Stenogramă plen

Bună dimineața! Domnule secretar Mario Ovidiu Oprea, vă rog să faceți o citire a listei cu apelul nominal.

Bună dimineața tuturor!

## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/23.III.2015

Agrigoroaei Ionel absent Florian Daniel Cristian absent Andronescu Ecaterina absentă Flutur Gheorghe absent Anghel Adrian absent Frătean Petru Alexandru delegație Anghel Cristiana Irina prezentă Geoană Mircea Dan prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Ghilea Găvrilă absent Arcaș Viorel absent Ghișe Ioan absent Ardelean Ben Oni absent Grapă Sebastian absent Ariton Ion prezent Grigoraș Viorel prezent Atanasiu Teodor prezent Hașotti Puiu prezent Badea Leonardo prezent Ichim Paul absent Badea Viorel Riceard prezent Igaș Traian Constantin absent Banias Mircea Marius prezent Iliescu Lucian absent Barbu Daniel Constantin prezent Ilieșiu Sorin absent Barbu Tudor absent Ioniță Dan Aurel prezent Bădălău Niculae absent Iovescu Ioan prezent Bălu Marius absent Isăilă Marius Ovidiu absent Belacurencu Trifon prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Bereanu Neculai prezent Klárik László Attila absent Biró Rozalia Ibolya prezentă László Attila absent Blaga Vasile absent Lazăr Sorin Constantin prezent Boagiu Anca Daniela absentă Luchian Dragoș absent Boboc Cătălin absent Luchian Ion prezent Bodea Cristian Petru absent Marian Dan Mihai absent Bodog Florian Dorel absent Marian Valer prezent Boeriu Valeriu Victor absent Marin Nicolae prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Markó Béla prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Mazăre Alexandru absent Bumbu Octavian Liviu prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Burlea Marin absent Mihai Cristian Dănuț delegație Butnaru Florinel absent Mihai Neagu prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Cadăr Leonard concediu Miron Vasilica Steliana absentă medical Mitu Augustin Constantin absent Calcan Valentin Gigel prezent Mocanu Victor prezent Câmpeanu Mariana absentă Moga Nicolae absent Chelaru Ioan absent Mohanu Nicolae prezent Chiriac Viorel prezent Motoc Octavian prezent Chiru Gigi Christian absent Mutu Gabriel absent Chiuariu Tudor Alexandru absent Nasta Nicolae absent Coca Laurențiu Florian prezent Năstase Ilie prezent Constantinescu Florin absent Neagu Nicolae absent Cordoș Alexandru prezent Neculoiu Marius prezent Corlățean Titus absent Nicoară Marius Petre absent Coste Marius prezent Nicolae Șerban absent Costoiu Mihnea Cosmin absent Nistor Vasile prezent Cotescu Marin Adrănel absent Niță Mihai prezent Crețu Gabriela prezentă Nițu Remus Daniel absent Cristache Iulian prezent Obreja Marius Lucian prezent Cristina Ioan absent Oprea Dumitru absent Croitoru Cătălin prezent Oprea Gabriel Guvern Deneș Ioan prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dincă Mărinică prezent Oprea Ștefan Radu absent Dobra Dorin Mircea absent Pașca Liviu Titus prezent Dobrițoiu Corneliu absent Pașcan Emil Marius prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Pataki Csaba absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Pavel Marian absent Dumitrescu Florinel prezent Păran Dorin absent Dumitrescu Iulian absent Păunescu Teiu prezent Durbacă Eugen absent Pelican Dumitru absent Duruț Aurel prezent Pereș Alexandru prezent Ehegartner Petru prezent Pop Gheorghe prezent Federovici Doina Elena prezentă Pop Liviu Marian Guvern Fifor Mihai Viorel absent Popa Constantin absent Filip Petru absent Popa Florian prezent Firea Gabriela absentă Popa Ion absent

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

|Popa Mihaela<br>absentă|**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|| |---|---|---| |Popa Nicolae Vlad<br>absent<br>Popescu Corneliu<br>absent<br>Popescu Dumitru Dian<br>absent|Am să-l rog pe domnul secretar să mai citeas<br>persoanele care sunt absente, nu pe cele care și-au expri<br>prezența. Poate, în felul ăsta, o să reușim să...|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>absent<br>Purec Ion Simeon<br>prezent|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |Rădulescu Cristian<br>absent|Agrigoroaei Ionel|prezent| |Rogojan Mihai Ciprian<br>absent|Andronescu Ecaterina|absentă| |Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel<br>absent<br>Sârbu Ilie<br>prezent<br>Severin Georgică<br>prezent<br>Silistru Doina<br>prezentă<br>Stuparu Timotei<br>prezent<br>Suciu Matei<br>prezent<br>Șova Dan Coman<br>absent|Anghel Adrian<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>prezent| |Tánczos Barna<br>prezent|Bodea Cristian Petru|absent| |Tămagă Constantin<br>absent|Bodog Florian Dorel|absent| |Tătaru Dan<br>prezent|Boeriu Valeriu Victor|absent| |Tătaru Nelu<br>prezent<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Guvern<br>Tișe Alin Păunel<br>absent<br>Toma Ion<br>absent<br>Todirașcu Valeriu<br>absent<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>absent<br>Tudor Doina Anca<br>absentă|Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Butnaru Florinel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Constantinescu Florin<br>Corlățean Titus<br>Costoiu Mihnea Cosmin|absent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Țapu-Nazare Eugen<br>absent|Cotescu Marin Adrănel|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan<br>absent|Cristina Ioan|absent| |Valeca Șerban Constantin<br>absent|Dobra Dorin Mircea|absent| |Vasiliev Marian<br>absent|Dobrițoiu Corneliu|absent| |Vâlcov Darius Bogdan<br>Guvern<br>Vegh Alexandru<br>absent<br>Verestóy Attila<br>prezent<br>Vochițoiu Haralambie<br>absent<br>Voinea Florea<br>prezent<br>Volosevici Andrei Liviu<br>absent<br>Vosganian Varujan<br>absent|Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Ghilea Găvrilă|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>absent<br>absent| |Zisu Ionuț Elie<br>prezent|Ghișe Ioan|absent| ||Grapă Sebastian|prezent| |Sunt 69.|Ichim Paul|absent| |**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian|absent<br>absent| |Am o rugăminte către liderii grupurilor parlamentare: să|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |nsmită, pe căi cunoscute, invitația către domnii senatori și<br>amnele senatoare să vină la lucrările Senatului. În acest|Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila|absentă<br>prezent| |ment suntem numai 69, conform listei de apel nominal|László Attila|absent| |e de distinsul nostru coleg, domnul senator Mario Oprea.<br>Domnule senator Pașcan, vă rog frumos, faceți un mic<br>rt către colegii dumneavoastră, să vină...<br>Domnule senator Motoc, vă rog, faceți un mic...<br>Domnule senator Sârbu, un mic efort pentru colegii<br>mneavoastră. Suntem numai 69, nu putem să începem.<br>Domnule senator Markó Béla, faceți un mic efort să mai...<br>Domnule senator Pelican, pe unde sunteți? Vă chem să<br>iți la plen.|Luchian Dragoș<br>Marian Dan Mihai<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Neagu Nicolae<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**<br>Mihăilescu Petru Șerban – prezent.<br>Moga Nicolae – prezent.|Nițu Remus Daniel<br>Oprea Dumitru<br>Pataki Csaba<br>Păran Dorin|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |71 de senatori au răspuns apelului.

|Pelican Dumitru|absent| |Mitu Augustin Constantin – prezent.|Popa Constantin|absent| |Ilieșiu Sorin – prezent.|Popa Ion|absent|

Am să-l rog pe domnul secretar să mai citească persoanele care sunt absente, nu pe cele care și-au exprimat prezența. Poate, în felul ăsta, o să reușim să...

Am o rugăminte către liderii grupurilor parlamentare: să transmită, pe căi cunoscute, invitația către domnii senatori și doamnele senatoare să vină la lucrările Senatului. În acest moment suntem numai 69, conform listei de apel nominal citite de distinsul nostru coleg, domnul senator Mario Oprea.

Domnule senator Pașcan, vă rog frumos, faceți un mic efort către colegii dumneavoastră, să vină...

Domnule senator Sârbu, un mic efort pentru colegii dumneavoastră. Suntem numai 69, nu putem să începem. Domnule senator Markó Béla, faceți un mic efort să mai... Domnule senator Pelican, pe unde sunteți? Vă chem să veniți la plen.

Mihăilescu Petru Șerban – prezent. Moga Nicolae – prezent. 71 de senatori au răspuns apelului.

Mitu Augustin Constantin – prezent. Ilieșiu Sorin – prezent. Popa Mihaela absentă Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Corneliu absent Popescu Dumitru Dian absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian absent Savu Daniel absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Tișe Alin Păunel absent Toma Ion absent Todirașcu Valeriu absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian prezent Vegh Alexandru prezent Vochițoiu Haralambie absent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent

## Sunt 92.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Permiteți-mi să deschid lucrările plenului Senatului de astăzi, 11 martie 2015.

Vreau să vă anunț că din totalul de 168 de senatori 92 și-au înregistrat prezența prin apel nominal. Deci, vă rog, acesta este cvorumul de ședință. Este prin apel nominal.

Ședința este condusă de subsemnatul, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de domnii senatori secretari Mario Oprea și Ion Simeon Purec.

Față de cele amintite, doamnelor și domnilor, vă întreb dacă în legătură cu programul de lucru de astăzi: 10.30–13.00, plen; 13.00–14.00, pauză; 14.00–17.00, plen, cu vot final la ora 16.00... Dacă sunt observații?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul senator Iovescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce-i cu el?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

A ridicat mâna, a cerut cuvântul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă întreb dacă în legătură cu programul există observații din partea doamnelor și domnilor senatori.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Pașcan.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Pașcan.

Domnul senator Pașcan, microfonul central, Grupul PDL... PNL, vicelider.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu neapărat de ordinea de zi de astăzi și de program vreau să vorbesc, ci să constatăm cu toții, cu bunăvoință și fără niciun fel de interpretare politicianistă, că în actuala formulă de program, pe lângă faptul că indisponibilizăm o zi, care este ziua de luni, constatăm că și la dezbateri legate de proiectele legislative ajungem în situația declarațiilor politice, respectiv că nu sunt senatori în sală.

Prin urmare, cu toată deferența, vă rog, stimați colegi, să analizați în Biroul permanent și să regândiți această situație, fiindcă nu este în regulă. Ajungem absolut într-o situație cât se poate de discutabilă, sensibilă pentru noi, și ca imagine publică, și ca activitate, și ca legitimitate pentru dezbaterea proiectelor de inițiative legislative. Cred că nu ne-au mandatat cetățenii să venim în Parlament și să dăm doar un vot la comandă, după o indicație de lider. Trebuie să participăm și la dezbaterile legate de proiectele legislative cu toții. Asta dă și legitimitate, și greutate și, în același timp, ne ajută pe toți să nu greșim.

Eu vă rog, stimați colegi, vă rog...

...să revenim la formula în care...

Vă rog, stimați colegi, păstrați-vă calmul.

Domnilor colegi, vă rog, vă rog.

Vă rog, păstrați-vă calmul și vă rog să regândim, ca în momentul în care am dezbătut un proiect de lege să ne manifestăm și votul. Acest lucru va determina prezența tuturor colegilor. Și acest lucru s-a verificat deja în formula inițială de funcționare.

Vă mulțumesc tuturor și nu o preluați cu niciun fel de interpretare, gândiți-vă la binele nostru, al tuturor. Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu toții încercăm, de mai multă vreme, să găsim formula magică de a fi prezenți în sală la dezbateri. Și nu numai la dezbateri, și la votul final. Am încercat să facem programul pe două zile, pe trei zile, pe patru zile, nu am reușit.

Ceea ce spune colegul meu e adevărat. Suntem puțini în sală, dar, dacă mă uit în sală, nu pot să nu constat și adevărul: că în partea stângă sunt extrem de puțini – trei colegi sau doi de la PNL. Că acum e PNL, nu mai e PDL...

la dumneavoastră... serioși...

Nu am comentat și nici nu... vreau să mă înscriu exact în spiritul pe care l-a lansat colegul meu, fără demagogie, fără populism, ci constatând o realitate. Cum facem? La noi sunt câțiva colegi prezenți. Unii mai sunt pe la întâlniri oficiale, bilaterale, sunt delegații din Germania aici. Dar în partea stângă mereu suntem în aceeași situație. Haideți, împreună, luni, să găsim formula și după aceea s-o respectăm. Respectul cred că poate apărea din motivul pe care-l cunoaștem cu toții: dacă nu suntem prezenți în sală, nu începem ședința, fără niciun fel de compromis. Și-atunci, eu cred că, încet-încet, vom avea la dezbateri prezență. Fiindcă ieri – îmi spune colega mea, doamna Silistru – nu aveam voturi nici să retrimitem la comisie. Am văzut și data trecută, la fel.

Pentru că dezbaterile, totuși, sunt importante. Fiindcă, pe de altă parte, mulți dintre colegi, în special din opoziție, acuză mereu faptul că nu li se dă posibilitatea să intervină pe proiecte, că doar comisiile sunt cele care decid. Când li se dă această posibilitate, când am creat cadrul pentru dezbateri, atunci nu mai vin.

Nu știu care-i cea mai bună formulă, sincer. Eu mi-am asumat-o și știți bine că am fost și criticat pentru lucrul ăsta, că am vrut – cum vreau și acum – să ne adaptăm la realitate. Degeaba ne propunem noi lucruri pe care nu le putem realiza.

Acum, sigur, suntem 92 la apelul nominal. Cvorum există, putem să începem lucrările. O să vedeți, în jumătate de oră, câți rămânem în sală.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Hașotti, procedură, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Dacă văd că nu reacționează nimeni din conducerea grupului, reacționez eu.

1. Eu am mai spus că această formulă de program nu este decât o formă de a ne fura căciula. Pentru că nu se legiferează mai mult decât cu o oră. Dar se lucrează cu o zi mai mult. Asta pentru imagine, ca să fim foarte, foarte onești, inclusiv în fața opiniei publice.

## Mulțumesc. Putem...

Domnule Motoc... Bine, în calitate de vicelider, nu sunt... sunt obligat să vă dau cuvântul. Microfonul central.

De fapt, îmi face și plăcere să vă ofer cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

S-a constatat că această formă pe care ați agreat-o în ședința Biroului permanent din ultima vreme s-a dovedit una neviabilă. Am avut anumite consultări cu colegii noștri și am ajuns la concluzia că, pe de o parte, nu este normal să dezbatem într-o zi legile și într-o alta să avem vot pentru toate legile. Ar fi bine să revenim la situația în care legile ordinare sunt votate în aceeași zi în care sunt dezbătute și să revenim cu vot final doar pentru legile organice, lucrul firesc, mai apropiat de normalitate.

Și s-a constatat că modul în care acționăm acum nu este unul normal. Până în momentul în care se votează legile, pur și simplu, oamenii nu mai știu, nu mai asociază numele respective de legi cu ceea ce s-a dezbătut anterior. Vă rog să

aveți în vedere această situație și, în ședința de Birou permanent pe care o veți avea săptămâna viitoare, să încercăm să găsim o soluție mai bună.

De asemenea, cred că este bine de văzut dacă ziua de luni n-ar trebui valorificată mai bine – după-amiaza zilei de luni –, pentru că se constată că în ziua de miercuri avem, cam tot timpul, această situație în care nu putem să creăm cvorumul de lucru de dimineață. Deci se constată că modul în care lucrăm acum nu este unul care să ne mulțumească și ar trebui să revenim la lucrurile bune pe care le-am avut anterior.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Verestóy Attila, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Să nu uităm că mulți au spus – și, domnule vicepreședinte, ați spus și dumneavoastră – că asta este o formulă pe care o experimentăm. Experiența arată că trebuie să revenim la o formulă, îmbunătățită probabil, pe care am avut-o înainte.

Ziua de luni, dacă o fluidizăm, dacă nu avem plen, atunci are o repercusiune asupra întregii săptămâni. Ziua de luni trebuie valorificată pentru a avea plen, pentru a avea vot, așa cum am avut și până acum. E mult mai eficient. Și, dacă vă uitați la statistica pe care o avem și o are și presa cu privire la numărul de parlamentari prezenți în sală, o să putem să tragem concluzia că varianta – luni, cu Birou permanent, cu ședința grupurilor parlamentare și cu plen după aceea, cu vot; ziua de marți, cu comisii; ziua de miercuri, cu plen – a fost mai eficientă și eu cred că Biroul permanent va trebui să reflecteze asupra revenirii la acest program. Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

S-au exprimat toate grupurile parlamentare pe o problemă care vizează programul și activitatea noastră. Eu am să informez Biroul permanent, iar de acum am să vă rog, pe liderii de grup, ca înainte de ședința de Birou permanent de luni să discutați și această problemă și să aranjăm lucrurile...

Deci s-au exprimat toate grupurile parlamentare.

Dau cuvântul domnului senator Iovescu, senator independent, microfonul 1.

## Vă mulțumesc.

Am ascultat cu mare atenție colegii, spre deosebire de ei, care nu m-ascultă, dar să știți că experimentul s-ar putea să reușească dacă revenim – ce a spus colegul – să și votăm. Aici e problema.

Colegii zic: păi, de ce să merg? Dezbateri, degeaba vorbesc, că nu m-ascultă nimeni. De votat, nu votez. Atunci, prefer să vin miercuri după-masă, la ora 16.00 – chiar la ora 16.00, deși începe la 15.00 –, să-mi exprim votul și merg acasă.

Eu cred că formula asta, cu luni – birouri, tot ce aveți... și să lăsăm ziua de luni pentru plen comun, care, o dată pe lună, de două ori pe lună se întâmplă să fie necesar să-l avem... este foarte bună. Ziua de marți, iarăși, cu comisii și plen după-masă. Doar că plenul de după-masă – cum cred că și domnul Sârbu e de acord, și dumneavoastră – să-l prelungim, cum am cerut aseară. Dar, din păcate, regulamentul nu-mi permite să fac propunerea de prelungire a programului. Astfel, domnii de la balcon azi erau acasă, își vedeau de treabă. Au venit și azi, din cauză că noi nu am reușit ieri să terminăm un punct pe care l-am pus pe ordinea de zi.

