitării Partidului Mișcarea Populară.
Comisia a avut pe rol contestația domnului Radu Mihai Cristescu, candidat aflat pe poziția a II-a a listei pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 42, și contestația domnului Marian Ion Cristinel, candidat pe poziția nr. 7 pe lista pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 42.
Ambele contestații privind ocuparea locului vacant ca urmare a demisiei domnului senator Traian Băsescu au fost respinse. Ulterior, s-a mai înregistrat încă o contestație, a domnului Liviu Ghiorghiță Goncea, la rândul ei respinsă, motiv pentru care, ca urmare a analizării tuturor documentelor furnizate Comisiei juridice, Comisia juridică a hotărât, printr-un raport favorabil, cu unanimitate de voturi, să propună validarea mandatului de senator al domnului Cătălin Lucian Iliescu, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 42 București.
Pentru aceste motive, Comisia juridică propune plenului raportul de validare a candidaturii domnului Cătălin Lucian Iliescu.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Mulțumesc, domnule senator.
Vot · Amânat
Declarații politice prezentate de senatorii: – Doru Adrian Pănescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Inteligența artificială, motorul viitorului”; – Ion Hadârcă (ALDE) – declarație politică având ca titlu „Republica Moldova – la un nou început”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică având ca titlu „Președinția europeană a României a fost un succes”; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca temă aspecte privind evenimentele politice recente din România, la o lună de la alegerile europarlamentare
Nu? După vot.
Deci n-ați deschis votul.
Vă rog frumos.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de hotărâre privind validarea mandatului.
Vă rog, deschideți votul.
67 pentru, contra – zero, s-a abținut un coleg – mă rog, e treaba dumnealui –, deci s-a aprobat, cu votul majorității, validarea colegului nostru, a viitorului nostru coleg. Spuneam că, în conformitate cu art. 13 din Regulamentul Senatului, „senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege. Refuzul depunerii jurământului atrage pierderea mandatului”.
Declar... Domnul... Există colegul nostru, domnul senator? Acolo, da?
Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de popor de către domnul Cătălin Lucian Ionescu... Iliescu? Vă dau un miel, domnule Iliescu.
Vă rog, la microfonul central...
Imediat vă invit la microfonul central.
Vă rog să vă ridicați... Dar de ce vă grăbiți? Vă rog să vă ridicați pentru intonarea imnului național.
-
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori,
În conformitate cu art. 3, Legea nr. 96 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului spre păstrare.
Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și pe Biblie.
L-am invitat deja pe domnul Cătălin Lucian Iliescu pentru a depune jurământul.
Vă rog, domnule coleg.
Jurământ de credință față de țară și popor
Eu, Cătălin Lucian Iliescu, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 42 București,
Jur credință patriei mele, România.
Jur să respect Constituția și legile țării.
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Așa să mă ajute Dumnezeu!
## **Domnul Nicolae Moga:**
Felicitări, stimate coleg!
Dragi colegi,
Avem oaspeți 50 de copii din comunele Zăpodeni și Ferești, județul Vaslui, invitați de doamna senator Crețu și doamna senator Silistru.
Vă salutăm și vă iubim, dragi copii!
Am să dau...
Am să dau citire.
Am închis sesiunea solemnă, domnule secretar.
Vă rog, stafful tehnic, nu îmi mai scrieți toate prostiile astea aici, că mă încurcați.
Vă rog. Vă rog.
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Vreau pe procedură să-mi dați cuvântul, domnule președinte.
Solicită domnul secretar, colegul nostru, pe procedură. Vă rog, domnule Vela.
Doamnelor și domnilor senatori, Onorat Senat,
Pentru că astăzi este Ziua drapelului, vă rog să-mi permiteți ca această ședință să fie sub auspiciile tricolorului românesc, să ne desfășurăm activitatea parlamentară sub această sărbătoare frumoasă.
În acest sens, o să aduc drapelul României în fața tribunei. Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Domnul coleg, ați furat subiectul, nu se procedează așa! Vorbim de Ziua drapelului. Ziua drapelului e pentru toată lumea, pentru toți senatorii, pentru toți românii.
Așadar, e în regulă că ați spus-o dumneavoastră, cu toate că voiam s-o spunem noi.
Felicitări că ați furat subiectul!
Vă rog...
Dragi colegi, am să citesc...
Nu, nu, că nu v-am rostit numele la microfon.
Vă rog, vă rog, vă rog, domnul... Am zis „drag coleg”.
Notă privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale...
Domnule senator, de ce faceți conflict cu mine aici? Eu am crezut că, în baza respectului reciproc, în baza respectului reciproc, o să...
Ne cunoaștem de atâta timp, eu am crezut că ne respectăm reciproc, dar, mă rog, aveți dreptul la replică.
Deci, domnule președinte de ședință, sunteți la prima dumneavoastră ședință și începeți să dați sfaturi: ba serviciului tehnic, pentru că dumneavoastră nu suportați decât mono, nu stereo, ba staffului, că vă scrie prostii în materiale...
Vă rog frumos să vă controlați și să nu spuneți că un coleg „a furat” subiectul altui coleg. Este drapelul României, nu al PSD-ului sau al PNL-ului! Domnul coleg de la PSD poate să spună orice despre drapelul României, chiar mă bucur, îl salut.
Vă rog, nu transformați o sărbătoare națională într-o răutate politică.
Și după ședință aștept să vă cereți scuze că eu „am furat” vreun subiect.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Vă felicit și acceptați scuzele mele, dacă vă simțiți bine, în chestiunea asta.
Eu cred că nu vreau să deschid această ședință..., nu sunt pentru prima dată. Uitați că acest microfon... Eu am folosit un microfon pentru ca să auziți mai bine. Acest microfon a fost...
Mă rog, asta e situația. Dacă faceți chestii politice, nu aveți decât, e dreptul dumneavoastră.
Vă rog, domnule Șerban...
## **Domnul Șerban Nicolae:**
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Nu așa se marchează celebrarea Zilei drapelului și nu se dă drept la replică preventiv. Eu aș fi vrut să informez Senatul, în semn de respect față de toți colegii, și nu în numele grupului sau profitând de un moment de neatenție al cuiva, că astăzi se împlinesc 171 de ani de când, în mod formal, în mod simbolic, la 26 iunie 1848 s-a arborat drapelul tricolor, rămas în conștiința și în inimile românilor, chiar dacă, pe parcursul timpului, din diverse rațiuni, forma inițială (cu trei dungi tricolore dispuse orizontal) a fost modificată și astăzi avem forma drapelului consacrată prin Constituție și printr-o lege specială.
Prin Legea nr. 96/1998 s-a instituit Ziua drapelului național, ocazie cu care toate autoritățile publice au obligația să marcheze acest moment ca Ziua drapelului național.
Am rugămintea ca în continuare să avem în vedere acest lucru, dar, în același timp, aș vrea să nu recurgem la gesturi politicianiste și mai puțin inspirate, să nu luăm un steag din spate, care era deja dispus acolo unde-i este locul, și să-l punem între sală și vorbitor, având în vedere că nu prin gesturi teatrale marcăm acest lucru.
Eu cred că Ziua drapelului trebuie să fie o zi a tuturor românilor, a celor care au jurat la începutul mandatului pe Constituție că își îndeplinesc „cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor”.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Drapelul e doar al PSD-ului!
