Nicolae Vlad Popa

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Această lege este bună, trebuie votată. E o mică parte din problema enormă pe care o are România. Și vreau să le spun colegilor care nu știu ce s-a întâmplat în domeniul acesta. În Ardeal și Bucovina, în secolul al XIX-lea, Imperiul austriac a decis: trebuie înființată cartea funciară. Și s-a înființat. Armata austriacă a măsurat tot imperiul. Ardealul, Transilvania, Banatul, Bucovina beneficiază de o situație pozitivă în acest sens.

Sigur că, în cealaltă parte, în Regat, erau registrele, nu erau hărți, nu era înregistrare, așa cum se cere astăzi, care să garanteze nu suprafața, pentru că nu-ți garantează

suprafața, dar îți garantează proprietatea, îți garantează locul respectiv, vecinătățile. Sunt lucruri foarte importante.

Noi batem pasul pe loc. Noi nu folosim fondurile care se pun la dispoziția țării noastre pentru a rezolva o problemă. Suntem, nu știu din ce cauză... și colegul spunea „inițiatori de programe”. Treaba asta este cea mai importantă activitate din zona rezolvării, până la urmă, în plan juridic și economic, a situației proprietății imobiliare. Și văd că...

Am luat cuvântul pentru că am văzut... am auzit în glasul reprezentantului Guvernului acea încăpățânare: „Nu, domnule, s-o lăsăm așa!” De ce s-o lăsăm așa? Nu se poate, trebuie să facem un pas înainte.

Încă o dată spun, e un mic pas, dar măcar se vede că vrem să facem, până la urmă, să rezolvăm o problemă. Vă spun, în ceea ce spunea domnul senator și anume „suprapuneri”, păi, suprapunerile au fost și se aude în permanență de această... datorită faptului că avem așa-ziși experți care-și fac treaba în funcție de onorariul primit, că există și la nivelul acela un nivel de corupție inacceptabil pentru o țară civilizată, se fac expertize în dosare care se bat cap în cap, pur și simplu, ai doi experți cu două soluții. Asta înseamnă o lipsă de profesionalism, dar poate umblăm și acolo.

Dar, dacă stăm cu mâinile încrucișate, cu siguranță n-o să facem nimic.

Mulțumesc.