Deci propunerea mea concretă este ca ziua de marți s-o prelungim. Eu am propus jumătate de oră, dar am înțeles că s-ar dori chiar o oră. Sunt de acord ca în ziua de marți să lucrăm trei ore, până la ora 18.00, și apoi, în ziua de miercuri, eu cred că programul este bun, doar cu acea specificație: să votăm măcar, măcar, măcar legile ordinare.

Eu personal mi-aș dori să votăm tot. Dezbatem, votăm – ordinar, organic, ce-o fi – și cu siguranță atunci va fi interes de a fi în sala de plen.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și eu vă mulțumesc pentru frumoasa sinteză pe care ați făcut-o la tot ce au spus colegii dumneavoastră înainte.

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă consult dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații.

Nu sunt observații.

Supun la vot ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, proiectul ordinii de zi a fost aprobat.

Dați-mi voie să dau citire unei note privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – procedură de urgență;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2013 pentru desemnarea entității publice care exercită, în numele statului, calitatea de acționar la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – SA și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” – SA Mediaș – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, și de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 11 martie 2015.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 11 martie 2015.

- Mulțumesc foarte mult.

- Trecem în continuare la punctul ordinii de zi numit

- „Inițiative legislative”.

- Doamnelor și domnilor senatori...

Unde e programul? Aici?

- Programul de lucru pentru perioada 16–21 martie 2015. Doamnelor și domnilor, dacă sunt observații în legătură cu

programul săptămânii viitoare, adică 16...?

-

Programul săptămânii viitoare, domnule senator.

Da, poftiți, domnule senator Iovescu.

Nu doar prezent.

Poftiți?

Sunt prezent și atent, nu doar prezent.

Mulțumesc foarte mult. Poftiți. Microfonul 1.

Am spus și în intervenția anterioară, mi-aș dori... am spus și săptămânile trecute, mi-aș dori prelungirea programului... și domnul Puiu Hașotti a spus asta.

Haideți să hotărâm când... sau când aveți de gând să hotărâți – că am înțeles că se dorește lucrul ăsta – prelungirea programului de lucru al zilei de marți. De la 15.00 la 17.00 este acum. În momentul acesta dumneavoastră ne supuneți, ne cereți să votăm programul pentru săptămâna viitoare – marți, de la 17.00 la 19.00. Eu nu voi vota.

Eu aș vrea să avem puterea asta în plen acum. Plenul este suveran sau nu este suveran?

Domnule senator, mulțumesc foarte mult.

Haideți să votăm în plen ca marți să desfășurăm lucrări de la 15.00 la 18.00.

Haideți, domnule senator, atunci, dacă dumneavoastră spuneți că sunteți foarte atent..., dar probabil că atenția cere și concentrare, da? Nu puteți să fiți foarte mult timp atent, da?

Noi putem discuta în contradictoriu, dar nu aici.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci, domnule senator...

Luați-i microfonul domnului senator. Și-a încheiat intervenția.

Domnule senator,

Propunerile de modificare, în sensul pe care l-a făcut și domnul Hașotti, și dumneavoastră, care sunteți foarte atent, știți și regulamentul, le face Biroul permanent, da? Biroul permanent de luni – de luni – va lua în discuție propunerile respective, iar noi avem posibilitatea, dacă va decide altfel, așa cum s-au exprimat aici domnii colegi, ca, atunci când luni vom aproba propunerea Biroului permanent care va modifica programul de lucru, să facem aceste modificări. Acum nu le putem face. Nu putem să facem modificări pentru programul dintr-o zi de săptămâna viitoare.

Mulțumesc.

Bine. Eu cred că o să se adopte la Biroul permanent de luni, că așa am înțeles că s-au exprimat grupurile parlamentare și e o decizie politică.

Doamnelor și domnilor, revenim la dezbaterile pe ordinea de zi de astăzi.

La punctul 1 avem continuarea...

M-a întrerupt, da.

Doamnelor și domnilor, programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Mă scuzați.

Deschid votul, vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare.

Mulțumesc.

Cu 53 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat. Doamnelor și domnilor,

Trecem la punctul II al ordinii de zi, inițiative legislative.

Reamintesc că ieri am luat în discuție Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care are un raport de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Participă la discuții domnul Adrian Sanda, secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989.

Vă aduc aminte că ieri, până la sfârșitul programului, au luat cuvântul la dezbateri generale un număr de 11 colegi. De asemenea, vă aduc la cunoștință faptul că rămăsese ca domnul secretar de stat să răspundă la întrebările ridicate, în mod pertinent, de către colegii noștri în fața plenului Senatului.

Procedura pe care o urmăm în continuare: mai avem o luare de cuvânt, care a rămas restantă, pentru că s-a încheiat programul – este vorba de domnul senator Iovescu –, după care îl voi invita pe domnul secretar de stat să răspundă întrebărilor.

Am avut o discuție cu domnul secretar de stat înainte de începerea ședinței și l-am rugat să răspundă cât mai tehnic, mai precis și mai concis la toate întrebările care au fost ridicate, pentru a fi consemnate răspunsurile Domniei Sale în stenograma ședinței.

## Vă mulțumesc.

Dumnezeu să-mi dea înțelepciune să nu fiu supărat pentru ce am discutat până acum... înverșunarea că nu sunt ascultat și nu facem ceea ce trebuie în ceea ce privește programul.

În ceea ce privește punctul de pe ordinea de zi, vreau să vă spun că sunt senator de Timiș, colegii știu, dar vorbesc

mai mult pentru cei de la balcon. Revoluția a început la Timișoara, a continuat la Lugoj, de unde sunt eu, și am participat și eu. Și vreau să vă spun că mi-au spus din teritoriu... și toată lumea, cu mici excepții, recunoaște că am participat la Revoluție nu pentru niște privilegii, am vrut să facem o schimbare! Ne-am dorit o schimbare. Cred că nici dumneavoastră nu ați participat la Revoluție – cei care sunteți revoluționari și cereți multe privilegii – cu gândul că veți avea niște privilegii.

Eu vreau să fiu scurt, pentru că am pierdut mult timp cu discuții inutile, și vreau să vă spun că poziția mea fermă este că singurii care au dreptul moral să beneficieze sunt cei care au fost răniți și care și-au dat viața în acele zile, indiferent că a fost până în data de 22, până în data de 25, și-au dat viața în acele zile pentru a ne recâștiga libertatea. Restul, cu toată stima pentru dumneavoastră, că ați fost în mijlocul evenimentelor sau unii în frunte, dar 25 de ani de privilegii... Ajunge! Țara este destul de secătuită și nu am secătuit-o eu. Și trebuie să înțelegeți.

M-am bucurat foarte mult când am auzit propunerea prim-ministrului, am crezut că, într-adevăr, se va face curățenie și vor fi privilegiați doar cei care au suferit cu adevărat. Dumneavoastră, care sunteți buni de muncă..., Biblia spune frumos: cine vrea să mănânce să și muncească! Deci asta este soluția.

Eu vreau să fac și o paranteză scurtă în legătură cu discuțiile pe care le-am avut cu revoluționarii din Lugoj. Și l-am întrebat pe un revoluționar care acum nu mai e recunoscut: „Ce ai făcut tu la Revoluție?” „Păi, știi, eu am dat foc la primărie.” Nu asta era menirea ta, tu trebuia să aperi primăria. Și alt revoluționar: „Ce ai făcut tu pentru Revoluție?” „Știi, eu am spart prima halbă de bere în față la Dacia, la Lugoj.” Păi, nu ăsta este meritul.

Doamnelor și domnilor, dau cuvântul domnului secretar... Am închis dezbaterile. Nu am închis dezbaterile generale, dar s-au încheiat luările de cuvânt.

Și, acum, îl rog pe domnul secretar de stat Adrian Sanda, microfonul 8, să răspundă la întrebările puse de către colegii noștri.

**Domnul Adrian Sanda** _– secretar de stat în Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nu aș vrea să încep prin a-i răspunde domnului senator de Timiș, cu toate că aș avea multe să discut pe această temă. Aș vrea, în schimb, să mă refer la întrebările rezultate din declarațiile pe care le-ați făcut ieri și nu am avut ocazia să răspund la ele. Pot să le grupez în trei mari categorii și îmi exprim surprinderea că toate aceste teme nu sunt și nu fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, pe care Guvernul României a stabilit-o.

Și am să încep cu cea mai gravă problemă care s-a ridicat ieri, și anume faptul că această ordonanță vizează eroii care și-au dat viața pentru dreptatea, libertatea și democrația României după 22 decembrie, or, ordonanța Guvernului nu reglementează acest aspect. Ei sunt la locul cuvenit, ba, mai mult, urmașilor acestora, respectiv copiilor de erou-martir, respectiv părinților de eroi-martiri, începând de anul acesta, copiilor li se acordă indemnizația tăiată de guvernele anterioare, iar părinților, începând cu anul viitor, li se dublează această indemnizație, pentru a nu fi puși în situația penibilă, existentă până acum, legiferată de Legea nr. 341/2004, ca un părinte de copil, de erou-martir, să se vadă cu o indemnizație lunară reparatorie mai mică decât a unui pensionar beneficiar... având calitatea de luptător remarcat prin fapte deosebite ieșit la pensie.

Deci acesta este un aspect pe care cei care informează și vă informează în teritoriu au uitat să vi-l relateze.

De asemenea, obiectul de reglementare al acestei ordonanțe nu-l reprezintă răniții, indiferent că au fost răniți în Timișoara în zilele 16, 17 decembrie sau în luptele de stradă duse pentru consolidarea noii puteri în 25, 26, 27 decembrie. Nu scrie nicăieri – și acest lucru se poate verifica –, ei sunt în continuare în plată astăzi, la fel cum au fost și în anii trecuți.

Doamna Cristiana Anghel, doamna senator, dorește să intervină. Microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, aș vrea să-l întreb pe domnul: care este expertiza dumnealui în acest domeniu?

Vă mulțumesc. Poftiți.

Nu. Mai am. Vreau să aud...

Puneți toate întrebările atunci, doamnă senator.

Bun. Și vreau să-l mai întreb pe dumnealui. Care este diferența între cel care a murit înainte de data care spune dumnealui și cel care a murit după? E mai mult mort sau mai puțin mort unul față de celălalt?

Care este diferența între cel care a rămas în cărucior că a luptat până pe 22 decembrie și cel care a rămas în cărucior după 22 decembrie? E căruciorul altfel?

Domnule, sunteți penibil, iertați-mă!

Mulțumesc. Domnule secretar de stat, microfonul 8.

## Vă mulțumesc, doamnă senator.

În primul rând, poate ar fi trebuit să mă prezint. Nu știu dacă contează numele. Provin dintr-un oraș în care... până în data de 22 decembrie, cetățenii Timișoarei s-au cam săturat să aștepte ca și alte orașe să li se alăture. Nu acesta este reproșul.

Vreau să vă spun că sunt membru-fondator al Frontului Democratic Român, un partid constituit pe vremea lui Ceaușescu, cu Ceaușescu la putere, în balconul Operei din Timișoara, alături de Claudiu Iordache, Lorin Fortuna și mulți alții.

Expertiza mea în acest domeniu nu are decât, anul acesta, 26 de ani. Las pe oricine, absolut pe oricine și accept de la oricine sfaturi, idei privind Revoluția română din decembrie 1989, dar nu de la cei care provin din orașe care nu au nicio legătură cu Revoluția. Nu mă refer la dumneavoastră, încă o dată, știu bine de unde proveniți dumneavoastră și ce reprezentați, dar aceste lucruri, de a vorbi și de a interveni în situația revoluționarilor și a Revoluției române fără niciun fel de expertiză, cum spuneți dumneavoastră, sunt total neavenite.

Iar în ceea ce privește categoria, respectiv diferențierea dintre cele două situații: a unui erou-martir împușcat de forțele loiale lui Ceaușescu până în 22 decembrie și a celui care a fost împușcat în luptele pentru consolidarea victoriei Revoluției române de alte și de alții, poate chiar de alții care au întors armele, din punctul meu de vedere și din punctul de vedere al legii pe care am inițiat-o, nu există nicio diferență, ei sunt declarați – și o mai repet –, sunt declarați eroi ai neamului românesc, iar urmașii acestora sunt gratificați și recompensați pe măsură.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Și eu am înțeles...

În primul rând, sigur, suntem în Senatul României, vă mulțumesc că ați făcut intervenția. Într-adevăr, unii domni senatori nu vă cunosc nici activitatea, nici ce ați reprezentat dumneavoastră. Sunt întrebări legitime, nu trebuie să ne... În orice caz, cred, sunt convins că dumneavoastră ce faceți acolo, la acest Secretariat, și eforturile dumneavoastră sunt importante și, oricum, sunteți o persoană cu expertiză deosebită. Dar întrebările sunt legitime, nu toată lumea era obligată să vă cunoască.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, mă așteptam să-i atrageți atenția domnului că este în Senatul României. Senatul României reprezintă suveranitatea poporului român.

În momentul în care dumnealui îmi interzice mie dreptul de a discuta pe acest proiect de ordonanță, pentru că – vezi Doamne! – aș proveni dintr-un oraș care nu a avut Revoluție sau nu a avut martiri ai Revoluției, este aberant!

Domnul meu, aici suntem pentru a face legi. Ordonanța respectivă, creată de Guvern, va fi sau nu aprobată de acest for, vă convine sau nu vă convine. Faptul că dumneavoastră faceți parte dintr-un partid care a luptat de 20 și ceva de ani nu vă dă dreptul de a spune că până la o anumită oră sunt revoluționari și după o anumită oră nu sunt revoluționari.

V-am spus, există Parchet. În momentul în care cineva a obținut acel certificat în mod fraudulos, poate să răspundă în fața legii, dar există prezumția de nevinovăție pentru ceilalți revoluționari. Ce facem? Ne batem joc de toți? E prea mult!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Cu aceasta, declar închise dezbaterile generale. Proiectul de lege urmează să fie transmis pentru votul final.

Eu vreau să remarc că la acest proiect de lege, care este o problemă sensibilă, s-a desfășurat dezbaterea așa cum îi stă bine Senatului, adică o dezbatere puternică, dar în limitele și în... cum să spun, în respectul față de instituția pe care o reprezentăm.

Îi mulțumesc și domnului secretar.

Îmi face plăcere să vă anunț acum, la sfârșitul dezbaterilor, și să mulțumesc – pentru că, din nefericire, am fost la o altă dezbatere, care a marcat 25 de ani, în Senatul... în Parlamentul României, și care nu a beneficiat de aceeași atmosferă –, vreau să mulțumesc tuturor reprezentanților organizațiilor de revoluționari prezenți aici, cele mai importante. O delegație importantă.

Vă rog să îi salutăm pe colegii noștri și le mulțumesc pentru că au participat la această dezbatere.

Mulțumesc.

Trecem mai departe.

Punctul următor pe ordinea de zi este punctul 2, Propunerea legislativă privind intabularea patrimoniului aparținând unităților administrativ-teritoriale, autorităților și instituțiilor publice.

Comisia juridică e sesizată în fond.

Caracterul legii este ordinar.

Întreb dacă este prezent vreun domn inițiator pentru a susține.

Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Aurel Mircea, microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege. Pe scurt.

Am pierdut... Nu am pierdut. N-am pierdut, că e fals să spunem acest lucru, dar a trecut aproape o oră de când trebuia să începem activitatea și, iată, abia acum e primul proiect.

Deci, către toți colegii de pe banca ministerială și către toți colegii care prezintă rapoartele comisiilor, să încercăm să parcurgem și să recuperăm, prin conciziune, nu prin restrângerea dreptului de a vorbi, timpul care s-a scurs.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

## **Domnul George Aurel Mircea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Precizăm că prin Programul național de cadastru și carte funciară se asigură înscrierea gratuită în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a tuturor imobilelor aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, din partea Comisiei juridice. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru buget au avizat negativ această propunere legislativă. Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu multiple observații și propuneri.

În ședința din 24 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții.

Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu cât e de gratuit. O să mă duc să cer banii înapoi pentru ce am înregistrat eu la ANCPI. Am chitanțele și o să mă duc să cer banii înapoi.

Dar nu despre asta e vorba. E vorba că vă opuneți unei legi și, în felul ăsta, cumva, aduceți atingere și absorbției de fonduri europene și chiar absorbției de fonduri bugetare, fiindcă nu se poate face nicio investiție, dacă respectivul teren sau respectivul imobil nu este intabulat.

Eu știu de ce vă feriți și o respingeți, pentru că Legea cadastrului, ca să nu mai muncească atât de mult, să verifice corectitudinea celor înscrise de inginerii autorizați să facă cadastru, a zis: „Domne, la noi veniți cu toată parcela, dacă se poate și cu tot orașul, cu tot satul, cu toată comuna și, în cazuri excepționale, cu acordul vecinilor.” Păi, gândiți-vă că sunt vecini care nu sunt chiar de acord cu toate proprietățile primăriei și pot fi probleme.

De aceea, cred... Și este o problemă națională problema cadastrului, chiar dacă e tratată – cum să spun? – la nivel de funcționar. Iertați-mă că vă spun asta. Fără cadastru, o țară necadastrată, practic, nu există. Nu există în acte. Și dumneavoastră, de ani de zile, diferite guverne, dar și al dumneavoastră, spun: „O să facem, o să analizăm, o să vedem.”

Aveți fonduri proprii la ANCPI. Tocmai de-aia a fost luat ANCPI-ul de Ministerul Dezvoltării, în ideea de a folosi aceste fonduri și de a cadastra.

Îmi pare rău pentru asta. Legea e bună, inițiativa e bună și trebuie votată.

Domnule președinte, vă spun că am făcut socoteala când am venit la Parlament. Aveam 6 minute și 30 de secunde pentru fiecare din cele 50 de legi. Am pierdut o oră, probabil, au rămas vreo 5 minute. Să sperăm că ne încadrăm.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Și eu sper.

Domnul senator Pașcan.

Urmează domnul senator Motoc.

Mă scuzați. După domnul senator Pașcan, domnul senator Barna.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

E un apel la toți colegii. Aici, independent de poziția Executivului, trebuie să considerăm cu toții că intabularea cu evidențierea parcelelor unităților administrativ-teritoriale e o prioritate a tuturor, este un act de identitate, practic, parcelar, la nivelul evidențelor terenurilor unităților administrativteritoriale și al patrimoniului la modul general.