## **Domnul Nicolae Moga:**
## Nu!
## Trăiască România!
Trăiască tricolorul!
## Dragi colegi,
Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
– Legea pentru ratificarea Acordului dintre România și Ungaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 3 octombrie 2018.
Și, acum, să intrăm în ordinea de zi.
La punctul 1, Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C. (L157/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.
La microfonul 9, doamna secretar de stat... sau cine? Cine e?
Ați văzut, domnule secretar, că nu am făcut critica de pomană staffului.
Atunci, haideți să ne ocupăm de aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.
Supun aprobării Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în Biroul permanent din 24 iunie 2019, a următoarelor inițiative:
1. Proiectul de lege pentru completarea anexei din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L317/2019);
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#575302. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L318/2019);
· other
1 discurs
<chair narration>
#576723. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România (L322/2019);
· oath taking · adoptat
13 discursuri
Mulțumesc, domnule președinte. Susțin procedura de urgență pentru pct. 4. Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Dragi colegi,
Supun la vot procedura de urgență pentru Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Secretariatului de stat pentru problemele rezerviștilor și veteranilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională (b281/2019).
Deschideți votul, vă rog.
Cu 49 de voturi pentru, 19 împotrivă și două abțineri, procedura de urgență a fost aprobată.
Nu, îmi pare foarte rău, 35. 35!
Păi eu înțeleg că vreți să mă încurcați, dar n-o să reușiți, eu...
Domnule secretar, dacă vreți, încă o dată, scuze pentru intervenție și...
Nu mai susțineți deci altă inițiativă?
Rog liderii de grup – dacă sunteți drăguți și amabili – să ne consultăm puțin.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Da, după consultările cu liderii de grup – de aia vă spuneam că lucrurile nu sunt chiar cușer –, haideți să luăm..., deci v-am supus aprobării dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a patru..., trei proiecte de..., două proiecte de lege și două propuneri legislative și acum să le luăm pe rând, poate vrea să le susțină cineva.
1. Proiectul de lege pentru completarea anexei din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L317/2019).
Este cineva care îl susține? Deci domnul senator Goțiu la pct. 1? Nu.
2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L318/2019).
Susține cineva?
Susțineți din partea Guvernului? Microfonul 8.
Deci se susține. Deci proiectul de lege..., punctul 2 se susține de către Guvern.
3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România...
Deci pentru pct. 2, proiectul de lege susținut de Guvernul României, supun la vot.
Cine este pentru?
69 de voturi pentru, zero contra, 3 abțineri.
S-a adoptat. Pct. 3...
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Plus un vot, al domnului Iliescu. Domnul Iliescu nu are cartelă.
## **Domnul Nicolae Moga:**
64. Da, domnul Iliescu. E în regulă.
3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România (L322/2019).
Inițiatorii sunt? Susțineți?
Nu sunt. Nu sunt prezenți.
Dacă vorbesc prea repede, o iau mai rar.
Deci propunerea legislativă de la pct. 3 o supun la vot. Deschideți votul.
Pct. 3, dumneavoastră sunteți inițiator, domnule Șerban. 49 de voturi pentru, 19 contra, 3 abțineri.
Deci 49 cu unu, al domnului senator Iliescu, 50 de voturi.
S-a adoptat.
Pct. 4, susținut de domnul senator Salan.
Vreți să mai interveniți?
Nu.
A fost votat. Pct. 4 a fost votat.
Revin la pct. 1, Proiectul de lege pentru completarea anexei din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L317/2019).
Supun la vot proiectul de lege.
Cine este pregătit... Să voteze.
Vă mulțumesc.
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi – notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 19, 21 și 22 iunie 2019, a unor inițiative legislative.
Sunt niște proiecte de lege și propuneri...
**Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Doamna Presadă, drept la replică.
După ce citesc astea, doamna Presadă. 1. Proiectul de lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative (L187/2019).
2. Proiectul de lege privind activitatea de emitere de monedă electronică (L188/2019).
3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (L189/2019).
4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L194/2019).
· other
1 discurs
<chair narration>
#625045. Propunerea legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (L195/2019).
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#626256. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (L197/2019).
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#627757. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale în scopul armonizării prevederilor acestor legi cu reglementările legislative interne și internaționale în domeniul nuclear (L198/2019).
8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 și 10 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare (L200/2019).
9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 220/2018 privind transmiterea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale (L201/2019).
10. Propunerea legislativă privind reglementarea cumulului pensiilor cu câștigul salarial (L202/2019).
11. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (30) și (34[5] ) ale art. 9 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (L203/2019).
12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 5 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (L204/2019).
13. Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului român și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Jiu în domeniul public al unității administrativ-teritoriale comuna Bratovoești, județul Dolj, și în administrarea Consiliului Local Bratovoești (L205/2019).
14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare (L207/2019).
15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L208/2019).
16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (L211/2019). 17. Propunerea legislativă pentru introducerea disciplinei „Educație și cultură media” în învățământul preuniversitar (L212/2019).
18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L213/2019).
19. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L215/2019).
20. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L216/2019).
· other · retrimis
1 discurs
<chair narration>
#6552221. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019 (L217/2019).
· other · vot amânat
1 discurs
<chair narration>
#6562222. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L219/2019).
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
132 de discursuri
subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mihai Bobescu mă numesc, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și relații internaționale, de la Ministeriul Afacerilor Interne.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Prin proiectul de lege prezentat se propune, printre altele, desemnarea Institutului Național de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române ca punct național de contact care să efectueze interogări automatizate prin compararea profilului ADN și interogări automatizate prin compararea datelor dactiloscopice cu datele de referință aflate în sistemele automatizate ale Guvernului Statelor Unite ale Americii.
În acest context, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington, în forma propusă de comisiile de specialitate.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, domnul senator Fenechiu. Vă rog, microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu dispozițiile art. 70 din regulament, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat pe 5 octombrie 2015 la Washington D.C.
Proiectul de act normativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 3 aprilie 2019.
Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave. Astfel, se propune desemnarea Institutului Național de Criminalistică drept punct național de contact care să efectueze interogări automatizate prin compararea profilelor ADN și interogări automatizate prin compararea datelor dactiloscopice cu datele de referință aflate în sistemele automatizate de identificare ale Guvernului Statelor Unite, autorizarea punctelor de contact desemnate de partea americană în vederea interogării automatizate a datelor de referință în sistemul național AFIS și a datelor de referință SNDJ.
Consiliul Legislativ a analizat inițiativa și a avizat-o favorabil.
Comisiile (de politică externă și, respectiv, pentru drepturile omului) au emis avize favorabile.
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii de raport au luat în dezbatere proiectul și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vă supun, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere, precum și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supus votului plenului Senatului. Senatul este Cameră decizională.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc. Intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Vă rog, deschideți votul. Fiți atenți!
Vă rog.
Cu 65 de voturi pentru, zero contra, o abținere...
Păi, îmi pare rău, la asta voiați să vă referiți? La proiectul ăsta?
66, da. 66 și o abținere.
Proiectul de lege a fost adoptat.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Raportul comun al comisiilor e de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Noi, Senatul, am fost Cameră decizională.
Și atunci,
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Am supus și proiectul de lege?!
Ce vă spuneam eu, domnule secretar, ca să nu mă mai certați, da?
Mulțumesc.
Trecem la punctul 2. La punctul 2 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România (L322/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Inițiatorul este prezent?
Nu este prezent.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.
Vă rog, microfonul 9, domnule Ovidiu Sîrbu.
secretar de stat în Ministerul Transporturilor
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Numele meu este Sîrbu Ovidiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Ministerul Transporturilor nu susține acest proiect de act normativ în forma prezentată.
Proiectul prevede autorizarea de către Registrul Auto Român a unor stații de inspecție tehnică periodică situate pe teritoriul altor state, ceea ce nu este posibil din punct de vedere juridic, întrucât RAR-ul nu are jurisdicție asupra autorizării unor activități economice în alte state membre. Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și eu vă mulțumesc.
Comisia de apărare, ordine publică, reprezentantul comisiei, domnul senator Brăiloiu... A, este domnul senator Salan.
Vă rog, punct de vedere, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În ședința din 25.06, respectiv, 26.06.2019, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură și cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente.
Comisia de transporturi și cea de apărare supun, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului prezentul raport comun, fără amendamente, precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Intervenții?
Dacă nu, supun la vot raportul și propunerea legislativă. Dăm un singur vot.
Vă rog, deschideți votul.
54 de voturi..., 56 de voturi pentru, 5 contra, 5 abțineri. Proiectul și raportul au fost adoptate.
Trecem la punctul 3, Propunere legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului (L323/2019).
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorul există? Avem inițiator? Nu avem.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere și, odată cu prezentarea, vă rog să vă spuneți și numele, pentru că nu am înscris aici numele dumneavoastră.
Deci cine-i reprezentantul Guvernului? Microfonul 8, vă rog.
președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate
Mulțumesc, domnule președinte.
Adi Croitoru sunt, președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl constituie modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului, respectiv Ordonanța nr. 57/2007 și Legea nr. 95/2016.
Guvernul susține propunerea legislativă privind modificarea și completarea acestor acte normative.
Am înțeles, mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului. Microfonul 6.
Domnul senator?
Stângă George.
Domnul senator Stângă. Vă rog.
Vă mulțumesc mult.
Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru administrație publică și Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO au transmis avize favorabile.
În ședința din 25.06, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.
Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis și cu un amendament respins, și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt? Dacă nu sunt, raportul comisiei de admitere... Vă rog, domnule senator Goțiu.
Stimate colege și stimați colegi, bună ziua! Domnule președinte,
Dacă rugați colegii să facă un pic de liniște...
Domnilor colegi,
Vă rog să îl respectăm pe colegul nostru. V-aș ruga să îl ascultăm cu mare atenție.
Vă rog, domnule senator.
Stimate colege și stimați colegi,
Grupul USR susține înființarea ANANP și chiar susține ca acest organism să fie unul cu resurse și cu atribuții, care să ajute și să ducă la o protecție reală a ariilor naturale
protejate. Dar legat de modul în care s-a înființat această Agenție Națională a Ariilor Naturale Protejate am mai avut ocazia să discutăm și cu ocazia Ordonanței de urgență nr. 75/2018, o ordonanță desființată de Curtea Constituțională tocmai pentru că nu a existat o dezbatere reală, a fost promovată printr-o procedură de urgență, în condițiile în care nu exista o justificare a acestei urgențe.
Ne reîntâlnim cu aceeași situație de „corectare” prin două legi, aceasta și următoarea de pe ordinea de zi, trecute nu prin ordonanță de urgență, dar la fel de rapid ca o ordonanță de urgență – de pe o zi pe alta venită în comisii, la raport, și apoi la votul în plen.
Cea mai mare problemă a acestei propuneri legislative este legată de faptul că îi pedepsește pe o parte dintre cei care s-au implicat activ în ultimii ani în administrarea și în protejarea reală a ariilor naturale protejate. Este vorba de organizațiile neguvernamentale care au administrat – și chiar raportul ANANP din anul 2018 arată că au administrat bine – aceste 11 arii naturale protejate din România, pe care și ordonanța desființată de Curtea Constituțională, și această lege le scot din nou din joc sau din ceea ce fac din pasiune și cu competență.
Susținem – am susținut și când am atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență, și acum – că acești oameni își au locul în aceste organisme de administrare a ariilor naturale protejate și sper că va trece și cel de-al doilea amendament propus în această lege, pentru a nu fi nevoiți să votăm încă o dată împotriva acestei legi.
Voi susține și amendamentul, în speranța că vom reuși să ajungem la un acord că oamenii care au dovedit că se implică și că au competențe în protejarea ariilor naturale protejate și care – e opțiunea lor – activează în organizațiile neguvernamentale vor rămâne și își vor duce mai departe pasiunea și misiunea.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Alte intervenții?
Nu sunt.
Dacă nu sunt alte intervenții, raportul comisiei e de admitere, cu un amendament admis și cu un amendament respins.
Pentru amendamentul respins, dacă îl susține cineva..., vrea să-l susțină în plen.
Domnul senator Goțiu.
Vă rog.
Da. Este vorba de un amendament la art. 18 alin. (1) lit. b), în care, alături de toate celelalte persoane juridice care pot să colaboreze și să aibă relații contractuale cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, se adaugă și organizațiile neguvernamentale.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Da, dacă susține amendamentul,
Vot · Respins
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Așadar, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.
O să
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Da, e în regulă.
Deci rezultatul: 59 pentru, 11 contra, o abținere, un coleg nu votează.
Și acum supun la vot propunerea legislativă.
Vă rog să deschideți votul.
Cu 62 pentru, 12 contra, o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (L324/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Este prezent inițiatorul? Nu.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 9.
Radu Tiberiu Roca
#81647vicepreședintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Mă numesc Roca Radu, sunt vicepreședintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificările și completările din Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, în sensul în care valabilitatea autorizațiilor de mediu și autorizațiilor integrate de mediu să nu mai fie limitată în timp, ci pe toată durata desfășurării activității, cu acordarea unei vize de funcționare anuale, intervenții care au ca scop închiderea unor proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru neaplicarea unitară a procedurilor de reglementare, precum și a celor declanșate pentru funcționarea unor operatori economici fără autorizație, respectiv autorizație integrată de mediu valabilă.
Guvernul susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului.
Domnul senator Stângă. Vă rog, microfonul 6.
Vă mulțumesc.
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică și Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO au transmis avize favorabile.
În ședința din 25.06.2019, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.
Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc. Intervenții? Domnule senator Goțiu, vă rog.
Stimate colege și stimați colegi,
Această propunere legislativă vine la pachet cu cea anterioară, ca „să corecteze”, din nou, Ordonanța de urgență nr. 75/2018, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României.
În esență, care este prevederea? Această viză anuală. Un lucru bun, dar nu știu în ce măsură e aplicabil, în condițiile în care, din discuțiile pe care le-am mai avut la Comisia de mediu, inclusiv pe noua Directivă EIA, precum și din răspunsul la numeroase întrebări și interpelări adresate Ministerului Mediului a rezultat că nu prea există o capacitate și resursă pentru a face asemenea evaluări, fie prin resurse interne, fie și cu resurse externe.