Fără acest act de identitate nu se poate face nimic. Ba, mai mult, se lasă loc speculațiilor, manevrelor de tot felul, la limita legii, și, mai apoi, unitățile administrativ-teritoriale se întâmplă să mai și piardă astfel de terenuri și sunt puse în fața faptului împlinit.

Atât timp cât colegii au dovedit responsabilitate și la nivelul comisiei de specialitate – și știu că dezbaterile au fost intense, dovadă și amendamentele care au fost adoptate după o justă analiză și în cunoștință de cauză –, eu vă rog insistent pe toți să conștientizăm acest lucru și, chiar dacă sunt invocate motive de natură financiară în mod special, eu vă rog să susținem acest proiect cu toții, fiindcă el nu are niciun fel de caracter politic, este unul necesar unităților administrativ-teritoriale în momentul de față și este un proiect tot rostogolit, tot amânat de ani de zile.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, ceea ce afirmă reprezentantul Guvernului este adevărat. În România prima intabulare este gratuită. În ciuda acestui lucru, de ani de zile, intabulările bat pasul pe loc și, la nivel național, constatăm că este aproape imposibilă cadastrarea României.

Știu, de asemenea, că au existat proiecte-pilot și aș vrea să-l întreb pe reprezentantul Guvernului în ce stadiu se află aceste proiecte-pilot finanțate de Banca Mondială, câte dintre ele sunt finalizate și câte au eșuat.

Aș vrea să-l întreb în ce stadiu se află proiectul finanțat din fonduri proprii ale instituției pentru acele comune alese acum doi sau trei ani în fiecare județ pentru continuarea acestui program de cadastrare.

Și a treia întrebare, dacă în noul Program 2014–2020 pe fonduri europene există un proiect național prin care, din fonduri europene, să finanțăm aceste cadastrări.

Problema de bază este nu intabularea, nu taxa de intabulare, de care este scutită, practic, fiecare persoană care face prima intabulare, problema este reprezentată de costurile lucrărilor, măsurătorilor și întrebarea a treia la asta se referă: în ce măsură, în următorii 5-6 ani, aveți în vedere finanțarea acestor costuri la nivelul întregii țări?

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Motoc, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu problema intabulării în sine este una care să ne preocupe în mod deosebit. Problema rezolvării proprietății în România nu se poate finaliza fără ca intabularea patrimoniului aparținând unităților administrativ-teritoriale, autorităților și instituțiilor publice, pe de o parte, să fie rezolvată, dar și intabularea terenurilor proprietate privată ale cetățenilor acestei țări.

Prin această inițiativă legislativă, înaintată de un coleg liberal, se încearcă rezolvarea doar a unei părți a acestei probleme legate de proprietate.

Cu alte ocazii am venit cu propuneri legislative care să rezolve și problema intabulării la primul proprietar al terenului, ca cetățean persoană fizică privată în România. Din păcate, din considerente de constrângeri bugetare, de fiecare dată, Guvernul a venit și a spus că nu este posibil acest lucru. Însă, așa cum spunea și colegul de mai înainte, problema putea fi rezolvată, în mare parte, cu fonduri europene și lucrul acesta ar fi putut să rezolve o problemă extrem de stresantă, care ne preocupă pe noi de atâta vreme, pentru că cel puțin în rândul persoanelor fizice posesoare de terenuri există o stare de confuzie și nemulțumire, pentru că, de foarte multe ori, atunci când doresc să introducă terenurile în circuitul comercial, acestea nu pot fi vândute din cauza suprapunerilor care intervin pe parcelele respective. Sunt atâtea probleme în sistemul funciar românesc, încât, fără o asemenea rezolvare a situației la nivel global, lucrurile o vor lua, pur și simplu, razna.

Deci vă rugăm, stimați colegi, să fiți de acord cu această inițiativă legislativă și, ulterior, să încercăm să rezolvăm împreună cu cei de la Guvern și problema intabulării gratuite a terenurilor la persoanele fizice.

Mulțumesc. Domnul senator Durbacă.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Într-adevăr, această inițiativă legislativă este foarte bună. Aș vrea să-l rog pe domnul coleg care a făcut această inițiativă să spună cum se rezolvă intabularea la o anumită suprafață, când, pe o anumită arteră sau într-o anumită zonă, s-au făcut intabulări incorecte și au rămas câteva persoane proprietare care nu mai au suprafața prevăzută în actul de cumpărare. De unde să ia, mai ales că în zona respectivă nu are unde să se extindă, și în situația în care intabulările făcute până la persoanele respective nu mai pot reveni, că sunt construite locuințe, nu au cum să le dărâme?

Domnul senator Vlad Popa, microfonul 2.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Această lege este bună, trebuie votată. E o mică parte din problema enormă pe care o are România. Și vreau să le spun colegilor care nu știu ce s-a întâmplat în domeniul acesta. În Ardeal și Bucovina, în secolul al XIX-lea, Imperiul austriac a decis: trebuie înființată cartea funciară. Și s-a înființat. Armata austriacă a măsurat tot imperiul. Ardealul, Transilvania, Banatul, Bucovina beneficiază de o situație pozitivă în acest sens.

Sigur că, în cealaltă parte, în Regat, erau registrele, nu erau hărți, nu era înregistrare, așa cum se cere astăzi, care să garanteze nu suprafața, pentru că nu-ți garantează

suprafața, dar îți garantează proprietatea, îți garantează locul respectiv, vecinătățile. Sunt lucruri foarte importante.

Noi batem pasul pe loc. Noi nu folosim fondurile care se pun la dispoziția țării noastre pentru a rezolva o problemă. Suntem, nu știu din ce cauză... și colegul spunea „inițiatori de programe”. Treaba asta este cea mai importantă activitate din zona rezolvării, până la urmă, în plan juridic și economic, a situației proprietății imobiliare. Și văd că...

Am luat cuvântul pentru că am văzut... am auzit în glasul reprezentantului Guvernului acea încăpățânare: „Nu, domnule, s-o lăsăm așa!” De ce s-o lăsăm așa? Nu se poate, trebuie să facem un pas înainte.

Încă o dată spun, e un mic pas, dar măcar se vede că vrem să facem, până la urmă, să rezolvăm o problemă. Vă spun, în ceea ce spunea domnul senator și anume „suprapuneri”, păi, suprapunerile au fost și se aude în permanență de această... datorită faptului că avem așa-ziși experți care-și fac treaba în funcție de onorariul primit, că există și la nivelul acela un nivel de corupție inacceptabil pentru o țară civilizată, se fac expertize în dosare care se bat cap în cap, pur și simplu, ai doi experți cu două soluții. Asta înseamnă o lipsă de profesionalism, dar poate umblăm și acolo.

Dar, dacă stăm cu mâinile încrucișate, cu siguranță n-o să facem nimic.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Domnule senator, reveniți, probabil cu o precizare.

Nu este aici inițiatorul, ca să vă răspundă, așa că mai bine...

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Sunt de acord și susțin această inițiativă legislativă. Dar ce spunea colegul meu, domnul senator Popa..., este foarte importantă și suprafața, pentru că îmi dă vecinătățile...

Exact, îmi dă vecinătățile, dar, dacă scade din suprafață, față de un hectar, câteva sute de metri pătrați contează. De aceea, eu am arătat o chestiune care se întâmplă efectiv în practică. Este foarte important, pentru că foarte mulți care fac aceste intabulări spun că nu mai au ce face, asta este suprafața, și atunci ia de la cel care a rămas la urmă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Mergem cu proiectul de lege la votul final.

A, Tánczos Barna.

Păi, a vorbit.

Microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Domnule vicepreședinte, n-ați dat cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a răspunde la întrebări.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu s-au pus întrebări.

Nu s-au pus întrebări, domnule senator.

Trei am pus.

Poftiți. Dacă sunt întrebări, răspundeți. Domnul secretar de stat, microfonul 9.

## **Domnul George Aurel Mircea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun de la început că Guvernul nu se opune în a se face această... să reglementăm această problemă cu cadastrul, numai că proiectul dublează PNCCF-ul demarat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8 din 2014.

Referitor la ce întrebare mi-ați pus... prima întrebare a dumneavoastră, domnule senator, vreau să vă anunț că ANCPI-ul, anul acesta, a alocat 331 de milioane de lei pentru demararea acestui... a face cadastru și cartea funciară pentru statul nostru. Deja avem 6 programe finanțate... 6 comune sunt finalizate și 44 în desfășurare.

Fondurile europene au fost aprobate în Acordul de parteneriat 2014–2020, cu un buget de 250 de milioane de euro, pentru finanțarea lucrărilor din zonele rurale.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Tánczos, nu este procedural... Ați pus întrebarea, v-a răspuns la întrebare. Dumneavoastră puteți să veniți acum, conform procedurii, să spuneți că sunteți mulțumit sau nu – mulțumit.

Vă rog, microfonul 2, dar nu facem alt dialog. Ați avut dreptul.

Nu fac dialog, vă promit.

Da. Sunteți mulțumit sau nu – mulțumit.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-am vrut să spun deloc că sunt complet nemulțumit de răspunsul domnului...

Foarte frumos.

Pentru că nu este pregătit și ar trebui să-l lase pe consilierul dânsului să răspundă la întrebări, pentru că nu știe.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Asta, domnule senator... sunteți puțin răutăcios. Toată lumea... putem să facem acuzații de orice fel. În sfârșit, atât v-a răspuns, asta este. Acesta este răspunsul. Nemulțumit.

Domnule secretar de stat, a fost nemulțumit domnul senator, a vrut să și precizeze de ce. Acum, Domnia Sa...

Nu este asta, dar... Da. Adică, eleganță... În Parlament se spune da sau nu.

Ce vrei să fac, măi, nu pot... Totuși sunt și oamenii ăștia... vin aici și... Treci așa! Nu pot să trec așa. Eu, cât o să conduc

aceste ședințe, o să țin la prestigiul acestei instituții și-n ceea ce privește, în primul rând, senatorii și Senatul, și-n ceea ce privește invitații, că totuși nu îi tratăm ca atare... Da?

Poate n-a vrut să spună. De ce să spunem noi... Bănuim de ce n-a vrut să spună. Haideți să nu fim așa...

Și, atunci, o s-o spun, da? Vă supără? Nu vă supără. Nici nu aveți de ce. Sunteți trei pedeliști acolo, peneliști... Gata. Mulțumesc.

Închei dezbaterile. Mergem cu proiectul de lege la votul final.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și al altor acte normative.

Eu am rugămintea, dacă vreți să parcurgem cât mai multe proiecte de lege, să fim conciși.

- Comisia juridică este sesizată în fond. Raportul este de

- respingere.

- Legea este organică. Întreb dacă inițiatorii sunt prezenți aici. Nu sunt să susțină.

Dau cuvântul domnului Aurel Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, concis.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Noi am trimis o serie de propuneri și observații față de această inițiativă legislativă, însă nu a fost formulat un punct de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, microfonul 7. Vă rog.

Pentru această propunere legislativă Comisia pentru administrație a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru drepturile omului un aviz pozitiv.

Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din 24 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Mergem cu propunerea legislativă la votul final.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

La acest proiect legislativ aflat pe punctul 4 al ordinii de zi Comisia juridică are raport de respingere.

Legea e ordinară.

Invit inițiatorii, dacă sunt prezenți, pentru a susține propunerea legislativă. ## Nu sunt.

Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat la DRP, microfonul 10, concis.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului se referă la modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din motivul că nu mai are obiect de reglementare. Alin. (3) al art. 9, pe care doresc inițiatorii, prin această inițiativă, să-l modifice, a fost deja modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2014, instituind într-o formulare mai precisă soluția legislativă dorită de inițiatorii acestui proiect.

La aceeași concluzie au ajuns și colegii de la Comisia juridică.

Vă rog să fiți de acord cu respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc. Raportul.

Doamna senator Federovici, microfonul 7.

Pentru această propunere legislativă toate avizele sunt negative, atât cel al Consiliului Legislativ, cât și cel al Comisiei pentru drepturile omului și al Comisiei pentru administrație publică.

Proiectul a fost luat în dezbatere în data de 10 februarie 2015, iar membrii Comisiei juridice, în urma analizării acestei inițiative, au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Domnul senator Pașcan, microfonul central. Am deschis dezbaterile generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legat de aceste două puncte, eu aș vrea să-i întreb, principial, pe colegii noștri, pentru că punctul anterior este asumat de o mulțime de senatori de la PSD, acesta, de o mulțime de colegi de la Partidul Conservator, să-i întreb: există vreo interdicție, vreun embargou din partea partidului, să nu pledeze... că de susținut se vede clar că nu doresc să susțină, dar mi se pare că ne încărcăm doar programul de lucru inutil, promovând niște proiecte de inițiative legislative care nu sunt susținute nici într-un fel, nici măcar de către inițiatori. Și este, oarecum, de neînțeles. Poate ne explică cineva de ce nici măcar inițiatorii sau colegii lor nu pledează... Adică ne facem doar că le promovăm ca să fie numeric, aici, în discuție?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Domnule senator, nu cred că este cazul să facem procese de intenție. Oricum, nu cred că deranjează pe foarte mulți dintre colegii dumneavoastră, văzând că sunteți atât de puțini prezenți la lucrări, deci... vă înțelegem însă ca titlu personal. Corect. Aveți dreptate. Aici. Puteți s-o faceți.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale. Merge la votul final.

N-aveți răspuns la întrebare. A fost retorică, sigur.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Comisia sesizată în fond... Sunt, de fapt, două comisii cu raport comun, Comisia juridică și Comisia românilor de pretutindeni.

Raportul este de respingere. Legea este organică.

Întreb dacă inițiatorii sunt prezenți pentru a susține proiectul de lege. Nu sunt.

Pe cale de consecință, îl rog pe domnul Valentin Iliescu, secretar de stat, de la microfonul 10, să susțină punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin propunerea legislativă, inițiatorii propun modificarea cadrului legislativ actual prin reglementarea unor condiții de pierdere a cetățeniei române în ceea ce privește persoanele al căror comportament demonstrează o lipsă de respect și loialitate față de statul român sau care îi aduc prejudicii de imagine ori de altă natură, inclusiv pentru situațiile în care o persoană are legături cu grupări sau organizații ce întreprind acțiuni prin care se urmărește atingerea elementelor fundamentale ale statului român pe teritoriul țării, dar și în afara lui.

Doresc să fac precizarea că, prin punctul de vedere exprimat, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, chiar dacă atitudinea vizată de inițiator este una condamnabilă. Sunt invocate multe motive, în primul rând, legate de necesitatea respectării unor tratate la care România este parte.

Un alt element fundamental, asupra căruia s-a oprit inclusiv Comisia juridică, este că adoptarea unui asemenea proiect de lege ar încălca prevederile art. 5 alin. (2) din Constituție, care spune foarte clar că cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere.

Vă rugăm deci să fiți de acord cu soluția Comisiei juridice, aceea de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, microfonul 7.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au acordat un aviz negativ pentru această inițiativă legislativă.

În ședințele din 16 decembrie 2014 și 3 februarie 2015, membrii celor două comisii au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Popa, microfonul 2.

Cu siguranță, există nenumărate impedimente constituționale legale. Cetățeanul este apărat în legătură cu această valoare pe care o are: de a fi cetățean. Dar, da, trebuie să ne gândim și rog Guvernul să găsească soluțiile cuvenite, pentru că, actualmente, în lume se întâmplă lucruri abominabile – vorbesc aici de „execuțiile” Statului Islamic.

Ați văzut că țări mult mai vechi, din punctul de vedere al democrației, au rezolvat în acest sens, ridicându-le cetățenia celor care s-au dovedit a face acte de terorism.

Am auzit, de exemplu – din presă, evident –, că cetățenii români sunt... activează ca mercenari pe diverse fronturi, inclusiv acolo, aproape de noi, în Ucraina, de exemplu, dar lucrul ăsta cred eu că nu trebuie să ne lase, așa, nepăsători. Am respins, dar trebuie să găsim o soluție.

Eu, aici, susțin această chestiune din punct de vedere juridic. Nu există o bază, dar statul român trebuie să găsească o posibilitate să nu fie, într-un fel, complice – ca noi toți, cetățenii – la asemenea fapte. Trebuie să existe o măsură.

Sigur, tu nu poți să faci și să condamni pe – eu știu? – cineva care luptă în Africa, dar trebuie să ai o metodă sau, mai bine zis, un mijloc cu care să răspunzi.

Noi suntem cetățeni, avem drepturi, avem obligații. În momentul în care nu-ți îndeplinești obligațiile sau, mai bine zis, încalci niște reguli ale..., nu ale dreptului penal, mai mult decât atât... Pentru că ce se întâmplă acum în teritoriile ocupate de Statul Islamic întrece orice, orice fel de limită. Trebuie să luăm o măsură pentru cei care ne aparțin, din punctul de vedere al cetățeniei, nouă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Badea Riceard.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Badea Riceard, microfonul 2 sau central, cum doriți.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și apoi domnul Motoc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Această inițiativă, în sine, eu o consider bine-venită.

Cu siguranță că ea, neavând avizele și raportul favorabil de la comisii, probabil nu va trece la vot, însă eu zic să rămână în continuare să ne gândim cu toții asupra acestui aspect.

Nu trebuie să uităm faptul că, de exemplu, ne-au venit foarte multe semnale din Republica Moldova. Sunt mulți membri ai Partidului Comuniștilor sau ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova despre care se spune că ar avea cetățenia română, pe de o parte, iar, pe de altă parte, ei ar ataca efectiv statul român prin declarații sau prin acțiunile lor.

Eu zic să ne gândim serios la această inițiativă și să ne gândim la faptul că acesta este un drept care poate fi oricând retras de statul român.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Motoc, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Retragerea cetățeniei unei persoane este o chestiune extrem de gravă.

E adevărat că, așa cum spunea colegul meu mai înainte, în lume se petrec lucruri abominabile și că oamenii care sunt autorii unor astfel de fapte trebuie, într-un fel sau altul, sancționați.

Retragerea cetățeniei însă nu rezolvă problema, pentru că e mult mai greu să sancționezi apatrizii pentru faptele lor. Statele respective trebuie să-și asume lucrurile pe care le fac cetățenii lor la data respectivă. Poate sunt chestiuni legate de educație, poate sunt chestiuni care... Sunt niște reflexe apărute în urma nesatisfacerii unor chestiuni de bază, unor drepturi de bază pe care oamenii aceia le au în statele din care provin.