Așadar, riscul ca această viză anuală să se dea doar de formă, fără o evaluare serioasă, este extrem de mare, la care se adaugă două dintre articolele din această lege care, zic eu, ne pot duce către riscul unui infringement. Mai exact, este vorba de alin. (2[8] ), care prevede: „valabilitatea autorizațiilor de mediu și autorizațiilor integrate de mediu care sunt emise la data intrării în vigoare a prezentei legi se poate modifica la cererea titularilor, în sensul menținerii valabilității acestor acte de reglementare pe toată perioada în care titularul obține viza anuală”, coroborat cu 2[10] , „în cazul operatorilor economici care solicită modificarea valabilității autorizațiilor sau autorizațiilor integrate de mediu, după caz, cu aplicarea alin. 2[8] , aceștia nu vor solicita și nu vor parcurge procedura de obținere a unei noi autorizații sau, respectiv, a autorizației integrate de mediu”.
Ce înseamnă acest lucru? Până acum... Când se eliberează această autorizație de mediu? Se face o evaluare și, în multe cazuri, studii de impact asupra mediului la 5 ani sau 10 ani. Aceste studii de impact sunt înlocuite la 5 sau la 10 ani cu această viză anuală asupra căreia oricum avem întrebări cât de corect o să fie făcută, în lipsa resurselor și a competențelor disponibile.
Practic, toate aceste autorizații, care ar trebui supuse unei noi evaluări, unei noi proceduri de evaluare integrată asupra mediului, practic, sunt eliminate și nu va mai exista un control real și efectiv raportat și la modificările legislative, care în domeniul protecției mediului se întâmplă destul de des la nivelul Uniunii Europene.
Vă mulțumesc.
Am înțeles că există și altă intervenție. Domnul senator Ionașcu.
Vă rog, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Către reprezentantul Ministerului Mediului se adresează cele două întrebări pe care le am de pus.
Art. 2[1] spune că autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu rămân în valabilitate dacă obțin viza anuală. Înțeleg că pentru viza anuală nu trebuie să mai parcurgă vreo procedură de autorizare și că obținerea vizei anuale prelungește valabilitatea autorizației de mediu sau autorizației integrate de mediu. Deci e adevărat. Îmi confirmați că da.
Păi, și atunci, unde mai este procedura specifică eliberării autorizațiilor, întreb. Nu cumva este o încălcare a Legii mediului în sine? Pe de o parte.
Art. 2[4] spune că viza anuală se aplică de Ministerul Mediului și Agenția Biosfera „Delta Dunării”. Înțeleg că sunt singurele instituții – dacă îmi confirmați sau nu –, singurele instituții care pot elibera această viză anuală. Deci, din punctul meu de vedere, este o concentrare a deciziilor, lăsând fără niciun suport de decizie agențiile teritoriale de mediu. Deci numai aceste două entități înțeleg că pot da această viză. Da.
În aceste condiții, stimați colegi, consider că propunerea în discuție nu întrunește nici măcar condițiile de respectare a legii în sine pe care noi o modificăm.
În al doilea rând, știm foarte bine că avem societăți care operează în domeniul protecției mediului. Și mă refer în special la serviciile comunale pentru colectarea, tratarea și neutralizarea gunoiului menajer ale căror autorizații au expirat sau au fost suspendate, de data aceasta. Și este cazul de la Slobozia – domnule președinte, am înțeles, da? –, este cazul de la Slobozia, unde o societate căreia i-au încetat raporturile cu autoritățile publice locale încă operează. Este un risc pentru mediu, dar și pentru cetățeni.
Eu nu pot fi de acord cu un astfel de proiect de lege. Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere. Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul și propunerea legislativă. Se va da un singur vot.
Vă rog să deschideți votul.
56 de voturi pentru, 11 contra, 11 abțineri.
Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.
Punctul 5, punctul nou-introdus. Pentru punctul 5 – imediat, domnule senator, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 și 213 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L289/2018).
Intervenții?
- Doamna senator Lavinia Craioveanu, viceliderul de la
- PSD. Și, dacă vreți și dumneavoastră, cu mare plăcere. Vă rog, doamnă.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Vă fac următoarea propunere – și îl rog pe domnul președinte să o supună la vot – de a vota această propunere legislativă, chiar dacă este lege organică. Sper să fiți de acord cu mine că este important să dăm un vot pe această lege.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Am înțeles, domnule senator Goțiu. N-am auzit. E un zumzet ca la gară. Vă rog frumos, înțelegeți. Eu acum nu vreau să vă cert, dar e zumzetul ăsta și nu se aude. Vă invit pe fiecare să veniți la microfonul ăsta, să vedeți cum este.
Deci listă pentru propunerea legislativă de data trecută. Stafful tehnic, listă.
Pentru propunerea legislativă pentru modificarea art. 207
și 213 din Legea educației naționale avem... Da.
- Vrem să supunem la vot. Nu mai...
- Mai sunteți de acord să o supunem? Este lege organică. Supun la vot raportul...
Poate nu s-a înțeles ce am solicitat pe procedură...
Numai puțin, doamnă. Doamna senator! Doamnă, nu vă grăbiți, vă rog din tot sufletul.
Deci eu supun la vot dacă Senatul e de acord să votăm legea organică, dar, după dezbatere, o să supun la vot lucrul ăsta. Nu vă grăbiți. Ușurel.
Vă rog, vorbiți la microfon. Nu vă aud.
Pentru propunerea asta legislativă declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorul există?
Domnule Alexandrescu..., domnule ministru Alexandrescu, domnule senator..., vă rog frumos. Sunteți inițiator? Da?
Vă rog.
Stimați colegi,
Este o propunere care vine în sprijinul democratizării și al reprezentativității conducerii universităților. Propune ca decanii din universități să fie aleși prin vot universal, direct și secret, astfel încât decanii să beneficieze de legitimitatea totală a comunității academice în care își exercită activitatea, și menționez că am introdus și ponderea de 25% acordată votului studenților, așa cum este ea și în alegerea celorlalte cadre de conducere ale universității.
De asemenea, legea prevede, în mod explicit, că rectorii universităților nu pot avea mai mult de două mandate, adică de opt ani de zile în conducerea aceleiași universități. Este o măsură care igienizează mediul academic și, de fapt, se împotrivește obținerii unui al treilea mandat de către rectorii care au condus deja universitățile timp de opt ani de zile. Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.
Microfonul 8; și prezentare, vă rog. Mulțumesc frumos.
## **Domnul Petru Andea** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Educației Naționale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Andea Petru mă numesc. Sunt secretar de stat în Ministerul Educației Naționale.
Aș dori să subliniez faptul că Guvernul nu susține inițiativa legislativă, pe de o parte, din cauza ambiguităților și chiar formulărilor contradictorii din textul acestei legi, iar pe de altă parte pentru faptul că procesul de alegere a cadrelor de conducere din universități este deja în curs de derulare, în conformitate cu prevederile Legii educației naționale, Legea nr. 1/2011.
Ca urmare, s-ar interveni cu schimbarea regulilor în timpul jocului.
Subliniez, așadar, că nu susținem inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, prezentarea raportului. Doamna senator Sbîrnea. Microfonul 6.
Nu apăsați, doamnă, că vă... Stafful tehnic. Mulțumesc.
Ca senator, domnule senator Alexandrescu. Vă rog, domnule senator.
Stimați colegi, dacă vrem să punem capăt hegemoniei care domină în anumite universități din țară, este momentul să votați împotriva raportului de respingere la această lege.
Într-adevăr, așa cum știm cu toții, există mai mult de 30 de rectori, în momentul de față, în universitățile din țară care doresc prelungirea mandatului sau alegerea pentru un nou mandat, al treilea mandat, în universitățile din țară.
Grupul USR consideră că există o limită și că suspendarea pentru trei săptămâni din cel de-al doilea mandat pentru a face o excursie în străinătate nu constituie un temei pentru a mai cere trei ani de zile de mandat.
Prin urmare, această propunere legislativă clarifică situația în care cineva poate candida pentru funcția de rector.
Două mandate sunt de ajuns. E momentul de a lăsa locul liber și pentru alte persoane, care pot conduce universitatea tot atât de bine ca cei care au condus-o până acum. Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Mulțumesc, domnule... Vă rog! Vă rog, numai puțin...
Stimați colegi, vă rog să fiți puțin atenți. Nu mai sunt alte intervenții, nu?
Supun la vot propunerea făcută de colega noastră, doamna vicelider, doamna Craioveanu.
Supun la vot dacă să introducem... Am introdus pe ordinea de zi. Și să votăm.
Deschid votul, vă rog. Propunerea făcută de...
Voturile pentru, 60. Contra, 12. Abțineri, două.
Cu ocazia asta vreau să vă anunț că noi am avut cvorumul de 68, pentru că lipsea, pe locul domnului senator Băsescu, cineva. Astăzi a venit un nou coleg..., am primit un nou coleg. Deci cvorumul e de 69. Această propunere legislativă este organică și trebuie, pentru adoptarea ei, 69.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere. Senatul este Cameră decizională.
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
S-au încheiat dezbaterile?
Mulțumesc.
În ședința din 25 iunie 2019, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt intervenții?
## **Domnul Nicolae Moga:**
Da. Am înțeles că nu mai vrea nimeni. Mai vrea cineva să intervină?
- Păi, nu, a intervenit domnul senator Alexandrescu.
-
Vă rog.
Domnule senator, nu mai intervine nimeni!
Deci
Vot · Respins
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Deci nu a întrunit numărul de...
Nu a trecut raportul de respingere, dar eu supun la vot și legea.
Vă rog să deschideți și votul. Pentru, 15. Contra, niciunul. Abțineri, 59. Nu votează un coleg.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Trecem la următorul punct, tot lege organică.
Punctul 5, lege organică. Trebuie să-l supun la vot pentru plen, dacă sunteți de acord cu... Nu?
Deci punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (L144/2019).
Este lege organică. O propunem într-o ședință viitoare. Punctul 6...
Dar o să trebuiască să o dezbatem astăzi.
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 9. Vă rog.
## – **Doamna Elena Mihaela Iagăr** _vicepreședinte al_
## _Institutului Național de Statistică_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Mihaela Iagăr, vicepreședinte, Institutul Național de Statistică.
Prezentul proiectul de lege propune modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018, în sensul că adaugă sintagma „ori în scopuri statistice la reglementarea existentă deja”.
Prevederea este necesară întrucât din actuala formă era omisă posibilitatea statisticii de a prelucra datele cu caracter personal ale persoanelor fizice și de a putea aplica prevederile art. 15–18 și 21 din Regulamentul Uniunii Europene nr. 679.
Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, domnul senator Fenechiu. Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului UE nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) a fost analizat și dezbătut în ședința Comisiei juridice.
Consiliul Legislativ a analizat proiectul și l-a avizat favorabil, cu observații.
Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, Comisia pentru afaceri europene, precum și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au avizat favorabil.
În ședința din 12 iunie 2019, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea de voturi a celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Este o lege organică.
Senatul este Cameră decizională.
Iar Comisia juridică vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.
Mulțumesc. Intervenții?
Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege într-o ședință viitoare, fiind lege organică.
Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2019 privind unele măsuri cu caracter fiscal-bugetar (L262/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 8, vă rog.
Ilie Călin Bodea
#100287secretar de stat în Ministerul Economiei
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Mă numesc Bodea Călin, sunt secretar de stat în Ministerul Economiei.
Prezentul proiect de lege are în vedere adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 23 mai 2019.
Ordonanța de urgență a fost inițiată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil și pentru modificarea altor acte normative. Ca urmare a prevederilor acestei legi, a fost schimbată forma de finanțare a ISCIR-ului din finanțare de la bugetul de stat – sursa A în finanțare din venituri proprii – sursa F.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 reglementează anumite măsuri din domeniul fiscal-bugetar astfel încât să se poată depune și executa în sistemul național de raportare forexebug în cursul aceluiași an bugetar bugetele specifice celor două forme de finanțare ale ISCIR-ului, până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, acest fapt fiind nereglementat. Prin adoptarea acestui proiect de lege se definitivează înlăturarea blocajului existent la nivelul ISCIR-ului, în prezent putându-se efectua plățile necesare achitării cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii prin care se asigură buna funcționare a instituției. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Mihu.
Vă rog, microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Afacerilor Externe, care au susținut adoptarea inițiativei legislative.
De asemenea, Consiliul Legislativ, Comisia pentru cultură și media, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă au trimis avize favorabile.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Astfel că s-au transmis spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L263/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.
Microfonul 9, vă rog.
secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
## Mulțumesc, domnule președinte.
Mă numesc Tudose Nicolae, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței de urgență nr. 35 pentru adoptarea unor măsuri privind împrumuturi din Trezorerie de către autoritățile publice locale pentru cheltuieli curente reprezentând energia, subvenția pentru energia termică.
De asemenea, o altă modificare prevăzută în ordonanța de urgență o constituie accelerarea restituirii taxei de poluare, taxei auto speciale, nemaifiind condiționată de compensarea acesteia cu eventuale datorii pe care persoanele fizice le au.
Și o altă modificare prevăzută în Ordonanța de urgență nr. 35 o reprezintă faptul că declarațiile unice pot fi transmise și prin alte mijloace, nu numai prin format electronic.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Vă rog, domnule senator Mihu.
Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 6.
## Mulțumesc, domnule președinte.
La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, care au dat aviz favorabil.
De asemenea, Comisia pentru mediu, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, ca și Consiliul Legislativ au dat aviz favorabil.
Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere, care a fost înaintat plenului Senatului în vederea admiterii acestuia.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale..., da?
Domnul senator Ionașcu Gabriel. Microfonul 2, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Mă pun în pielea primarului oricărei localități care trebuie să plătească subvenții. Am trecut printr-o astfel de experiență.
Proiectul de lege aflat în discuție vizează achitarea unei obligații a altei entități a statului român de către autoritățile publice locale. Este vorba de subvenții. În situația aceasta nu cred că autoritatea publică locală poate fi făcută vinovată că au crescut accizele la resursele energetice, că nu știu ce s-a mai schimbat ca urmare a politicii guvernamentale, ca să mă rezum la acest lucru. Și-atunci nu putem obliga, pe principiul acesta, autoritățile locale să ia un împrumut din Trezorerie, pe care să-l plătească în numele statului român, fără să aibă autoritatea publică locală vreo vină.