Și mai e încă ceva de spus: poate nu trebuie să tratăm în același fel retragerea cetățeniei unei persoane care a dobândit-o prin naștere față de una care a dobândit-o, uneori, într-un mod mult prea ușor și fără să facă dovada apartenenței cu adevărat la statul care i-o acordă, că, în felul acesta, facem o totală nedreptate.

Aș dori să mai adaug faptul că nu celor de la guvernare trebuie să le cerem asta, ci nouă, parlamentarilor, pentru că, în perioada următoare, se va lucra la Constituție, la revizuirea ei, și, dacă se va considera necesar, dacă cei care vor face parte din această comisie și, ulterior, noi, plenul Parlamentului, vom considera că sunt necesare modificări în planul modului în care se poate pierde cetățenia română, acest lucru îl putem stabili ulterior.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, nu mai sunt alte intervenții. Închid dezbaterile generale.

Proiectul legislativ va fi supus votului final.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare.

Comisiile sesizate în fond, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică, cu raport comun. Raportul e de respingere.

Invit inițiatorii, dacă sunt, pentru a susține propunerea legislativă.

Nu sunt.

Dau cuvântul Ministerului Dezvoltării, reprezentantului Ministerului Dezvoltării, domnul Mircea Aurel, secretar de stat. Microfonul 10, pentru a prezenta succint, sintetic, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă nu are obiect, întrucât prorogarea termenului de intrare în vigoare a legii se poate face doar înainte de intrarea în vigoare, în acest caz termenul împlinindu-se în data de 9 octombrie 2014.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație, domnul senator Toma, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, închid dezbaterile generale și proiectul legislativ va merge la votul final.

Punctul 6 al ordinii..., punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2014 privind realizarea unor angajamente ce derivă din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului Moldovan și alții împotriva României nr. 1 din 5 iulie 2005 și Moldovan și alții împotriva României nr. 2 din 12 iulie 2005.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică.

Raportul e de admitere.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Mircea Aurel, Ministerul Dezvoltării, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Dezvoltării propune adoptarea acestui proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație, domnul președinte Toma, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3.03.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și proiectul de lege aferent.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnule senator Pașcan, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mă simt obligat să intervin pe acest proiect legislativ, întrucât sunt parlamentar de Mureș și acest proiect vizează județul Mureș.

Pentru cei care nu știu, se referă la evenimentele tragice, confruntările etnice care au avut loc în 1993, soldate cu victime în rândul romilor, în comuna Chețani, sat Hădăreni, județul Mureș, iar în urma acelor evenimente s-au derulat o serie de procese penale și, mai apoi, alte cauze care au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ei bine, în această cauză, succesiv, Guvernele României și, în general, statul român s-au angajat să respecte o serie de programe privind reconstrucția unor case, privind construcția unui spațiu medical și alte angajamente care, din păcate, de-a lungul timpului – și le-am monitorizat și în calitate de fost prefect al județului Mureș –, n-au fost respectate. Toate au avut de suferit, de la nivel de constructor până la nivel de derulare a lucrărilor, din cauze mai mult sau mai puțin obiective.

De aceea, mă simt obligat să vă spun că – întrucât din 2009 acele programe la care Guvernul României este parte nu au fost reînnoite, cu atât mai mult cu cât până și proiectele aflate în derulare nu au fost respectate după stadiile de execuție – acest act, acest proiect legislativ trebuie considerat prioritar pentru a ne spăla obrazul și onoarea în fața angajamentelor pe care România și le-a asumat.

Este nu doar bine pentru relațiile interetnice din județul Mureș, pentru situația romilor și a coabitării multiculturale care caracterizează județul pe care-l reprezint, este bine și pentru onoarea Legislativului și a României, la modul general.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul... Cine era?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Cotescu.

Domnul senator Cotescu.

Numai puțin. Sigur că...

Microfonul 2.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

...e o inițiativă bună, însă cred că e exagerată, mai ales la al doilea aspect – nu vorbesc de locuințe, de dispensar medical –, construirea unui obiectiv economic cu destinația de hală pentru fabricarea produselor din beton pentru construcții.

CNI-ul – prin CNI se face asta: Compania Națională de Investiții – face o hală pe care o dă primăriei, o hală de prefabricate, când noi am privatizat toate halele de prefabricate din toată țara și tot ce...

Eu întreb: credeți dumneavoastră de la Ministerul Dezvoltării că acolo va rezista din punct de vedere economic această investiție și că nu va trebui privatizată imediat ce începe să funcționeze? Pentru că o hală nu înseamnă numai materiale care, și așa, nici nu știm dacă reușesc să le vândă... Și ce fel de... Eu nu am văzut din studiul de fezabilitate. Dar nu-i normal să construiesc un obiectiv economic, să-l dau primăriei și, după aceea, să vedem primăria dacă nu cumva îl privatizează, pentru că nu-l poate duce. Ea își privatizează servicii de salubrizare, de apă... Și acum noi îi dăm obiectiv economic pe mână. Ei bine, poate trebuia altceva făcut acolo, eu nu zic că nu trebuia făcut ceva.

Așa, putem face în fiecare localitate unde există un conflict etnic sau religios sau eu știu de ce altă natură, că au fost de toate felurile, să le facem câte un obiectiv economic, să se ducă acolo să se împace, lucrând împreună.

Nu, nu e... nu e o soluție, dar cred că e o soluție luată în grabă și fără să fie studiată. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Titus Corlățean. Urmează domnul senator Popa.

Am înțeles că și domnul senator Motoc, da? Și, după aceea, închidem lista.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și Iovescu.

Și Iovescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt câteva lucruri de spus în legătură cu acest act normativ.

În primul rând, această ordonanță de urgență este și a fost un act absolut necesar. Și vreau să salut faptul că Guvernul a adoptat această ordonanță de urgență.

De la bun început, voi îndemna, cu tot respectul, toți colegii să voteze acest proiect de lege care aprobă ordonanța.

Pentru un scurt istoric al speței legate de Hădăreni, nu voi mai intra în amănunte, pentru că au fost deja câteva menționate, trebuie să spun însă altceva: faptul că, de ani de zile – de ani de zile, subliniez –, sub diferite guverne, administrația românească a fost incapabilă să pună în practică măsurile de executare a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană în spețele Moldovan împotriva României.

Trebuie știut faptul... Și aici, sincer, eu respect dreptul la exprimare, la cuvânt al oricărui membru al Parlamentului. Cred însă că ar trebui, atunci când se fac calificări: ce e bine, ce nu e bine, ce această ordonanță nu face bine – autoritatea locală –, ar trebui vorbit, poate, în mai deplină cunoștință de cauză, pentru că această speță, care are un caracter extrem de delicat și a pus România într-o situație extrem, extrem de delicată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a fost îndelung analizată în plan european.

Măsurile de executare pentru orice stat condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg nu sunt luate, așa, din senin. Au constituit subiectul unor dezbateri la Comitetul miniștrilor Consiliului Europei, sunt reuniuni lunare la un anumit nivel de ambasadori și diplomați juriști care sunt la Strasbourg și examinează modul în care statele membre condamnate de Curtea Europeană execută aceste hotărâri. Aceste măsuri sunt, vă spun de pe acum, un minimum, un minimum de măsuri de executare.

Ani de zile administrația românească a fost incapabilă, autorități locale, autorități centrale, ministere, să pună în practică aceste hotărâri. Guvernul acesta a reușit și, nu vă ascund, Ministerul de Interne s-a implicat foarte mult în elaborarea, prin agentul guvernamental, proiectului de ordonanță. Sunt măsuri care odată adoptate și puse în practică vor permite României, la un anumit moment, să închidă acest dosar, care e deschis împotriva României, pe rolul Comitetului Miniștrilor, după condamnarea pronunțată

Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Eu vreau să vă spun altceva, și anume că, din nou, dar din nou, și este regretabil, Guvernul se spală pe mâini, am folosit eu și vorba – „se spală ca Pilat din Ponta”. Nu este o hotărâre, nu e o condamnare, domnule ministru Corlățean, nu e condamnare, este o chestiune negociată. Noi am dat aviz negativ la comisie și știu despre ce este vorba, este o negociere care se face între reprezentantul Guvernului și părțile reclamante. Acea negociere... în acea negociere s-a ajuns la această concluzie: vă facem o hală, vă facem un dispensar, noi vă facem, Guvernul, că ăla e reprezentantul Guvernului și semnează un document. Curtea ia act de acel document și dă o hotărâre, neînchipuindu-și Curtea – drepturile omului – că un reprezentant al Guvernului semnează doar, face niște promisiuni, dar, de fapt, în spatele acelor promisiuni nu e nimic.

E firesc să se întâmple lucrul acesta? Este firesc ca un Guvern serios să-și ia obligația, iar după aceea să nu se întâmple nimic și să ne trimită nouă o ordonanță, pe care noi să o votăm, pe care noi să o votăm? Este responsabilitatea Guvernului pe care noi o preluăm, prin votul care vi se cere dumneavoastră, astăzi. Asta este chestiunea de fond, nu e singura ordonanță. O să mai aveți mai încolo una în care ne obligă pe noi să aprobăm niște cotizații la nu știu câte asociații și așa mai departe. Dar se întâmplă în permanență lucrul acesta. De ce oare nu se guvernează, de ce oare responsabilități care sunt exclusiv ale puterii executive sunt pasate în felul acesta?

Eu nu am nimic. Eu știu foarte bine că acea problemă trebuia rezolvată de foarte, foarte mult timp. Că s-a ajuns și la o înțelegere, până la urmă, oamenii ăia au spus: bine, domne, cu asta ne împăcăm, ne retragem cererile. Dar să venim astăzi și să folosim această cale de a obține un vot și de a disipa responsabilitatea, responsabilitatea – subliniez cuvântul –, în Legislativ mi se pare incorect.

## Doamnelor și domnilor,

În continuare, domnul senator Iovescu și o să-i dau... la sfârșit domnului senator Corlățean, pentru că a fost ministru în perioada în care a fost elaborat acest document. Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## Vă mulțumesc.

Eu aș... chiar v-aș ruga să ascultați punctul de vedere și avizul pe care l-a dat Comisia pentru drepturile omului și subscriu la ce au spus antevorbitorii mei, cu excepția domnului senator Corlățean. Avizul negativ pe care l-am dat, argumentele pe care am dat acest aviz au fost legate de faptul că această reglementare ar fi trebuit să fie realizată sub forma unei hotărâri de guvern, în niciun caz sub formă de ordonanță de urgență a Guvernului, nefiind necesar votul Parlamentului. Ar crea, astfel, un precedent periculos. Eu știu că vrem să îndreptăm ceva, dar nu putem să creăm precedente de astea, din moment ce Guvernul, cum au spus antevorbitorii mei, poate să rezolve problema asta foarte simplu, nu văd de ce am veni cu ea în Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Klárik. Microfonul 1.

## **Domnul Klárik László Attila:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să vă spun că felicit această inițiativă și cred că această inițiativă ar trebui extinsă pe tot teritoriul țării, pentru că este o problemă acută cu care se confruntă societatea românească. Este normal să demonstrăm și forurilor internaționale că suntem un stat capabil să reacționeze și capabil să adopte niște măsuri reparatorii.

Însă am și eu niște dubii și aceste dubii sunt susținute tocmai de expunerea de motive a Guvernului.

Dacă vă uitați la expunerea de motive, la secțiunea a 3-a, care ar trebui să analizeze impactul socioeconomic al actului normativ, atunci puteți să constatați ce spune Guvernul.

„Impactul macroeconomic – proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.”

„Impactul asupra mediului de afaceri – nu se referă la acest subiect.”

„Impactul social – proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect _.” (Râsete în sală.)_

Vă întreb: la ce se referă atunci acest proiect de act normativ?

Vă mulțumesc.

dezbateri polemice absolut inutile, de altfel, față de importanța și caracterul delicat al speței...

Există o procedură standard valabilă pentru toate statele membre ale Consiliului Europei care sunt condamnate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Și o hotărâre a Curții Europene... după ce face analiza în fapt a speței respective, urmează raționamentul în drept, făcut de Curtea Europeană, și dispozitivul.

În raționamentul în drept și în dispozitiv, uneori, sunt parțial menționate măsurile ce ar trebui puse în practică de statul condamnat – este cazul și al României –, iar altele rezultă din raționamentul în drept al Curții Europene. Aceste măsuri și aceste decizii se iau de Comitetul miniștrilor, care, lunar, prin intermediul delegațiilor miniștrilor, examinează modul în care toate statele condamnate de Curtea Europeană pun în practică toate hotărârile de condamnare pronunțate. Este cazul și pentru Franța, și pentru Germania, și pentru Marea Britanie, și pentru România, și pentru toți ceilalți. În speța respectivă, aceste măsuri au fost decise în interior, ca un efort colectiv, de către toate statele membre, indicând anumite măsuri care țin cont de ce spune Curtea Europeană. Nu spune neapărat explicit, este adevărat, dar atunci când Curtea Europeană identifică pentru ceea ce s-a întâmplat la Hădăreni tensiunile interetnice, din cauza lipsei de integrare în comunitate a romilor, din cauza dificultăților de ordin economico-social, lipsa locurilor de muncă, lipsa de case, lipsa asistenței de sănătate corespunzătoare, faptul că aceste lucruri au generat acte antisociale, furturi, și au generat o contrareacție a populației majoritare, lucrurile astea traduse... trebuie traduse în măsuri concrete. Aceste lucruri au fost discutate la Strasbourg, stabilite de Comitetul Delegației Miniștrilor. E foarte simplu. Și România, așa cum și Franța, și Germania, și Marea Britanie, trebuie să respecte ceea ce decurge din o hotărâre de condamnare pronunțată de Curtea Europeană. Lucrurile sunt standard și stabilite de zeci de ani, așa funcționează, nu cred că România trebuie să facă excepție.

Încă o dată eu îndemn colegii să voteze acest act normativ.

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

Doamnelor și domnilor colegi, înainte de a da cuvântul, în încheierea dezbaterilor, domnului senator Corlățean, vreau să vă atrag atenția tuturor că nu e normal în Senatul României să se facă aprecieri la nivelul de cunoaștere, de studiere a unui document și așa mai departe. Ne exprimăm cu toții, în limitele fiecărei persoane, punctele de vedere și aprecieri la cât a citit unul înainte sau nu a citit... nu-și fac obiectul. Pentru că, altfel, deschidem o cutie a Pandorei, care ar însemna ca, de fiecare dată când e atacat Guvernul, liderul Grupului parlamentar al PSD să intervină să apere Guvernul, de câte ori se spune că fostele guverne nu știu ce au făcut, să intervină liderii partidelor din opoziție să spună că e nevoie de drept la replică, și atunci, practic, cred că nu-i obiectul dezbaterii noastre.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Domnule senator, vă rog, aveți un minut în plus pentru că ați fost ministru în perioada respectivă.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Parțial ca drept la replică, parțial pentru a clarifica anumite aspecte, care, cred eu, sunt importante și credeți-mă că o fac cu cea mai mare bună-credință, și nu în dorința de a intra în

Mulțumesc.

Mulțumesc tuturor pentru înțelegere. Închei dezbaterile generale.

Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situația juridică a unor bunuri din domeniul public și privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a unor măsuri privind managementul situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru administrație. Legea este organică.

Domnul secretar de stat Iliescu, microfonul 10, concis, un punct de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență aflată în dezbaterea Senatului reglementează posibilitatea schimbării destinației bunurilor aparținând domeniului public al statului, care constituie fondul locativ de protocol și bunuri mobile, prin hotărâre de guvern. De asemenea, mai prevede și un alt lucru important, desființarea Comitetului Național pentru Intemperii și Calamități și preluarea atribuțiilor acestuia de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

Comisia de specialitate a fost de acord cu soluția propusă de Guvern și vă propune un raport de admitere și vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu el.

Domnule senator Toma, președintele Comisiei pentru administrație, vă rog, prezentați raportul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte,

În ședința din 3.03 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și proiectul de lege aferent.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Popa, microfonul 2.

Mai înainte vorbeam de ușurința cu care înțelege Guvernul să paseze anumite activități, anumite decizii, responsabilități. Aici avem de-a face cu opusul acelei ușurințe, și anume ne cere nouă să votăm că dânșii au voie să înstrăineze, să pună pe liste diverse imobile din proprietatea privată a statului. Îmi amintește de perioada 2000–2004, când această regie a avut patru sau cinci legi una după alta. Prima ordonanță: s-a desființat conducerea de atunci și s-a înființat o nouă conducere, totalmente politizată, după aceea au venit două legi prin care s-au adăugat la patrimoniul protocolului de stat două societăți, Regia „Locato” și horticultura – nu știu cum îi spunea –, care avea toate grădinile din Bucureștiul acesta, și după aceea, evident, s-a adăugat la proprietatea aceasta și domeniul Scroviștea, după care s-a dat o ordonanță prin care consiliul de administrație, în negociere directă, putea să vândă chiriașilor. Așa s-au „rezolvat” mii de proprietăți ale protocolului de stat în perioada Guvernului Năstase.

De atunci, în 2011 s-a făcut o lege mai drastică...

## Domnule senator!

...dar nu... și acum... și acum vrem să ajungem din nou la hotărâri de guvern...

Măcar dacă erați corect, să o luați din 1990.

Nu. Păi, acum am luat-o din...

Vă rog. Vă rog. Haideți să concentrăm...

...din momentul în care, într-adevăr...

...totuși, că am adoptat opt proiecte de lege, domnule senator, în două ore...

OK! Eu am revenit în situația actuală.

Eu cred că procedura existentă actualmente face ca orice fel de abuzuri să fie prevenite, ca să nu spun altceva. Și această formulă prin care, doar prin hotărâre de guvern, imobile și așa mai departe pot să ajungă să fie vândute... cred eu că, deocamdată, România și Guvernul nu sunt pregătite pentru asemenea activitate.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța asta are două aspecte, unul la care s-a referit domnul Popa – și nu o să mă mai refer – și al doilea este transferul Comitetului Național pentru Intemperii și Calamități de la Ministerul Dezvoltării Regionale la Comitetul Național pentru...

Când au fost la Comisia pentru administrație, eu am întrebat: domne, ce vă vine să luați chestiunea asta, care este tehnică, care cuprinde un instrument de măsură, instrumente de măsură, de avertizare? Deci cuprinde măsuri înaintea situației de urgență, înainte de a se produce situația de urgență și inclusiv prevenții, atât cât se poate.