Al doilea lucru. Este vorba de fondurile din privatizare pe care le gestionează Trezoreria Statului. Eu cred că aceste fonduri de privatizare ar trebuie să meargă în economie și, bineînțeles, să producă fructe, nu să le dăm pe cheltuieli care nu se mai întorc înapoi, fiindcă deja autoritățile locale... Și vă dau exemplul bugetului municipiului Slobozia, în care trăiesc și pe care l-am păstorit o vreme. În 2017, domnilor colegi și doamnelor, avea 102 milioane venituri totale, în 2018 avea venituri de 85,4 milioane, iar acum, cu mare greutate, cu niște fonduri venite din PNDL 2, atinge valoarea de 83,4 milioane, dacă îmi aduc bine aminte. Deci, dacă vedem, bugetele locale au scăzut în valoare nominală, ca urmare, evident, și a modificării cotei din impozitul pe venit de la 16 la 10%, și, evident, nu facem altceva decât să împovărăm mai mult bugetele locale. Să nu uităm că anvelopa salarială, până în prezent, din 2017, la autoritățile publice locale, a atins deja 42%. Și-atunci din ce mai fac investiții?
Un al patrulea considerent, domnule președinte, și cu aceasta închei: derogări de la Legea finanțelor publice locale cred că, în practica cel puțin a Senatului, n-ar mai trebui să existe. De ce? Fiindcă Legea finanțelor publice locale spune că astfel de împrumuturi se iau pentru investiții sau pentru refinanțarea creditelor obținute până în prezent. Și un al doilea lucru prin care se face rabat din lege: că limita de 30% de împrumut a bugetului local poate fi depășită. Unde vrem să ducem autoritățile locale?
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc, domnule primar, domnule senator. Intervenții? Intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.
Declar închise dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Avem o lege organică la punctul 9, pentru că s-au devansat puțin punctele, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2019 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală și pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (L265/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 9.
Doamna Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.
Pe dumneavoastră vă cunosc. Vă rog.
secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prezentul proiect de lege completează Ordonanța nr. 28 pentru rezolvarea următoarei situații. Unităților administrativteritoriale care au de restituit sume în cadrul PNDL-ului li se sistează alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din bugetul de stat până la restituirea sumei, având voie să facă cheltuieli numai pentru cheltuielile de personal. Completăm această ordonanță, ca și drepturile
persoanelor cu handicap să poată fi asigurate în perioada când aceste conturi sunt sistate.
Vă rugăm a adopta acest proiect de ordonanță, conform raportului comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, doamna senator Lavinia Craioveanu.
Vă rog, microfonul 6.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2019 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală și pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, inițiator fiind Guvernul României.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală și pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Având în vedere avizele favorabile obținute, atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Comisia economică, industrii și servicii, precum și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, comisia, în urma dezbaterilor în cadrul ședințelor, a decis, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente respinse, a proiectului de lege.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Vă mulțumesc. Intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
- Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament...
-
Da, știu. Domnule, dacă nu mă tulburați...
Deci raportul comisiei e de admitere, cu un amendament respins.
Pentru amendamentul respins. Îl susține cineva în plen? Nu-l susține.
Senatul este prima Cameră sesizată.
O să supunem la vot acest proiect de lege în ședința în care vom discuta de legi... pentru legi organice.
Trecem la punctul 10, tot lege organică, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L254/2019). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului.
Este inițiatorul? Nu este.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8. Vă rog, domnule secretar de stat.
președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități
## Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă analizată are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 7 privind statutul funcționarului public parlamentar. În consecință, Guvernul consideră că Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, este cel care poate decide asupra oportunității promovării acestei inițiative legislative. Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc.
Dar nu mi-ați spus punctul de vedere: sunteți pentru sau împotrivă? Ce punct de vedere aveți?
Așa și așa. Mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
V-a întrebat un senator ceva, vorbeați cu doamna. Punctul de vedere al Guvernului este pro sau contra?
## **Domnul Nicolae Moga:**
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială...
**Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Dar nu v-a răspuns la întrebare.
Imediat, domnule secretar, nu mă tulburați și dumneavoastră, că o să-l întreb după.
Vă rog, reprezentantul comisiei, doamna senator Lavinia Craioveanu, microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, prin adresa nr. 254/2019, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.
La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, din partea Guvernului, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Având în vedere toate avizele favorabile, argumentele prezentate în expunerea de motive și nevoia imediată de a elimina o serie de inadvertențe din textul legii în vigoare, în ședința din 19 iunie 2019, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.
În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.
Mulțumesc.
Reprezentantul Guvernului, domnule secretar de stat, punctul de vedere? Pentru sau împotrivă? Sau vă abțineți?
## Domnule președinte,
Prefer să ne abținem, pentru că avem și pro, și contra, bineînțeles.
Am înțeles.
Au fost dezbătute...
## **Domnul Nicolae Moga:**
Mulțumesc.
E lege organică, o s-o votăm...
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Domnule ministru Ilie, sunteți obligat să dați un punct de vedere...
Deci punctul 10... 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L281/2019).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege și a punctului de vedere. Microfonul 9.
Doamna ministru secretar de stat, doamna Sirma Caraman, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prezentul proiect de lege propune modificarea celor trei legi, respectiv nr. 215, 393 și 115, în sensul alegerii președintelui consiliului județean prin vot direct de către cetățenii județului.
Scopul acestor modificări este acela de a asigura o mai mare legitimitate, reprezentativitate și stabilitate a președinților consiliilor județene.
Vă rugăm a adopta acest proiect, conform raportului comisiei de specialitate.
Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, domnul președinte, domnul senator Cârciumaru. Punctul de vedere al comisiei, vă rog. Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În ședința din data de 18 iunie 2019, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de ordonanță și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, care se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și proiectul de ordonanță.
Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Consiliul Economic, aviz favorabil. Comisia pentru drepturile omului, aviz favorabil.
Am înțeles, domnule președinte. Dacă mai sunt intervenții? Doamna senator Presadă, vă rog, microfonul 2.
Domnule președinte, Stimate senatoare,
## Stimați senatori,
Văd că Guvernul acesta nu încetează să emită ordonanțe de urgență pentru a schimba legi fundamentale. În cazul de față este vorba despre diverse legi privind administrația publică locală și legi electorale, modificate peste noapte, fără niciun fel de consultare, fără niciun fel de anunț prealabil cu privire la intenția de a modifica felul în care sunt aleși președinții de consilii județene. Am descoperit această intenție a Guvernului atunci când au pus în dezbatere proiectul de Cod administrativ, acum ceva timp. A preferat să meargă cu o inițiativă separată, tot prin ordonanță de urgență, ca să reglementeze separat numai acest aspect.
Dacă motivația Guvernului și a majorității parlamentare care susține această modificare este dorința de a da o mai mare reprezentativitate și legitimitate președinților de consilii județene, nu înțelegem de ce ne oprim la alegerea acestora prin vot direct de către cetățeni într-un singur tur. Pentru că, dacă dorința dumneavoastră este într-adevăr aceea de a avea președinți de consilii județene care să fie aleși prin votul unei majorități a celor care se prezintă la vot, cel mai corect este să introducem în această ordonanță de urgență sau să fi prevăzut în această ordonanță de urgență alegerea președinților de consiliu județean în două tururi.
Am anunțat de la început că nu este, de fapt, decât o încercare de, mă rog, de a da mai multă legitimitate unor baroni locali, dar doar așa, când le e convenabil acestora, și că nu vom susține această măsură. Prin urmare, noi vom vota împotriva raportului de admitere a proiectului de lege de aprobare a ordonanței de urgență. Noi ne dorim să avem aleși locali aleși cu voturi cât mai numeroase, așa cum este
normal, și nu suntem deloc de acord cu inițiativele din ultima vreme ale Guvernului condus de doamna Dăncilă, printre care trebuie să menționez și adoptarea prin ordonanță de urgență a Codului administrativ.
Vă mulțumesc, doamna senator. Îl rog, la microfonul 3, să intervină domnul Marciu. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Votul uninominal pentru alegerea președintelui de consiliu județean, după părerea mea, legitimează mai bine, dar și crește obligațiile președintelui de consiliu județean față de populația din județ.
Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice și juridice. De asemenea, reprezintă județul în justiție. Coordonează, de asemenea, activitatea organismelor din subordine și controlează realizarea investițiilor.
Grupul PSD este de acord cu această propunere legislativă și vom vota pentru.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu?
Domnule senator Ionașcu Gabi, vă rog, microfonul 2. Domnule senator, vedeți că aveți și microfonul 1, dacă doriți să-l folosiți, că-i mai aproape de dumneavoastră. Vă rog, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte, dar la ăsta m-am învățat să vin să iau cuvântul.
Domnule președinte și stimați colegi,
Legitim e ca președintele consiliului județean să fie ales direct de cetățeni. Aș cita din două afirmații ale doamnei secretar de stat Sirma Caraman. Cred că scopul e lesne de înțeles pentru toată lumea, este evenimentul din 29 iunie. Dar, legitim, categoric trebuie aleși prin vot direct. Numai că, în textul de lege, stimați colegi – și vreau să citesc din textul de lege –, „consiliile locale, consiliul județean, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot uninominal” etc., etc. Ați băgat și primarii în aceeași categorie.
Înțelegem că prin acest proiect de lege se tranșează definitiv cererea unor partide din opoziție ca primarii să fie aleși legitim, repet afirmația doamnei secretar de stat, în două tururi de scrutin. Și-atunci eu, ca membru al opoziției, evident că, cu jumătate de inimă, aș vota pentru legitimitatea președinților consiliilor județene, să nu mai facă parte din târgul acesta de la masa verde a președinților de partide în consiliile județene, dar în același timp, pentru ce înseamnă democrația locală, legitimitatea primarilor, evident că nu pot vota un astfel de proiect de lege.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Dacă nu sunt, e lege organică – într-o ședință viitoare.
Pe procedură, domnul senator Vela.
Vă rog, microfonul central.
Pe procedură. Aș dori să-i dau un răspuns domnului ministru Ilie, care vorbește la telefon.
Dacă sunteți drăguț să ascultați, că m-ați întrebat ceva: unde scrie în lege că dumneavoastră, Guvernul, trebuie să ne dați un punct de vedere. Și, în condițiile acestea, vă spun că Legea nr. 90/2001 vă obligă, la art. 11 alin. (b[1] ) – este imperativă, nu spune „poate emite Guvernul” –, spune așa: „Guvernul emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inițiate cu respectarea Constituției, și le transmite Parlamentului, în termen de 60 de zile de la data solicitării. Nerespectarea acestui termen echivalează cu susținerea implicită a formei inițiatorului.”
Așadar, ceea ce spuneți dumneavoastră, domnul ministru al Guvernului Dăncilă și onorații secretari de stat, că nu au punct de vedere și că lasă la latitudinea Parlamentului, încalcă exact Legea de funcționare și organizare a Guvernului. Rugămintea ca să emiteți puncte de vedere tocmai aceasta este. Pentru că aici, în Parlament, onorații senatori sunt de mai multe profesii, ocupații și, într-un guvern, într-un minister, există un aparat de funcționari publici profesioniști care pot da un punct de vedere, de care Parlamentul poate sau nu să țină...
Gata, vă mulțumesc, domnule...
...să țină cont la vot.
Vă rog, domnule...
Aceasta era rugămintea. Nu să lăsăm la latitudinea Parlamentului, pentru că nu-i foarte greu să emiteți un punct de vedere.
## **Domnul Nicolae Moga:**
## Vă mulțumesc.
Bine. Da, drept la replică, e dreptul dumneavoastră. Domnule ministru, vă rog, microfonul... și senator. Vă rog.
Promit să fiu foarte scurt, că avem multă altă treabă. În calitate de senator vreau să vă răspund.
Ați citit foarte corect legea, dar citiți-o cu atenție. Și, dacă erați atent la ceea ce a spus colegul de la ministerul anterior, este că Guvernul a adoptat un punct de vedere: Parlamentul să decidă.
Deci acest punct de vedere a reieșit în baza consultărilor pe care Ministerul pentru Relația cu Parlamentul le face cu toate instituțiile vizate de actul normativ, de proiectul de act normativ. În situația în care una din părți spune că susține, cealaltă că nu susține, sunt situații în care facem grup de lucru – ca să intru puțin în procedură – la minister,
iar Ministerul pentru Relația cu Parlamentul este în măsură să propună un punct de vedere pentru ședința de guvern, în forma reieșită în urma consultărilor interinstituționale cu cei vizați.
Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Trecem la punctul 12, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției (L601/2018).
Este reexaminare.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9. Vă rog, domnule...
vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente
## Vajda Zsombor.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Autoritatea Electorală Permanentă susține adoptarea Proiectului de lege pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000, cu amendamentul formulat, care pune în acord textul ordonanței cu Decizia Curții Constituționale nr. 143/2019.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru administrație publică. Deci, domnule senator Dircă, pentru ambele comisii, punct de vedere, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică s-au întrunit ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 143 din 13 martie 2019 și au analizat proiectul de ordonanță de urgență ce are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile alin. (4) al art. 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.
În consecință, cele două comisii propun spre dezbaterea și aprobarea plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendament admis, a legii privind modalitatea de desfășurare și organizare a referendumului.
În raport cu obiectul de reglementare, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituție, legea face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituția României. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Doamna senator Presadă, vă rog, microfonul 2.
Stimate colege, Stimați colegi,
Avem în fața noastră un raport de admitere, cu un amendament admis, în urma unei decizii a Curții Constituționale cu privire la faimoasa Ordonanță de urgență nr. 86/2018, conform căreia s-a organizat referendumul din 6–7 octombrie 2018. Deși suntem de acord cu amendamentul admis de către comisiile de specialitate în urma deciziei Curții Constituționale și vom vota pentru acest raport, nu putem să susținem forma finală a acestei ordonanțe de urgență.
Este o ordonanță de urgență dată la indicațiile domnului Dragnea, ca să-i facă pe plac domnului Dragnea – referendum organizat în condițiile cerute de domnul Dragnea. Și anume fără utilizarea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și a prevenirii votului multiplu, lucru care ar fi necesar să fie inclus și acum în legislație, pentru că știm că vom mai avea scrutine referendare de organizat.