Ei, am aflat, de fapt, care este motivul și care este motivul că a fost introdus împreună cu vânzarea asta de case sau ce fac acolo, că aici nu mă pricep, spre deosebire de alți colegi, care se pricep și la investiții, și la construcții: pentru că au un sediu nou – nou construit –, absolut nou, pe care sigur că trebuie să-l preia Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Repet încă o dată: motivația este, culmea, că s-a desființat postul de... funcția de viceprim-ministru a domnului Dragnea și domnul Dragnea nu putea să coordoneze acest comitet național decât dacă era viceprim-ministru. Absolut fals, pentru că ea se coordonează de la înființare de către fostul MLPAT, care sigur că acum nu mai există, are urme prin diverse ministere, prin Ministerul Dezvoltării. Pe cale de consecință, nu văd de ce trebuie să-l mutăm numai pentru că domnul Dragnea nu mai e viceprim-ministru, că e singura justificare. Asta e singura justificare. A fost condus de miniștri, chiar de miniștri delegați, când a fost domnul Borbély, deci nu văd ce se întâmplă, dar, mă rog, e o justificare. Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## Vă mulțumesc.

Am spus-o și ieri, repet și astăzi, o să repet de fiecare dată când văd iarăși „ghiveci” în propuneri. Faceți o propunere pe un domeniu, clar. Am înțeles acum, din intervenția antevorbitorilor, că sunt două situații distincte.

De ce nu puteau să figureze două proiecte distincte? Poate eu vreau unul să-l votez, poate vreau pe altul să-l resping ori să mă abțin. Ce-o să fac? Chiar mă puneți într-o situație că nu... De ce nu facem asta?

Păi, nu, o luați... domnule senator... Luați cuvântul și nu-mi spuneți mie. Luați cuvântul și haideți să îndreptăm situațiile astea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, au tot luat domnii colegi, nu-i mai invitați și dumneavoastră.

Eu cred că cine are ceva de spus spune și bine ar fi să spunem într-un spațiu mai rezonabil.

Închid dezbaterile generale. Mergem la următorul proiect de lege, acesta merge la vot.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2015 pentru completarea art. 35[1] din Legea poliției locale nr. 155/2010.

Doamnelor și domnilor, comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație, cu raport de admitere, legea e organică.

Domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu**

**:**

Nu eu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu?

**Domnul Valentin Adrian Iliescu**

**:**

Domnul Aurel Mircea.

Nu, nu. Mă scuzați. Mă scuzați. Asta e.

Domnul...Raportul... Domnul Aurel Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării propune adoptarea acestui proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Toma, microfonul 6, Comisia pentru administrație.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3.03.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și proiectul de lege aferent.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Pașcan s-a înscris. Microfonul central.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

În ce privește norma de hrană a polițiștilor locali putem vorbi de o adevărată saga în Parlamentul României. Sunt patru proiecte legislative pe această temă, care au fost promovate de diverse partide și diverși colegi, toate respinse succesiv în Senatul României.

Am auzit și poziții ale unor colegi sau colege care spuneau că polițiștii locali au un alt statut decât polițiștii consacrați, cunoscuți, de la poliția municipală sau judiciară, sau județeană, prin urmare nu ar merita. Am auzit astfel de poziții, ba erau făcuți și milițieni etc.

Deci au fost respinse aceste proiecte și cu opoziții din partea Guvernului, care invocau impuneri de natură financiară și restricții bugetare. Mai apoi, înaintea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, brusc, Guvernul și-a regăsit mărinimia și a aprobat, pentru că dădea bine electoral, acordarea acestei norme de hrană și pentru polițiștii locali.

Repede, fiind pregătiți mulți dintre ei și solicitând repetat acest lucru, prin asociația lor profesională, la nivelul unor administrații publice locale și-au promovat propriile hotărâri de consilii locale și au beneficiat de această normă de hrană.

Mai apoi, Guvernul a venit cu o prevedere în plus în care preciza: nu acordați norma de hrană, ci așteptați metodologia și regulamentul, care vor fi promovate ulterior, care astăzi se află în mapele dumneavoastră.

Eu vreau doar să fac vorbire despre această ipocrizie care caracterizează demersul respectiv. Câtă vreme pe aceeași temă, cu același conținut, fără excepție, proiectele noastre legislative pe această temă au fost respinse și susținute... o poziție contrară din partea Guvernului..., iar acum s-a ajuns la aceeași soluționare și se acordă din mărinimia și din pixul domnului Ponta... Și, în sfârșit, după ce, inițial, în pripă, s-a promovat actul normativ de acordare a acestei norme de hrană, acum ajungem să discutăm și regulile, câtă vreme se încearcă o standardizare. Probabil, asta este ideea.

În momentul de față, unele consilii locale, la care au fost mai repede gândite aceste hotărâri, aplică, altele nu. Și există o totală dezorientare și dezorganizare în acest domeniu.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Doamna senator Anghel, după aceea domnul senator Filip. Microfonul 3.

Am mai spus-o, domnule președinte, și o voi spune de fiecare dată. Ce înseamnă această poliție locală? „Pristandaua” fiecărui primar? Să ne aducem aminte. Erau gardienii, da? Aveau opt clase. Au făcut carte așa cum au făcut, la foc automat, și au fost transformați după aceea în poliție locală. Nu tu carte, nu tu maniere, nu tu nimic, nu tu răspundere, până la urmă. Și vor aceleași drepturi cu polițiștii judiciari, care își riscă poate viața în fiecare zi!

Vor prea multe. Ar trebui desființați. Nu sunt de acord.

Domnul senator Filip. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Problema înființării poliției locale, după părerea mea, este un succes al administrației publice în România și o spun ca unul care, întâmplător sau nu, am fost implicat în organizarea, sub primă formă, a poliției locale, cu foarte mulți ani în urmă, când Legea poliției locale era numai un enunț. Cei care sunt mai vechi în Parlament își aduc aminte că istoria legislației privind poliția locală este suficient de lungă, ani de zile de dezbateri, mă rog, chiar o stare conflictuală – de opinii până la urmă – între asociația primarilor, la început, de mari orașe, care aveau puterea financiară să susțină poliția locală, și, după aceea, și din localitățile mai mici, pentru că transferul de competență pe anumite zone între poliția națională și poliția locală sigur că a existat întotdeauna sau a creat o stare conflictuală.

Suntem, în acest moment, în situația în care toate aceste lucruri legate de concurența care, de fapt, nici nu există între poliția națională și poliția locală să se fi rezolvat, inclusiv statutul polițiștilor locali... în categoria funcționarilor publici cu statut special.

Chestiunea pe care o dezbatem astăzi este cea legată, sigur, de o zonă punctuală, cea legată de drepturile de hrană sau de echipament în unele situații și care rezultă din acest statut de funcționar public special.

Sigur că s-a discutat despre implicarea bugetului statului sau a Guvernului. Nu există niciun fel, pentru că finanțarea acestor structuri de ordine locală, poliție locală, și care este luată după model european, nu am inventat nimic ca modernizare a administrației publice românești, este un model european pe care ni l-am însușit...

Acest subiect al indemnizației de hrană va greva, bineînțeles, bugetele locale. Va fi o decizie a bugetelor locale, dacă ele vor putea să susțină sau nu aceste drepturi. Noi nu facem decât să creăm cadrul legal prin care bugetele locale, decidenții locali pot hotărî asupra acestui drept. Eu cred că este un lucru bun, pozitiv, și sigur că acolo unde sunt bine organizate aceste structuri lucrurile merg mai bine, spre folosul cetățenilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Mergem cu proiectul de lege la vot.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Sârbu.

Domnul senator Sârbu.

## Domnule președinte,

La solicitarea colegilor noștri din comisie, am cere să o retrimitem, pentru o săptămână, să se armonizeze punctul de vedere cu Consiliul Legislativ. A scăpat o greșeală acolo.

Da. Permiteți-mi atunci totuși să aduc aminte că este vorba despre Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

Comisia pentru administrație are raportul. Sunt mai mulți colegi de-ai noștri care sunt inițiatori.

Există o propunere din partea unui grup parlamentar: solicitarea de retrimitere, pentru o săptămână, a proiectului de lege la comisie.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

- 55 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

- A fost aprobată această solicitare.

- O săptămână. O săptămână merge la comisie, repunerea

- pe ordinea de zi peste o săptămână.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 230 din 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

- Comisia pentru administrație, sesizată în fond. Are raport

- de respingere.

- Întreb dacă inițiatorul este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Aurel Mircea, minister direct implicat în acest proiect legislativ, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog, sintetic.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât reglementarea propusă este prevăzută prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007.

Mulțumesc.

Domnul președinte Toma, microfonul 6, Comisia pentru administrație.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 15.12.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

Dezbateri generale. Nu sunt. Închid dezbaterile generale. Proiectul...

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc.

Am citit propunerea, aș fi fost de acord cu ea, chiar dacă raportul este negativ, dar faptul că, aici, în text, se vorbește și despre închiriere este un lucru periculos. Asta... Din cauza acestui termen, de închiriere, sunt și eu de acord cu raportul negativ.

Dacă inițiatorul se referea doar la ascensor, doar la lucrurile care creează probleme..., dar închirierea este un cuvânt introdus cu dedicație și susțin raportul dumneavoastră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Mai sunt alte intervenții?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Proiectul legislativ merge la sesiunea de vot.

Punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind siguranța în unitățile de învățământ.

Comisia pentru administrație este sesizată în fond. Există un grup de inițiatori. Întreb dacă doresc să susțină proiectul legislativ.

Nu susțin.

Dau cuvântul, foarte pe scurt și sintetic, doamnei chestor Irina Alexe, microfonul 8.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Interne nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Considerăm că sistemul actual de asigurare a ordinii și siguranței unităților de învățământ, în care conlucrează atât reprezentanții Guvernului, cât și ai autorităților locale, cu cei ai inspectoratelor județene de învățământ, respectiv de poliție, jandarmerie, este unul care a condus la rezultate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Toma, microfonul 6, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrație.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 15.12.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Mulțumesc.

Eu mă mir că atât de mulți inițiatori... dintre atâția, nu vin să-și susțină punctul de vedere, care e un punct de vedere corect.

Guvernul evită responsabilitățile. Spune: „Domne, noi ne ocupăm, dar, așa, fără să răspundem.”

Această propunere legislativă tocmai asta dorea, ca Guvernul, prin poliție, prin jandarmerie, prin autoritățile locale și prin poliția locală – cum s-a discutat –, să răspundă de siguranța aceasta, nu să zică că o asigurăm, așa, când avem timp sau dacă trecem... Asta era problema, de responsabilitate, nu de altceva.

Sigur că ei pot să zică: „Da, domne, că noi răspundem de toată țara și de tot”, dar era discuția, în particular, de școli și

ei trebuie să intervină, pentru că nu e numai o chestiune că se ceartă doi și, poate, se bat și s-au și înjunghiat. E și problema drogurilor, e și problema prostituției, care se întâmplă și destul de multe acolo: atacuri, chestiuni de-astea de șantaj, de protecție... tot felul de lucruri în care ar trebui să intervină organele statului și să aibă responsabilități. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să le reamintesc celor care poate știu în mai mică măsură că siguranța în școli este reglementată prin Legea nr. 35/2007 și în această lege sunt prevăzute atribuții, inclusiv pentru autoritățile din Poliția Română, pentru autoritățile din județul sau din orașul respectiv și, evident, pentru autoritățile din inspectoratul școlar.

Ca urmare, această inițiativă nu făcea decât să aducă o suprareglementare. Și noi am discutat-o în Comisia pentru învățământ și am considerat că este o suprareglementare și votul nostru a fost unul de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnule senator Durbacă, poftiți, microfonul 2.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consider că cei care au făcut această propunere legislativă ar trebui să aprofundeze, să fie aceste măsuri mult mai complexe.

La ce mă refer? Într-adevăr, cum spune doamna senator Andronescu, este reglementată această chestiune în lege, în sensul că cei care trebuie să ia măsuri de protecție a elevilor în jurul școlilor, în școală... sunt reglementate, dar colectivul cred că ar trebui să aibă în vedere și a asigura sau a păstra siguranța profesorilor și în școală, nu numai față de factori externi, ci și de factori interni. Disciplina, uneori, în școli nu este corespunzătoare, ceea ce determină și calitatea actului de învățământ.

De aceea, cred că acest colectiv ar trebui să aprofundeze această problemă, în sensul că să dea o autoritate mai mare profesorilor, o siguranță mai mare, astfel încât actul de învățământ să aibă un rezultat mai bun, nu rezultatul care este acum, care se datorează și lipsei de autoritate dată prin lege profesorilor.

Mulțumesc.

Domnule senator Filip, vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Subiectul este important, deși, la prima vedere, sigur, am putea să discutăm, într-adevăr, despre o suprareglementare, care așa este.

Răspunderea privind ceea ce se întâmplă în interiorul și în exteriorul școlilor, ținând cont de faptul că administrațiile locale, foarte mulți ani, s-au luptat ca școlile să intre în raza lor sau în zona lor de responsabilitate... cred că sediul răspunderii pentru ceea ce se întâmplă în interiorul școlii și în exteriorul ei aparține administrației publice locale, după părerea mea, în proporție de sută la sută. Ea este titularul a ceea ce se întâmplă acolo, inclusiv pentru elevii care sunt în școală, inclusiv pentru profesori, inclusiv în spațiul adiacent.

Cum poate să rezolve acest lucru? Am avut un subiect legislativ acum câteva minute, cel legat de existența poliției locale. Că poliția locală colaborează cu jandarmeria sau cu poliția națională din orașul respectiv, din comunitatea respectivă, asta este o chestiune de bucătărie internă și de organizare internă, care ține de principiul autonomiei publice locale.

Ceea ce însă mi se pare important ca subiect, pentru că problema consumului de droguri în școli, de comerț cu etnobotanice și toate celelalte, care, la nivelul societății, creează o problemă sensibilă, ar putea să facă subiectul unei dezbateri în Parlament pe această temă, cu reprezentanții administrațiilor publice locale – mă refer la marile comunități, dar și la cele mici, care au sau nu au capacitatea de a rezolva această problemă – și, sigur, inclusiv cu reprezentanții Guvernului și ai Parlamentului.

Deci subiectul este un subiect important, sensibil, care, de obicei, explodează atunci când ne întâlnim cu cazuri pe care presa le preia și pe care le arată în spațiul public și, atunci, ne mirăm oare cum și de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă, din nefericire, în zona școlilor și a grădinițelor sau, mă rog, a creșelor sau ce-or fi, în zona educației în sens larg. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Închid dezbaterile generale. Proiectul legislativ merge la votul final.

Punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

Legea are caracter ordinar.

Raportul este... Comisia pentru apărare.

Îl invit pe domnul senator Dobrițoiu să fie mai sprinten un pic, că, până acum, stătea de vorbă pe culoar. Așa... Și... Dacă nu știam că e un element atât de tânăr în mișcare, nu îndrăzneam să fac această apreciere.

Dau cuvântul, pentru prezentarea proiectului de lege, doamnei secretar de stat Otilia Sava, microfonul 9, căreia îi aloc un timp foarte scurt, ținând cont de faptul că, altfel, intrăm în pauză.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Voi fi foarte scurtă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege își propune să modifice Legea nr. 182/2002 în vederea modernizării și evoluției tehnologiilor și adaptării la noile caracteristici și posibilități tehnice.

Mai concret, art. 17 nu reglementează în prezent activitatea de aerofotografiere realizată cu echipamente digitale moderne.

Având în vedere că scara veche, de 1 la 20.000, nu mai este relevantă, aceasta este marea...

Sintetic, doamnă secretar de stat. Scara... chiar nu știm cum e, relevantă sau nerelevantă...

Da. Vă solicităm, având în vedere importanța acestei reglementări, votul dumneavoastră favorabil. Mulțumesc.

Cu scară... scările astea, chiar nu încărcăm... Domnule președinte, vă rog, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că ceea ce a prezentat doamna secretar de stat are importanță dintr-un alt punct de vedere. Este o lege cu caracter tehnic. Din cauza aceasta, acest proiect întrunește avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă. Inclusiv Comisia pentru apărare a dat un raport de fond favorabil...

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

...fapt pentru care vă propunem... ceea ce spune doamna secretar de stat.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Domnul senator Cotescu. Am deschis dezbaterile generale.

## Mulțumesc.

Așa e. Au devenit performante sistemele de fotogrammetrie și... numai că, la art. 17, aceste sisteme se referă și la siguranța națională, nu numai la hărți, la... elemente de siguranță națională. Ce să înțelegem? Că numai urmărirea ambientală nu mai e suficientă? Trebuie și o urmărire din spațiu, cu drone?

Nu știu... că e destul de neclar acolo, să zic. Asta aș vrea să întreb: despre ce e vorba acolo? Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Domnule președinte de ședință, vă rog frumos să lăsați reprezentanții Guvernului să ne explice din ce cauză au raport pozitiv sau negativ. A început așa frumos doamna secretar de stat... N-am întrebat, dar... Vă rog frumos să...

Eu n-am spus că nu ar fi început foarte frumos...

...lăsați reprezentanții Guvernului, nu abuzați de funcția pe care o aveți. Vă rog frumos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator, să vă mențineți, dacă se poate... Dacă vreți să vă mai dau microfonul, să vă cereți scuze, pentru că eu nu abuzez de nimic. Dumneavoastră abuzați de calitatea dumneavoastră de senator, da? DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

E grav! E foarte grav, dacă dumneavoastră spuneți asta în plenul Senatului, că puteți să-mi luați dreptul de a interveni. E foarte grav.

Da, bun. Da. Și vă rog foarte mult, vă rog foarte mult... Doamnă secretar de stat, v-am atenționat că ieșeam din timp, de-aia v-am rugat să fiți concisă, da?

Încheiem lucrările. Proiectul de lege merge la sesiunea de vot, care va începe la ora 15.00, în prezența domnului senator Iovescu, pe care îl invit în mod special.

La ora 14.00.

Va începe sesiunea de dezbateri la ora 15.00...

La ora 14.00.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

14.00? Domnule senator...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Eu am spus 14.00.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci avem o singură... Am avut o mică... Eu am întrebat secretarii.

Bună ziua!

Reluăm lucrările plenului Senatului.

Vă rog să luați loc în bancă, doamnelor și domnilor senatori.

Punctul 14 al ordinii de zi îl avem în dezbatere.

Haideți, domnilor senatori, vă rog frumos, puțină diligență. Reluăm lucrările.

Punctul 14 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică. Are raport de admitere.

Legea este ordinară.

Îl rog pe domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înlocuirea treptată a aparatelor de marcat electronice dotate cu jurnal pe suport de hârtie cu altele, care au jurnal electronic, într-un proces de înlocuire treptată, al cărui calendar este stabilit prin ordonanță.

Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Biroul permanent nu a hotărât ora 14.00.

Ba nu, 14.00. Așa știam și eu, dar..., în sfârșit.

N-are nimic. Vă așteptăm cu drag, la ora 14.00, pentru reluarea dezbaterilor. La ora 16.00 avem votul final și activitatea durează până la ora 17.00. Acum e clar?

Da.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

E 14.00, domnule senator. Așa știam și eu. Dar n-are nimic, se mai întâmplă. Cine nu muncește nu greșește.

La ora 14.00 am spus.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul vicepreședinte al Comisiei economice, industrii și servicii.

Aveți cuvântul, domnule senator Belacurencu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. De asemenea, avize am primit de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru afaceri europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

14.00. 14.00.

## Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

14.00. Aveți programul, l-ați votat... Asta este. Mai greșesc și eu, după o oră și după o consultare nefericită.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și transmit proiectul de lege pentru a fi votat.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind metodele de extracție a hidrocarburilor neconvenționale pe teritoriul României.

PAUZĂ Comisia economică și Comisia pentru mediu au un raport comun. Raportul este de respingere.

Caracterul legii este organic.

Dintre senatorii semnatari ai inițiativei este cineva care dorește să susțină?

Domnul senator Iovescu, microfonul 6.

Eu vă mulțumesc pentru data trecută, că ați aprobat retrimiterea. Din păcate, n-am fost anunțat și cred că acest lucru este destul de grav. Eu trebuia să fiu anunțat. În zadar s-a făcut retrimiterea, dacă eu n-am fost anunțat.

De aceea, vă rog să luați în calcul ce e de făcut în situația asta, în care n-am fost anunțat. S-a dat un raport suplimentar de respingere și eu n-am putut să uzez de dreptul meu de a-mi susține la comisie inițiativa.

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Energiei, Mihai Albulescu, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul deputat Cernea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sunteți inițiator?

La inițiatori unul singur vorbește.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dânsul este.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, dar nu este domnul senator Iovescu inițiator?!

Și-atunci, de ce stați acolo?

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această Propunere legislativă privind metodele de extracție a hidrocarburilor neconvenționale pe teritoriul României.

Considerente – nesusținerea propunerii legislative are în vedere faptul că, în raport cu stadiul de cercetare a acestei categorii de resurse petroliere, cât și cu securitatea energetică a României, decizia de interzicere a acestor operațiuni petroliere este prematură.

De asemenea, considerăm că dispunerea unei decizii extrem de tranșante, în sensul interzicerii acestor operațiuni petroliere, atât pe teritoriul României, cât și în platoul continental al Mării Negre, trebuie să beneficieze de o analiză temeinică a tuturor aspectelor implicate de exploatarea sau explorarea acestei categorii de resurse energetice.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Belacurencu, microfonul 7, raportul comisiei.

## **Domnul Trifon Belacurencu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia a abordat, în cadrul dezbaterilor sale, în data de 3 martie anul curent și în prezența reprezentanților Guvernului, acest proiect de lege pentru a emite un raport suplimentar și vreau să vă informez că această comisie a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de respingere, menținându-și punctul de vedere adoptat în primul raport.

Vă reamintesc că în prima dezbatere s-a ținut cont de faptul că cei din Consiliul Legislativ au avizat favorabil această inițiativă, iar Comisia pentru administrație publică a avizat negativ propunerea în cauză.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Eu am făcut o cerere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cerere pentru ce?

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

De retrimitere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dar pentru care motiv stați...

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

N-am fost anunțat...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Luați loc în banca dumneavoastră, nu mai induceți în eroare Senatul. La acea bancă stau, după cum știți, că aveți o experiență îndelungată, de doi ani și ceva...

-

A, sunteți inițiator?

Păi, eu n-am lista cu inițiatorii. V-am întrebat...

Sunteți inițiator? Domnule senator, sunteți inițiator?

Da?

Mulțumesc.

Deci inițiatorii au vorbit.

Domnule senator, trebuia să... în sfârșit, poftiți, vorbiți și dumneavoastră. Vă rog. Dar scurt, da?

Microfonul 5, domnul deputat Cernea.

Și am să-i rog pe cei din staff să-mi scrie inițiatorii toți. Aici i-am avut la inițiatori doar pe domnii Ciuhodaru, Cătălin Daniel și alți parlamentari, da? Pentru că, altfel, sunt pus în situația...

De data asta are dreptate domnul senator Iovescu. El a fost într-o calitate corectă prezent acolo și a vorbit în calitate de inițiator. Dar eu, dacă nu-i am trecuți aici, nu pot să știu, da? Și-atunci, vă rog foarte mult să-i treceți pe toți aici. Asta e! Sunt 100, treceți 100, da?

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, mă scuzați. Aveți cuvântul. Microfonul 5. Și, domnule senator Iovescu, mă scuzați. ## **Domnul Remus Florinel Cernea** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Fracturarea hidraulică este o tehnologie periculoasă, pentru mediu, pentru oameni, iar emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult mai mari în cazul exploatării gazelor de șist decât în cazul exploatării altor combustibili fosili.

Mai multe state din Europa și din Statele Unite deja au interzis prin lege fracturarea hidraulică ori au impus moratorii. Atât în Europa, cât și în Statele Unite... spre exemplu, în Statele Unite chiar și statul New York a interzis prin lege fracturarea hidraulică.

Și în România a existat o opoziție puternică față de exploatarea gazelor de șist, atât la nivel civic, cât și la nivel politic. Au fost organizate numeroase proteste, iar în anul 2012 unul dintre cele trei puncte ale moțiunii de cenzură prin care a fost doborât Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a privit exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

De asemenea, Guvernul Ponta 1 a introdus un moratoriu cu privire la exploatarea gazelor de șist. Ulterior, în 2013, Guvernul a revenit asupra acestui moratoriu și a permis inițierea unor explorări ale gazelor de șist, celebru fiind cazul de la Pungești, unde cetățenilor care s-au opus acestei tehnologii li s-au suprimat drepturile...

Domnule deputat, vă rog să concentrați, da? Se poate?

Imediat, în 30 de secunde am terminat.

Ați mai fost la Senat și de fiecare dată ați reușit să vă concentrați intervenția.

## Sigur, în două fraze am terminat.

Așadar, la Pungești cetățenilor li s-au interzis drepturile civile, a fost o întreagă situație, o cunoașteți foarte bine. Compania care a făcut acolo explorări nu a găsit ceea ce se aștepta și și-a retras demersurile de explorare-exploatare a gazelor de șist, dar pericolul se menține pentru alte perimetre, de la Băile Felix la Vama Veche.

De aceea, cred că ar fi înțelept să votați pentru această lege, pentru a tranșa această problemă și pentru a da un viitor verde economiei românești. Cu cât vom îndepărta astfel de tehnologii periculoase, avem șanse la un viitor economic în care să protejăm, totodată, și mediul, și cetățenii acestei țări. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Belacurencu, vă rog, raportul comisiei. Sau nu.

Intervenția Guvernului a fost făcută, da? Domnul senator Belacurencu, raportul comisiei. Domnule vicepreședinte, vă rog.

Eu l-am prezentat, domnule președinte, dar repet. Supun atenției colegilor un raport comun suplimentar de respingere, menținându-se punctul de vedere adoptat în primul raport de cele două comisii sesizate în fond.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Boeriu.

Domnule senator Boeriu, microfonul 2, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Am auzit în punctul de vedere al Guvernului că pentru interzicerea metodei de fracturare hidraulică ar fi nevoie de un studiu foarte serios. Și cred că aici Guvernul are dreptate.

Dar întreb: pentru a folosi metoda exploatării prin fracturare hidraulică nu este nevoie de un studiu extrem de serios? Are Guvernul, în acest moment, un astfel de studiu care să arate ce efecte are asupra mediului folosirea acestei metode?

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Verestóy, microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Este un subiect extrem de sensibil, foarte mediatizat și foarte puțin cunoscut de alții afară de specialiști. Eu nu mă număr printre cei care au aprofundat acest domeniu, dar am studiat câte ceva în viața mea și am mai văzut studii care sunt profunde, voluminoase, exhaustive, făcute de specialiști americani. Nu trebuie să inventăm noi roata. Trebuie să ținem cont de experiența, nu de doi-trei ani, ci de mai mulți ani, a unor state care reușesc exploatarea unor resurse minerale fără a dăuna mediului.

Să știți că neexploatarea unor resurse sau lăsarea într-o paragină, să nu zic conservare, a unor resurse deseori este o sursă de pericol pentru mediu, decât o exploatare rațională. Sigur că asta necesită nu numai o singură tehnologie de vârf, necesită un ansamblu de tehnologii și, de aceea, într-adevăr, în momentul de față nu e bine să ne pronunțăm printr-o lege și sunt de acord cu poziția Guvernului.

Sunt de acord și cu opțiunea sau obiecția ridicată de onoratul antevorbitor, că se impun, într-adevăr, studii. Aceste studii se fac, după știința mea. Sunt în curs de evaluare mai multe aspecte care vizează nu numai securitatea energetică, nu numai aspectul de independență energetică care ar fi oferit de..., dar și aspecte economice.

Pentru că, în momentul de față, a lua decizii într-un mediu pe care-l trăim în lume, de cădere a unor prețuri în toată zona aceea a exploatațiilor petroliere și de gaze... trebuie să ne pună într-o situație de precauțiune, probabil de așteptare și, într-adevăr, de a face studiile pertinente, care să ne permită după aceea să luăm deciziile cele mai bune, pentru a avea grijă de mediu și pentru a avea grijă de dezvoltarea economică și de resursele exploatabile pe care le avem.

Suntem de acord și cu raportul, și cu poziția Guvernului. Vom susține cu vot.

Mulțumesc.

Eu vă mulțumesc, de asemenea. Domnul senator Barbu, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Deși o să pară o redundanță la ce a spus distinsul domn Verestóy Attila, eu am să-mi permit să spun, în câteva zeci de secunde, experiența pe care am trăit-o în Texas acum doi ani, în Statele Unite. Am avut privilegiul să reprezint Parlamentul României într-o vizită oficială acolo și subiectul acelei deplasări parlamentare a fost exact subiectul pe care astăzi îl dezbatem aici: exploatarea acestor resurse naturale prin metode neconvenționale.

America... America, astăzi, este împărțită aproape în două. America are în dezbatere exact subiectul pe care-l dezbatem aici, iar punctul de vedere exprimat de distinsul domn senator UDMR este pe buzele foarte multor americani cu cap, adică oameni foarte serioși, unii dintre ei decidenți și la nivel parlamentar, dar și la nivelul de business în Statele Unite.

Cred că România este în faza benefică în care va definitiva un proces de introspecție ce va duce la un punct de vedere coerent. Abia atunci am putea să supunem legiuitorului, adică Parlamentului României, textul unui proiect de lege. Acum, nu numai că este prematur, dar este și periculos, atât economic, cât și în ceea ce privește interconectarea și relaționarea schimburilor noastre cu marile puteri energetice ale lumii.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc.

N-aș fi vrut să intervin, dar, ascultând intervenția domnului Barbu, mă surprinde poziția dânsului. Cred că nu este bine să scormonim pământul cu metode pe care alții deja le combat.

Și eu am semnat această inițiativă cu toată inima. Sunt un susținător al energiei verzi. Cred că am putea lăsa această exploatare neconvențională până când vom fi pregătiți s-o facem profesional. Și mă bucur, cum spune în mod frecvent reprezentantul Guvernului, că vom face. Păi, haideți să facem.

Și ceea ce propunem noi tocmai asta este, domnule Barbu, tocmai asta vrem noi: niște reglementări și să oprim acest lucru până vom face reglementările necesare ca să exploatăm în siguranță și să nu ne batem joc de bunul cel mai de preț al pământului, care este apa. Vă mulțumesc.

Domnul senator Barbu, drept la replică, 30 de secunde.

Știți că de obicei nu apelez la această procedură parlamentară a dreptului la replică, dar aici nu numai că este o neînțelegere din partea distinsului coleg, dar este și o acceptare a ceea ce am spus eu, dar într-o formulare greșită.

Domnule Iovescu, sper să nu apelați la dreptul la replică. Eu am spus același lucru ca și dumneavoastră și ca și domnul Verestóy Attila, care am spus cu toții, sper, același lucru: că România trebuie să-și definitiveze, pe baza unor

cercetări serioase, punctul de vedere european și internațional în ceea ce privește exploatarea acestor resurse naturale pe căi atipice. Nu am spus altceva. Dar interzicerea prin lege a acestor demersuri înseamnă oprirea procesului de rezolvare a situației, domnule Iovescu. Asta-i părerea mea.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, încheiem dezbaterile generale...

O ultimă intervenție din partea domnului deputat, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sursele regenerabile și tehnologiile verzi sunt cele care dau șansa unui viitor durabil pentru România. Să le exploatăm pe acelea. Să încetăm să exploatăm în mod irațional combustibilii fosili. Periculos este să continuăm să generăm emisii de gaze cu efect de seră, care contribuie la schimbările climatice.

La sfârșitul acestui an va fi o conferință asupra schimbărilor climatice chiar la Paris. Este important ca fiecare țară să ia astfel de măsuri înțelepte, pentru a reduce emisiile. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc pentru informație, domnule deputat. Va fi la Paris, da. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închidem dezbaterile generale. Propunerea legislativă urmează să meargă la votul final. Trecem la punctul...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Puiu Hașotti.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Puiu Hașotti.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Procedură.

Procedură. Domnule senator, aveți cuvântul. Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2, procedură.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Intervin pe o chestiune de procedură. Știu că nu voi avea succes. Dacă ne uităm în regulamentul nostru, vom vedea că lucrările Senatului se desfășoară în cvorum. Pentru a fi cvorum trebuie să fim 85 în sală. Nu suntem, nu este niciun fel de problemă.

Dar, stimați colegi, votul final, când este programat – că așa a fost întotdeauna –, se programează pentru legile organice. Pentru legile ordinare votul se dă pe loc. Și este bine așa, pentru că de fiecare dată, din 5 în 5, din 10 în 10, din 20 în 20 de minute, se verifică cvorumul.

De ce și de când această metodă, să se dea vot final pentru legi ordinare, de vreme ce – încă o dată spun – lucrările Senatului trebuie să se desfășoare în cvorum? Și, dacă avem cvorum – exact cum a fost până ieri, alaltăieri –, votul se dă pe loc la legile ordinare. Dintotdeauna, sesiune de vot final a fost la legi organice. Mai ales atunci când majoritatea era una fragilă și trebuiau să vină și membrii Guvernului să voteze.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Închid dezbaterile generale la această propunere legislativă și urmează să o

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Stimate domnule președinte,

## Distinși membri ai Senatului României,

Înainte de a exprima punctul de vedere în legătură cu acest text de inițiativă, vă rog să-mi permiteți să readuc aminte faptul că traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, denumiți traducători judiciari, fac parte din categoria largă a traducătorilor autorizați, numărul traducătorilor care au acest caracter de „judiciar” fiind foarte mic în raport cu categoria largă a traducătorilor.

Mulțumind inițiatorilor pentru interesul de reglementare în această materie, care, așa cum bine știți, preocupă foarte atent Ministerul Justiției, arătăm că nu suntem, nu înțelegem să îmbrățișăm acest text de lege, pentru argumentele pe care le voi prezenta imediat.

Vă rog să observați că, până în anul 2005, categoria de traducător judiciar includea în mod distinct calitatea de interpret și calitatea de traducător, fiecare din aceste două categorii având configurări deosebite. Din 2005, constatând Ministerul Justiției că există similitudini între aceste categorii profesionale și ca urmare a unor chestiuni de management al activităților respective, s-a considerat că ambele trebuie introduse în categoria unică de traducător autorizat, astfel că interpretul și traducătorul din anul 2005, din ultima modificare făcută la textul de lege care astăzi se solicită a fi modificat, reprezintă o formulă unică de exercitare a acestei profesii.

Aceasta este o soluție îmbrățișată în acea epocă, pe care Ministerul Justiției o consideră valabilă și în acest moment și pentru care formulează, ca prim argument, dorința de conservare a textului de lege, și nu a modificării prin inițiativa legislativă asupra căreia astăzi veți decide.

În legătură cu același text, mai sunt o serie de probleme în legătură cu lacunele privind organizarea și funcționarea formulelor de exercitare a profesiei propuse prin inițiativă, cum ar fi Asociația Națională a Interpreților și Traducătorilor.

Mai sunt o serie de probleme în legătură cu formule pe care noi le considerăm inadecvate, referitoare la concepte cum ar fi: traducător simplu, traducător complet, limbi speciale, limbi cu circulație redusă, toate acestea putând da textului o formulă neclară, conducând la probleme extrem de adânci în aplicarea normelor pe care Domniile Voastre, astăzi, le aveți în vedere.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la propunerea legislativă, Comisia juridică a emis un aviz negativ.

În dezbaterea Comisiei pentru muncă, protecție socială și familie a fost luată propunerea legislativă spre analiză și au participat atât reprezentanții Guvernului, cât și membri ai Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor.

Având în vedere argumentele prezentate, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, deoarece inițiativa legislativă creează confuzii între categoriile de traducători, cei autorizați și cei neoficiali, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă. În plus, inițiativa statuează ca toți traducătorii și interpreții să fie autorizați de către Ministerul Justiției, indiferent de scopul documentelor, procedura sau tipurile de activități.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, însoțit de amendamente respinse.

Mulțumesc domnului președinte Mitu.

Doamnelor și domnilor, intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Pașcan, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe lângă inadvertențele pe care, la nivelul comisiei, le-ați remarcat, există și o problemă, dacă vreți, de competiție cu un proiect legislativ pe această temă, care este asumat deja de minister și se află în dezbatere publică și care, sigur, nu poate să ajungă într-o astfel de competiție cu un proiect legislativ din Parlament. Deși, dacă acesta ar fi motivul, ar trebui să ne mai gândim și să mai analizăm.