De aceea, eu cred că cel mai bine pentru PSD, dacă dorește să-și arate bunăvoința sau înțelegerea față de electorat, care a dat un mesaj clar în data de 26 mai 2019, cel mai bun lucru pentru PSD ar fi să scoată de la sertar o propunere legislativă pe care am făcut-o, în sensul modificării acestei ordonanțe de urgență, da, pentru a include SIMPV în Legea privind organizarea referendumului, și care se află acum blocată la Camera Deputaților.
Vom vota, așadar, împotrivă, pentru că, așa cum arată acum Legea referendumului, modificată prin această ordonanță de urgență, este insuficientă pentru a asigura corectitudinea desfășurării unui referendum la nivel național. În data de 26 mai norocul a fost că referendumul s-a desfășurat în același timp cu alegerile europarlamentare. Dar pentru un referendum „Fără penali în funcții publice” s-ar putea să avem totuși nevoie de SIMPV.
Mulțumim. Vom vota împotrivă.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. E lege organică, o s-o supunem la vot în altă ședință. Punctul 13, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală (L302/2018).
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Doamna Craioveanu.
Vreți să interveniți aici? Doamna vicelider, vă rog. A, nu, acum, ca să nu mai... Vă rog, microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Am propunerea de retrimitere a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, ajunsă acum la punctul 13 pe ordinea de zi – retrimitere la comisie pentru clarificări. Termen, două săptămâni după reluarea activității.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Am înțeles.
Supun la vot propunerea viceliderului Grupului PSD, doamna Craioveanu.
Vă rog, deschideți votul.
Cu 59 de voturi, niciun vot contra, nicio abținere, această propunere a fost retrimisă la comisie două săptămâni. Punctul 14...
Dar avem un grup de vizitatori la balcon. Voiam să-i salutăm cu drag și să-i și aplaudăm. Nu-i revendică nimeni, dar sunt niște elevi la balcon.
Vă mulțumesc.
Punctul 14, Legea pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L339/2018).
E reexaminare.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8. Domnul...
secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Ministerul pe care-l reprezint nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Precizăm că lucrările prevăzute la art. 3 lit. c) și e) din Legea nr. 50/1991 vizează investiții în infrastructură, iar, prin raportare la importanța și dimensiunile acestor categorii de lucrări, amploarea acestora și consecințele pe care lipsa sau nerespectarea autorizațiilor de construire le pot avea asupra siguranței publicului sau asupra mediului înconjurător, apreciem că se impune menținerea în sfera ilicitului penal a acestor fapte.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, domnul președinte, domnul senator Cârciumaru. Vă rog, punctul de vedere al comisiei.
Mulțumim, domnule președinte. Stimați colegi,
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să admită cererea de reexaminare a Președintelui României și să dea un raport de respingere a legii trimise la promulgare.
Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a legii trimise la promulgare.
comunicații și tehnologia informației, care preia atribuțiile specifice domeniului de activitate de la Comisia economică, industrii și servicii.
Vă mulțumesc.
Am înțeles.
Vă mulțumesc. Intervenții?
Doamna senator Presadă, vă rog, microfonul 2.
Am să iau cuvântul doar pentru a vă spune că mă bucură punctul de vedere al Guvernului și mă bucur că în cele din urmă Comisia de administrație publică a ajuns la concluzia că inițiativa domnului Iordache era neconstituțională.
Dezincriminarea intervențiilor pe monumente istorice sau în zone protejate fără autorizație de construire nu ar trebui să fie obiectul unei inițiative legislative, în condițiile în care în România de-abia ne chinuim să oferim o minimă protecție și să conservăm monumentele istorice.
Vom vota, așadar, pentru raportul de respingere.
Da, am înțeles.
Alte intervenții?
Dacă nu sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Fiind lege organică, o s-o votăm într-o ședință ulterioară.
Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L136/2019).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.
Nu este inițiatorul?
Nu este.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, prezentarea punctului de vedere. Microfonul 9. Și vă rog să vă și prezentați.
Mulțumesc.
## **Domnul Constantin Jenică Bucur** – _subsecretar de stat_
_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Constantin Bucur, subsecretar de stat în MCSI.
Propunerea legislativă își propune modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu modificările și completările ulterioare, prin înlocuirea „Comisiei economice, industrii și servicii” din conținutul actului normativ cu „Comisia pentru comunicații și tehnologia informației”, ca urmare a modificării Regulamentului Senatului și înființării Comisiei pentru
Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru administrație publică au raport comun. Cine... Microfonul 6, da?
Domnule senator, vă rog.
Mircea Vasile Cazan
#135539Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații
În urma dezbaterilor care au avut loc, membrii Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației și ai Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament admis, prevăzut în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2 la raport.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Cameră decizională.
Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere și propunerea legislativă.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator Cazan. Intervenții dacă sunt? Nu sunt.
Avem un amendament admis și unul respins.
Pentru amendamentul respins, dacă cumva cineva vrea să-l susțină în plen?
Nu.
Vă mulțumesc. Atunci, vot...
Nu s-a stipulat în stenogramă intervenția mea privind nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Reiau.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
– Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Ungaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 3 octombrie 2018.
Mai avem două minute... trei minute.
Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități (L707/2018).
Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului. Este? Nu. Este inițiatorul? Nu este.
Atunci, reprezentantul Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere. Microfonul 8.
Nu, numai puțin, domnule.
Vă rog, o intervenție, viceliderul de grup de la PSD. Vă rog, microfonul central.
## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**
Da, supun la vot propunerea doamnei senator Lavinia Craioveanu.
Vă rog, deschideți votul.
Uite că avem: pentru – 42, contra – niciunul, o abținere.
Deci discutăm prelungirea programului până dezbatem... numai la această lege.
Dar ce vă grăbiți!
Bun, e în regulă.
Pentru că mai este doar un minut până la finalizarea ședinței, vă rog să supuneți la vot prelungirea timpului de lucru până la dezbaterea și votul pe..., dezbatere numai, că e organică, pe această inițiativă pe care am luat-o în dezbatere.
Mulțumesc.
## **Domnul Nicolae Moga:**
Am înțeles. Am înțeles. Eu supun la vot, dar, după cum observ...
Haideți să supun la vot, ca să vedem dacă mai avem și cvorum.
Mulțumesc frumos.
Dragi colegi,
Trăiască România!
Trăiască tricolorul!
Vă mulțumesc pentru atenție. Închid ședința de astăzi.
Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|218531]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/10.VII.2019 conține 28 de pagini.**
Prețul: 70,00 lei
Mulțumesc.
Nu în ultimul rând, e o prevedere..., aceste două articole vor intra în contradicție cu noua Directivă EIA.
Aș vrea doar, înainte de a da acest vot, să vă gândiți bine, că mediul nu este o problemă. Mediul și protejarea mediului sunt o investiție în viitorul acestei țări și în viitorul copiilor noștri și lipsa de protecție a mediului ne va încărca bugetele de sănătate, ne va încărca râurile, ne va distruge pădurile și nu cred că acesta este viitorul pe care îl dorim pentru oamenii noștri, iar aceste măsuri minimale de protecție, de evaluare o dată la 5, respectiv 10 ani, a autorizațiilor de mediu... nu putem renunța la ele.
Sigur, din punctul meu de vedere, fac îndemnul de a respinge acest proiect de lege și, evident, Guvernul României poate veni, dacă aceste cheltuieli sunt cuprinse pe cheltuiala, pe baza bugetului consolidat al statului.
Vă mulțumesc.