Totodată, vreau să vă spun că, întrucât există un mare interes și conflictualitatea dintre acele fracțiuni ale traducătorilor trebuie cumva lămurită – am și făcut o interpelare pe această temă, fiind, la rândul meu, solicitat să intervin din partea Asociației Profesionale a Traducătorilor –, rog ministerul să cheme la masa dialogului acești reprezentanți, aceste asociații reprezentative ale traducătorilor pentru a crea, într-adevăr, un proiect legislativ, o reglementare clară, echitabilă pentru toți și pe termen lung. Pentru că un astfel de act normativ va trebui, într-un fel sau altul, să fie o lege călăuzitoare pentru domeniu de acum încolo, și nu să genereze alte conflictualități, inadvertențe și alte probleme. Deci este tot timpul din lume.

Este clar că putem renunța fără probleme la acest proiect. Dar să fie suficient de îndelung dezbătut și analizat de către cei care îl promovează – ministerul și Guvernul –, încât să iasă, într-adevăr, o lege bună.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, închid dezbaterile generale și mergem cu propunerea legislativă la votul final. ## Doamnelor și domnilor,

Trecem la punctul 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul e de admitere. Legea are caracter ordinar.

Dau cuvântul domnului Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 9, pentru a prezenta, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Calcan, vă rog, poftiți, microfonul 5. Haideți.

Microfonul 4, dacă doriți dumneavoastră.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Eu aș vrea să susțin această propunere legislativă.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține acest proiect de lege, în sensul desemnării Departamentului pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați drept autoritate de stat în domeniul violenței în familie.

Totul este necesar pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013–2017.

Mulțumesc. Domnule președinte Mitu, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 martie 2015, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, având în vedere importanța reglementării domeniului și importanța desemnării unei instituții care să preia sarcinile prevăzute în Legea nr. 217/2003 privind autoritatea necesară pentru a coordona, conduce și monitoriza activitatea în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de admitere și supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul la votul final.

Punctul 18 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 11 din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul e de respingere. Dintre inițiatori susține cineva proiectul legislativ? Nu susține.

Dau cuvântul domnului...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul senator Calcan.

Sunteți inițiator, da?

Da.

Mulțumesc.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan.**

## Despre ce este vorba?

Practic, anul trecut, când am modificat cu toții Legea privind zilierii, am făcut o modificare a art. 11 din legea inițială și am precizat că, practic, se pot desfășura activități de către zilieri numai în anumite domenii stabilite în codurile CAEN.

În principiu, toate firmele, toate societățile au coduri CAEN, dar mai există și situația asociațiilor, care nu au prevăzute coduri CAEN în funcționarea lor. De exemplu, la noi, în Dâmbovița, asociația de la Voinești care se ocupă cu merii nu are acest cod CAEN. În mod normal, ei nu ar putea să folosească zilieri, ceea ce nu este corect.

Ceea ce propunem noi aici..., propunem ca, practic, pe lângă cei care au coduri CAEN, să poată desfășura activități și alte forme de organizare, de exemplu, asociațiile, dacă în statutul lor au prevăzute activități din domeniul agriculturii, din domeniile prevăzute deja și unde se pot folosi zilieri.

Eu cred că nu este o măsură exagerată. Spun asta pentru că știu ce s-a hotărât la comisie, în sensul că, practic, și acum ar fi reglementată. E reglementată, dar este o reglementare, haideți să spunem, la limită și, până la urmă, lăsăm interpretarea celor care efectuează controlul, care pot să spună că este în regulă sau pot să spună că nu este în regulă.

De aceea, eu cred că noi, ca Legislativ, putem să venim și ar trebui să o facem de astă dată, astfel încât să stabilim foarte clar condițiile în care zilierii pot să lucreze. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 9, să facă o prezentare...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpretarea este următoarea: potrivit art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, în înțelesul prezentei legi, beneficiarul de lucrări este definit ca fiind persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială pentru care zilierul desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional. Prin urmare, potrivit reglementărilor menționate, orice persoană juridică, indiferent de modalitatea de dobândire a personalității juridice, poate avea calitatea de beneficiar de lucrări, în sensul celor reglementate de Legea nr. 52/2011.

Deci, în acest sens, noi considerăm că acest articol și această definiție... nu contează modul de dobândire, inclusiv prin legi speciale, la care se referă domnul senator... considerăm că este acoperitor acest articol și din această cauză nu susținem acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Domnule senator, vă mai dau cuvântul la sfârșitul dezbaterilor, în calitate de inițiator, sau la dezbaterile pe textul de lege, când va fi cazul.

Dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul senator Mitu, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-a luat în dezbatere propunerea legislativă, iar membrii acesteia au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, având în vedere că beneficiarul activităților ziliere, așa cum este definit prin Legea nr. 52/2011, este persoana juridică, indiferent cum și-a dobândit personalitatea juridică – prin legi speciale...

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Calcan, deschizând dezbaterile generale. Microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ascultând argumentația domnului secretar de stat, eu consider că este o greșeală. Și vă explic de ce.

Dacă noi considerăm numai art. 1, care spune că orice societate, asta înseamnă că și în orice domeniu. Deci noi vom avea zilieri și în IT, eventual. Deci art. 1 din lege nu poate fi luat în afara art. 11, unde, în art. 11, sunt definite clar codurile CAEN unde societățile de la art. 1 pot să-și desfășoare activitatea de zilieri.

Tocmai de aceea venim noi cu această precizare, cu această modificare, astfel încât lucrurile să fie foarte clare. Pentru că, încă o dată, repet, dacă ne luăm numai după art. 1, înseamnă că în absolut orice fel de activitate economică își poate desfășura activitatea un ziler, ceea ce nu este adevărat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale și transmitem proiectul legislativ la votul final.

Mulțumesc.

Punctul 19 al ordinii de zi, Propunerea legislativă de completare și modificare a alineatului (5) al articolului 56 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Legea are caracter organic.

Invit inițiatorii, dacă doresc, să susțină proiectul legislativ. Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei Ileana Ciutan, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 8, pentru a prezenta, sintetic, punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

**Doamna Ileana Ciutan** _– președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

Bună ziua! Domnule președinte, Stimate doamne și...

Mai aproape de microfon.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea alin. (5) al art. 56 al Legii nr. 263/2010, în sensul ca pentru personalul care-și desfășoară activitatea în subteran în unitățile miniere stagiul complet de cotizare să fie de 20 de ani.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Domnule președinte Mitu, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ de la Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru buget, finanțe.

În cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, membrii acesteia au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului legislativ?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 20 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 69 din 2000 a educației fizice și sportului.

Această propunere legislativă are ca inițiatori... Îi invit pe inițiatori să susțină proiectul legislativ.

Nu doresc.

Dau cuvântul domnului Iliescu, secretar de stat, microfonul 10, pentru ca, într-o formă cu adevărat sintetică, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține soluția legislativă propusă dumneavoastră de grupul de inițiatori și aceasta tocmai pentru că planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele, domeniile de studii, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar nu se aprobă prin lege, ci prin ordin al ministrului educației naționale, făcând, evident, parte din legislația subsecventă. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei președinte Andronescu, Comisia pentru învățământ, la microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul, doamnă senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat această propunere legislativă și cu aceleași argumente, legate de faptul că un curriculum școlar este stabilit, prin Legea învățământului, ca fiind de competența Ministerului Educației și ține, într-adevăr, de legislația subsecventă. Sunt foarte multe criterii care trebuie respectate și nu putem să introducem numărul de ore printr-o lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt de acord cu raportul dumneavoastră.

Din fericire, eu știu, mi-a fost semnalat din teritoriu... o studentă de peste 40 de ani se îngrijora foarte tare că veți aproba acest act și ce se va face ea dacă... și așa are sport de făcut și, la 40 de ani, face sport cu colegii ei, care sunt de vârsta copiilor ei.

Și vreau să vă întreb, dacă puteți să-mi dați un răspuns, dacă vă gândiți la acei studenți de peste 35 de ani, am spus eu. Totuși, cred că ar fi bine să fie scutiți de orele de sport. Nici sportivii nu mai practică sportul la peste 35 de ani. Și e întrebarea care mi-a fost adresată cu prilejul acestei inițiative, dacă ulterior o să avem o discuție.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

și la Forumul TF/CSIRT Trusted Introducer (TI) din cadrul Asociației Transeuropene a Rețelelor din Domeniul Cercetării și al Educației (Transeuropean Research and Education Network Association – TERENA) în scopul menținerii participării Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO la aceste două organisme neguvernamentale.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ. Raportul este un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter ordinar.

Din partea MSI, Ministerul pentru Societatea Informațională, doamna secretar de stat Ionela Dobrică, microfonul 10. O intervenție care să fie sintetică, cu răspunsuri precise la întrebările puse, pentru susținerea Guvernului.

Vă rog.

## **Doamna Ionela Viorela Dobrică** _– subsecretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2014 privind autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică și la Forumul din cadrul Asociației Transeuropene a Rețelelor din Domeniul Cercetării și al Educației în scopul menținerii participării CERT-RO la aceste două organisme neguvernamentale.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte Andronescu, microfonul 7, Comisia pentru învățământ, raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a reanalizat această ordonanță, pe care plenul Senatului a retrimis-o la comisie, a adăugat un amendament prin care Guvernul este abilitat să reactualizeze cotizația și vă propunem un vot favorabil pentru această ordonanță, cu amendamentul respectiv. Vă mulțumesc.

Doamna ministru Andronescu, microfonul 7.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cred că sport trebuie să facem toată viața, dar scutirea este de competența instituției în care învață elevul sau studentul respectiv.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 21 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2014 privind autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST)

## Mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Transmitem proiectul de lege la votul final.

Punctul 22 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru buget și Comisia economică, cu raport comun. Raportul este de admitere, cu amendamente respinse.

Dau cuvântul domnului Valentin Șoneriu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8. ## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Fondurilor Europene susține prezentul proiect de lege. Ordonanța Guvernului nr. 12/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență are în vedere, în principal, explicitarea noțiunii de beneficiar prin includerea partenerilor și liderilor de parteneriate.

Proiectul de lege are un impact mare pentru creșterea gradului de absorbție, prin extinderea aplicării mecanismului decontării cererilor de plată pentru condițiile specifice proiectelor implementate în parteneriat. Acest act mai prevede și asigurarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnule președinte Arcaș, aveți cuvântul, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

Comisiile au analizat proiectul de lege, precum și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente admise.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea dumneavoastră pe marginea proiectului de lege, dacă sunt. Dacă nu sunt...

Dacă cineva dorește să susțină amendamentele respinse, pentru că avem și amendamente respinse.

Nu se susțin.

Pe cale de consecință, închid dezbaterile generale și trecem la punctul următor al ordinii de zi.

Punctul 23, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Legea are caracter ordinar.

Îl invit pe domnul Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 9, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 10/2015 vizează introducerea unui mecanism al Loteriei bonurilor fiscale în vederea cointeresării consumatorilor de bunuri și servicii pentru solicitarea bonului fiscal, în vederea creșterii gradului de fiscalizare a economiei naționale.

Guvernul susține proiectul de ordonanță în forma în care a fost aprobat. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Arcaș, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, microfonul 7.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Senatorul Iovescu, microfonul 1. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur că se văd... Eu am ajuns aici pe listele PP-DD-ului. Sunt multe propuneri care au plecat de la ideea noastră și mă bucur că se aplică, dar vreau să fac o observație.

Eu consider că nu e destul de mediatizată și observațiile Consiliului Legislativ spun că rezultatele se vor publica doar pe internet. Nu știu dacă ați luat... și dacă s-a reglementat. Eu cred că rezultatele ar trebui să se dea pe TVR 1, să le știe toată lumea. Și, încă o dată, vă solicit să mediatizați mai mult acest fenomen, pentru că eu – eu personal – încerc să mediatizez și-i încurajez pe oameni să ceară și să și păstreze acele bonuri fiscale.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții nu sunt. Închid dezbaterile generale. Nu. Domnul senator Motoc, microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Este foarte posibil ca un proiect de lege de bună calitate, cu bune intenții, să se soldeze, cel puțin în prima fază, cu un eșec total. Ați văzut care sunt condițiile pentru care un bon fiscal să fie considerat câștigător. Câți dintre dumneavoastră ați păstrat bonurile fiscale respective după ce ați făcut cumpărăturile în cauză?

Este posibil ca, de fiecare dată, cel puțin în prima perioadă de timp, să se constate că acele bonuri fiscale considerate câștigătoare nu vor putea să-și primească premiile pentru că revendicarea premiilor se face prin depunerea bonului fiscal câștigător în original la orice unitate teritorială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, alături de copia actului de identitate sau a pașaportului titularului bonului.

Eu cred că este foarte posibil ca această loterie să fie lipsită de substanță în perioada imediat următoare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Închid...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Ba da. Ba da. Domnul Georgică Severin.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A! Georgică Severin.

Domnul Georgică Severin.

O inițiativă bună nu dispare dacă, să spunem, la prima sau la a doua tragere nu se va prezenta câștigătorul, dar să stimulăm combaterea evaziunii fiscale și prin această metodă nu este o roată inventată de Guvernul României, se aplică și în alte țări și trebuie să dăm o șansă. Dacă pornim de la premisa că nu vor veni câștigătorii, cred că deja suntem prea pesimiști.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Închei dezbaterile generale. Transmitem proiectul de lege la votul final.

Punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 296[22] din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond, cea de buget, are raport de admitere, cu amendamente admise. Domnul senator Bumbu, microfonul 6.

Faceți-ne, vă rog, o prezentare sintetică, din partea inițiatorului, a proiectului legislativ.

Mulțumesc, domnule președinte.

Uitați că și legi serioase... Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal poate să creeze situații hilare, uneori de-a dreptul absurde. Vă dau un exemplu concret; un proprietar de pământ care își arendează terenul trebuie să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS-ul, 5,5%, dar socotit la un prag minim echivalent cu salariul de bază minim brut pe țară, respectiv de 850 de lei sau 900 de lei, începând cu 1.07.2014, și, în curând, 1.000 de lei.

Această situație generează câteodată... să ajungă... încât trebuie să plătească un proprietar de pământ chiar de 100 de ori mai mult decât valoarea arendei pe care o primește. Efectul imediat este că-și reziliază contractul de arendă, dar se și îngustează plaja de pe care se încasează impozite.

Noi venim să corectăm această necoordonare, și anume ca până la două hectare de teren arendate să nu fie obligat să plătească această contribuție, respectiv CASS-ul. Vă mulțumesc.

Domnul secretar Manolescu, microfonul 9, de la Ministerul Finanțelor.

Prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prevederile conținute în Codul fiscal care fac obiectul propunerii legislative au la bază principiile stabilite în Legea sănătății, art. 208 alin. (3) lit. b) și e) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului se realizează pe baza anumitor principii, cum ar fi: solidaritatea și subsidiaritatea în constituirea și utilizarea fondurilor și participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale pentru formarea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Datorită solidarității persoanelor care contribuie, sistemul de asigurări sociale își poate realiza principalele sale obiective, respectiv acela de a proteja asigurații față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și de a asigura protecția asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu.

În sensul celor menționate, considerăm că stabilirea contribuției de asigurări sociale având ca bază de calcul salariul de bază minim brut pe țară este în concordanță cu principiul solidarității, subsidiarității în constituirea și utilizarea fondurilor în vederea acordării unui pachet de servicii medicale de bază în mod echitabil și nediscriminatoriu oricărui asigurat.

Prin urmare, propunerea legislativă pe care o avem astăzi în discuție, dacă este adoptată, încalcă aceste principii și, mai mult decât atât, creează discriminări în raport cu alte categorii de cetățeni care obțin venituri sub acest venit minim brut pe țară, care poate fi obținut, la un moment dat, chiar dintr-un salariu, și care plătesc la astfel de venituri contribuțiile de asigurări sociale.

Prin urmare, Guvernul nu susține propunerea legislativă și nici raportul Comisiei pentru buget. Mulțumesc mult.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ, membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte din prezentul raport.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Cine se înscrie? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul 2.

Stimați colegi, știți cât scandal a fost deja în presă și sumele care au fost oprite unor oameni după această faimoasă formulă... și spiritul de solidaritate pe care ni-l recomandă domnul secretar de stat – nu l-am reținut – în aplicarea acestei aberații introduse și în Codul fiscal...

După două hectare de pământ nu obții banii cu care să poți să plătești această contribuție de asigurări de sănătate.

Mi se pare, domnule secretar de stat, că nu știți ce înseamnă să trăiești la țară din venitul de pe două hectare de pământ.

Nu cred că știți ce înseamnă să primești jumătate din salariul minim pe economie, că ești angajat doar cu patru ore, și să fii obligat să plătești o contribuție de asigurări de sănătate după formula care există în lege, pentru că nu mai rămâi aproape cu nimic.

Eu cred că ar trebui, înainte să vă aventurați, așa, cu spirit de solidaritate, să încercați să rectificați aberațiile introduse cu această contribuție pentru asigurările de sănătate. Pentru că ați văzut, se ia contribuție și pe alocație, și pe toate veniturile obținute, lucruri despre care în alte legi se spune clar că nu sunt impozabile. După ce ați făcut astfel de aberații, mă mir – vă spun cinstit, cu tot simțul de răspundere – că nu vă e jenă să veniți în fața noastră să ne vorbiți de spirit de solidaritate.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, dau cuvântul, pentru final, domnului senator Bumbu, în calitate de inițiator.

Vă mulțumesc, domnule președinte din nou.

Noi avem calcule elaborate, îi mulțumesc doamnei senator Câmpeanu, doamnei ministru că de data aceasta ne-a susținut, dar este evident de ce. Și vreau să precizez că îi pot înainta, dacă cumva nu a fost aprofundată baza noastră de calcul, pe ce ne bazăm când am făcut această propunere. Efectiv, nu afectează contribuția CASS-ului, pentru că oricum nu o poate încasa, pentru că este absurd să plătească o sumă mai mare decât câștigă, decât obține. Și v-am spus, de multe ori chiar de 100 de ori.

Deci vă rog, pe colegi și pe toată lumea, să promovăm această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale cu aceasta și transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură, raportul este de respingere.

Întreb: dintre inițiatori dorește cineva să susțină proiectul de lege?

Nu dorește.

Dau cuvântul doamnei subsecretar de stat în Ministerul Culturii, Irina Cajal, microfonul 10, pentru o prezentare sintetică a punctului de vedere al Guvernului.

**Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2013 precizăm că a fost introdus art. 3[’] , cu următorul cuprins:

„În situația în care pentru concursul de management nu s-au înscris persoane care să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute la art. 3, prin derogare de la prevederile art. 3 lit. c), autoritatea poate relua organizarea concursului, având posibilitatea modificării domeniului și, după caz, a nivelului studiilor solicitate.”

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2013, după cum se poate observa, acoperă și situația avută în vedere de către inițiator și oferă autorității posibilitatea de a modifica condițiile de studii pentru manageri.

În considerarea celor menționate, Ministerul Culturii nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Georgică Severin, Comisia pentru cultură.

În același spirit, comisia a luat în discuție proiectul legislativ în 3 februarie a.c., în prezența secretarului de stat Oprean de la Ministerul Culturii. Pe baza aceleiași argumentații, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2013 modifica și completa textul Legii nr. 185/2014, nu a mai fost nevoie să acceptăm punctul de vedere al inițiatorilor, pentru că, practic, se dubla o prevedere legală deja existentă.

De aceea, raportul nostru este negativ.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Hașotti, microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Vorbesc de la microfonul central.

Domnule senator, voința dumneavoastră este pentru mine poruncă. Poftiți. Da, dar bineînțeles. Aveți cuvântul. Vă rog.

Întotdeauna mă copleșiți cu amabilitatea, domnule președinte. Stimați colegi...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu aș zice că e reciproc, dar..., în sfârșit.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu am înțeles. Dar ar fi bine. Ar fi bine, că este Guvernul dumneavoastră. În primul rând, dați-mi voie să-i salut pe colegii mei de la Ministerul Culturii. Raportul este foarte corect.

Numai să vedeți, stimați colegi, cam ce vine de la Guvern și noi îi dăm bătaie înainte... pe repede înainte.

Iată ce spune ordonanța despre care se vorbea, Ordonanța din 2013, care a devenit lege, Legea nr. 185/2014: În situația în care pentru concursul de management la instituțiile de cultură nu s-au înscris persoane care să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute la art. 3, prin derogare de la prevederile art. 3 lit. c), adică nu au studii de specialitate în domeniul respectiv, autoritatea poate relua organizarea concursului, având posibilitatea modificării domeniului și, după caz, a nivelului – atenție! – studiilor solicitate.

Prin urmare, împingând lucrurile la maximum, dar este conform literei ordonanței, care a devenit lege, la Muzeul Național de Artă poate fi angajat cineva care a terminat Tehnologia Construcțiilor de Mașini și la Muzeul Național de Istorie cineva care a terminat Siderurgia și, ca rigoare, nici nu trebuie să aibă studii superioare. Și este lege. Da? Este lege în vigoare.

Sigur că demersul colegilor noștri parlamentari este lipsit de sens, câtă vreme există legea. Și, încă o dată, raportul comisiei este corect.

Dar ce se întâmplă în țară, la diferite muzee sau la alte instituții de cultură? La Operă poate să fie cineva care, până la urmă, poate să fie și surd. Da? Sau la o filarmonică, cineva care n-are deloc ureche muzicală și să nu aibă niciun fel de studii muzicale, să fie, știu eu ce?, profesor de desen. Sau nici măcar atât. Poate să aibă doar studii medii. Asta este ce a trecut de noi, stimați colegi. Și cu ce a venit Guvernul. Este incredibil... Este incredibil ce s-a întâmplat.

De ce acest lucru? Pentru că, din păcate, și la instituțiile de cultură, care ar trebui să fie degrevate de orice fel de imixtiune politică, se fac astfel de aranjamente și autoritățile locale... Nu e vorba de minister aici, ministerul n-a făcut așa ceva, dar autoritățile locale, primăriile, care au în subordine o serie întreagă de instituții de cultură, consiliile județene, care au, la rândul lor, în subordine o sumedenie de instituții de cultură – da? – cu acele comisii de cultură în care nu există niciun om de cultură – asta este altă discuție – aranjează concursurile... Și aici nu e vorba de partide. Toți facem așa. Toate partidele fac așa. Aranjează tot felul de concursuri și, dacă nu găsesc pe cineva care să fie cât de cât competent pentru instituția respectivă, organizează concurs și e cu dedicație pentru cutărică, care nu are niciun fel de legătură cu instituția aceea de cultură.

## Mulțumesc.

Imediat. Domnul senator Pașcan a cerut cuvântul. Vă rog, poftiți.

Ca să nu vă mai spun câți militari au fost mari oameni de cultură în țara asta.

## Stimați colegi,

Sigur că e admirabilă pledoaria colegului, a distinsului coleg Hașotti. În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și media însă vreau să vă spun că, la rândul nostru, ne-am pus aceste întrebări și am judecat situațiile extreme care pot conduce la situații precum cele evocate de Domnia Sa.

În schimb, noi credem că am promovat un proiect legislativ corect, analizat, întemeiat just, întrucât situații extreme de acest gen sunt posibile doar – așa cum bine spunea – prin imixtiuni, prin derapaje de natură politică, prin

presiuni de natură politică, pentru că, acolo unde există operă, unde există teatru, unde există instituții de talie națională, se organizează concurs, se pretind studiile necesare și abia dacă nu se prezintă niciun candidat cu studii de specialitate se reorganizează în alte condiții, respectiv se coboară nivelul de studii.

Dar țineți cont și de situațiile în care sunt instituții de cultură la nivel de comune, de orașe mai mici, unde, într-adevăr, nu există specialiști în domeniu. Acolo se organizează concurs după condiții, după statele de funcții și de specialitate necesare și nu se prezintă nimeni, în momentul al doilea se reanalizează ce se pretinde celui care va veni să participe la concurs.

Eu cred că nu exista o altfel de variantă. Credeți-ne, de bună-credință și nepolitic am analizat astfel de situații și am judecat și cazurile, situațiile extreme. Dar noi nu trebuie să pornim de la prezumții de vinovăție și cred că cu toții ar trebui să acceptăm că instituțiile statului, acolo unde există imixtiuni, se fac presiuni sau se generează abuzuri, au datoria să intervină și să corecteze aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Tudor... Domnul senator Barbu.

Microfonul 2.

## **Domnul Daniel Constantin Barbu:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac o mică rectificare extrem de respectuoasă în raport cu intervenția domnului senator Hașotti.

Nu de la Guvern a plecat în această formă rectificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008, care a condus la Legea nr. 185/2014, ci în urma dezbaterilor din comisiile parlamentare a apărut această modificare. Deci nu a fost intenția Guvernului să creeze o asemenea situație de excepție. Ea a apărut în urma dezbaterilor parlamentare. Deci nu Guvernul poartă responsabilitatea, dacă e să privim istoric, ci Parlamentul.

Vă mulțumesc, domnule președinte

A fost domnul senator Daniel... A fost domnul senator Daniel Barbu. Că avem doi senatori Barbu în Senat.

Dau cuvântul doamnei senator Câmpeanu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Așa cum am făcut de fiecare dată și ați văzut că am susținut o inițiativă parlamentară sau nu am susținut-o, în funcție de conținutul acesteia, și nu de apartenența politică a celui care a promovat-o... de aceea, fac un apel la dumneavoastră, cu această ocazie, să ne concentrăm asupra legilor pe care le adoptăm, pentru că ceea ce s-a întâmplat în acest domeniu, al culturii, totuși mi se pare că nu este corect și este o rușine pentru Parlament. Și domnul Barbu are dreptate, trebuie să ne asumăm acest lucru.

Am să vă dau și eu un mic exemplu, fără să vă spun nume, că avem o filarmonică în România condusă de un zootehnist. Probabil că examenul acela a fost organizat și comisia a ales cea mai competentă persoană care să conducă o filarmonică.

Nu sunt de acord nici cu colegul meu care spune că nu avem personal calificat, să zicem, în comune sau în orașe mai mici. Avem acolo cadre cu studii superioare, profesori, medici, care pot foarte bine, în condițiile unei comune și unui muzeu de mică întindere, să facă față managementului acelui muzeu.

Totuși, nu vă supărați, stimați colegi, vorbim de cultură totuși. Ar trebui ca acest cuvânt să ne impresioneze. Vă mulțumesc.

Domnul senator Severin Georgică, în nume personal, microfonul central.

Stimați colegi,

Apreciez grija deosebită arătată domeniului culturii și, într-adevăr, este o problemă cea a selecției personalului.

Doamnă ministru, tocmai textele pe care noi le-am respins sau le-am acceptat creează posibilitatea ca, într-un oraș mic sau într-o comună, un profesor sau un medic, sau o persoană cu pregătire superioară să poată ocupa postul dacă nu se înscriu cei cu pregătirea de strictă specialitate, la un muzeu de istorie, de exemplu, un istoric.

Dar ca să lămurim ce votăm noi astăzi. Eu asta încerc să explic.

Deci colegii noștri, plini de bune intenții, au propus să modificăm o ordonanță din 2008, prin care să se dea posibilitatea ca, în situația în care, la un concurs unde se solicită licență pe un anumit domeniu – la un muzeu de istorie, Istoria, la o filarmonică, Muzicologia sau Conservatorul, mai știu eu ce – să se poată prezenta la a doua strigare a concursului, în caz că nu ai avut candidați, și persoane cu studiile superioare, dar poate de altă specialitate sau înrudite.

Aceasta a fost solicitarea colegilor noștri. Raportul nostru este negativ, raport de respingere, dintr-un simplu motiv: colegii noștri nu au știut că, în momentul în care s-a introdus prin Legea nr. 185/2014 – pe care am lucrat-o împreună cu domnul ministru, atunci, Daniel Barbu – posibilitatea – și citez: „În situația în care, pentru concursul de management nu s-au înscris persoane care să îndeplinească cumulativ condițiile prevăzute la art. 3, prin derogare de la prevederile art. 3 lit. c), autoritatea poate relua organizarea concursului, având posibilitatea modificării... și, după caz, a nivelului studiilor solicitate.”

Deci am respins-o din punct de vedere tehnic, pentru că exista o altă prevedere. În rest, legat de ce s-a întâmplat în cultură în ultimii zece ani, sunt absolut de acord cu dumneavoastră că situația nu a fost cea mai fericită, dar vă reamintesc că, de la academicianul Teodorescu, pe care l-a menționat domnul senator Hașotti, Ionuț Vulpescu este primul ministru pe care l-a dat PSD-ul în ultimii zece ani la cultură.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul...

V-a pronunțat numele într-un context favorabil, doamnă. Dar vă dau cuvântul, la replică, imediat după ce-i dau cuvântul distinsului domn senator Hașotti, care, altfel, mă va sancționa verbal.

Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, sunt lucruri mai importante de făcut.

Mulțumesc foarte mult.

În primul rând, vreau să-i mulțumesc domnului senator, domnului ministru Daniel Barbu. Nu am știut că nu Guvernul este cel vinovat, împreună cu Parlamentul, ci doar Parlamentul. Și, dacă este doar Parlamentul, e mai grav pentru noi.

În al doilea rând, da, autoritatea locală poate organiza – și vin aici în întâmpinarea a ceea ce spunea domnul senator Pașcan – un al doilea concurs, dar pentru case memoriale, pentru muzee sătești, pentru că, altfel – și sunt cazuri în această situație –, organizează concursuri și pentru instituții de cultură foarte importante. Așa cum s-a spus, la filarmonică este... nu știu, cum ați spus, un zootehnist. Păi, nu se poate așa ceva – la o filarmonică, zootehnist.

Da, pentru case memoriale, pentru muzee sătești, sigur, poate să fie și cineva... chiar și cu studii medii – sunt colecționari, sunt oameni care mai cunosc câte ceva –, dar nu pentru instituțiile proeminente.

Și aici... și aici, dacă sunteți de acord, domnule senator, domnule ministru, facem împreună o inițiativă legislativă în care să specificăm foarte clar unde se poate și unde nu se poate ca autoritatea locală să coboare ștacheta până la studii medii.

Doamnă senator Câmpeanu, aveți dreptul la replică, vă rog.

Voiam numai să fac o precizare. Noi nu am spus că nu suntem de acord cu raportul. Era și normal să fie așa. Ceea ce ne-a durut... când am constatat că există, de fapt, această prevedere în lege și se aplică. Și v-am dat și exemplul respectiv. Sigur că o să votăm și noi raportul respectiv.

Iar în legătură cu studiile, mă refeream la nivelul studiilor, nu neapărat de specialitate că, într-adevăr, așa cum spunea și domnul Hașotti, într-o comună, pentru un mic muzeu de colecționat – eu știu?– costume populare sau obiecte, acele posturi pot fi ocupate și de oameni care nu au studii de specialitate.

Dar ar fi bine totuși să păstrăm un nivel al studiilor, pentru că acolo nu este vorba numai de gestionarea efectivă, ci este vorba și de ceea ce persoana respectivă comunică atât comunității, cât și vizitatorilor acelui muzeu. Or, o persoană care nu poate să comunice și nu are un nivel intelectual superior cred că nu va putea face un management cu adevărat în cultură.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu, microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că-mi era dor de un dialog cu liderul, pentru mine rămâne lider domnul Puiu Hașotti, indiferent de poziția pe care o va ocupa de acum în Parlamentul României. Este un adevărat lider!

Dar sigur că avem și situații care – așa cum a fost și atunci când eram unul la putere, unul în opoziție, când am fost împreună la putere –, ne-au unit și care ne-au despărțit.

Astăzi nu pot să fiu de acord cu un om de cultură. Totuși, domnul Hașotti este un om de cultură. Și, sigur, și cu doamna Câmpeanu, când se referă la anumite categorii, la anumite specialități pe care le au diverși colegi de-ai noștri sau, mă rog, oameni care ocupă diverse funcții.

Vreau să vă spun că și eu cunosc, și dumneavoastră cunoașteți, cu siguranță, nume celebre din cultura românească, de militari, de exemplu. Pentru mine, profesorul Groza de la Caransebeș era un erudit istoric și sunt și alții, generali, care au avut rol important în ceea ce înseamnă cultura noastră națională. Pictori...

Deci în cultură, cred eu că nu putem opera exact ca și-n tehnică, unde dacă pui, într-adevăr, pe o poziție de tehnician care trebuie să cunoască foarte bine toate detaliile tehnice ale unui agregat... n-ai cum să-l pui.

Dar în cultură oamenii se specializează. Cultura face parte din viața noastră, a tuturor, pentru unii mai mult, pentru alții mai puțin.

N-ați văzut profesori de matematică care cântă extraordinar de bine la vioară, de exemplu, sau la pian sau diverse...?

Nu există reguli precise în cultură și de asta cred că este bine să nu ne referim... eu sunt întru totul de acord cu ce spuneți, că trebuie să ne apropiem de specializare, oamenii care ocupă un post trebuie să aibă ceva comun cu zona respectivă. N-am nimic împotrivă.

Și v-aș mai da un exemplu, care, de asemenea, este atipic pentru cultură, pentru muzică, de exemplu, unul dintre cei mai mari compozitori, și-l știți cu siguranță, eu nu-i spun numele, dar să vedem, că-l deduceți...

Știți că a fost surd și pe măsură ce înainta în vârstă avea probleme tot mai mari. Ajunsese la un moment dat, în relația cu ucenicii săi, să strige să... și spunea următorul lucru, care rămâne valabil, poate, și pentru noi: „Vouă Dumnezeu vă vorbește, mie îmi strigă!” Că el n-auzea.

Domnule senator Stuparu, vă rog. Aveți microfonul 4.

## **Domnul Timotei Stuparu:**

Cred că într-un fel s-au mai sedimentat, aici, lucrurile. Eu vreau să spun ceva: sunt instituții publice de cultură diferite. Vorbim de muzee, au legea lor. Vorbim de biblioteci, au legea lor.

Iar eu pot să spun acum că există așezăminte culturale care au o lege specială, o lege aparte, așezămintele culturale însemnând: căminul cultural, centrul pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, un ansamblu... și așa mai departe.

Toate aceste așezăminte culturale sunt în atenția... și, dacă vreți, sunt subvenționate de către autoritățile publice locale.

Dacă avem pretenția ca la un muzeu de renume să existe un manager din domeniu, cu studii speciale în domeniu, foarte corect. Dacă vrem ca la o bibliotecă județeană sau națională să existe un manager cu o specializare, foarte corect.

Dar atunci, această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 189/2008, a managementului instituțiilor publice de cultură, trebuie să se aplice în mod separat – specios – pentru fiecare instituție publică de cultură.

Dorința dumneavoastră a fost ca acolo unde sunt așezăminte culturale care au legea lor specială – și acolo este problema de organizare și a managementului, de subvenționare, de susținere financiară – autoritățile locale o pot face. Și s-a dat această derogare, această dispensă ca să-și poată găsi cu studii universitare, de exemplu, dar nu neapărat de cultură, pentru că ei nu se găsesc.

Vă dau exemplul meu și...

Nu sună așa, dar eu vă spun ce cred eu și cum ar trebui procedat, pentru că se vorbește de management al instituțiilor publice, în general, de cultură și sunt aplicații diferite, nu sunt aplicații unitare pentru orice instituție publică de cultură. Și, mai ales, ce spun eu aici pentru așezămintele culturale care au lege separată. Și acolo managementul trebuie să se aplice diferit pe fiecare categorie de instituție publică. Și acolo va trebui să umblăm.

Eu am să mă opresc aici, un exemplu care este al meu personal, am fost directorul unui centru cultural la Alexandria, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, care era un centru puțin mai complex, cuprindea și o școală mică populară de artă, un ansamblu, „Liviu Vasilică”, bănuiesc că-l cunoașteți, și centrul acesta de promovare a culturii tradiționale. Plecând de acolo, de doi ani și ceva, nu se poate organiza un concurs pentru managementul acelei instituții. Și s-a făcut acea precizare și acea solicitare ca acolo să poată să fie acceptați ca manageri, la concursul de management, absolvenți de studii superioare – general cuprinzător.

Mulțumesc.

Mai sunt doi vorbitori, domnule senator Bumbu. Vă aduc la cunoștință că este vorba despre o respingere a unui proiect legislativ. Vă aduc la cunoștință că au existat doi foști miniștri, actualmente senatori, ai culturii care s-au angajat să facă un proiect de lege care să acopere această paranteză care există în acest sistem.

Pe cale de consecință, vă rog, domnule senator Bumbu, dacă dumneavoastră doriți să interveniți, microfonul 3. După care, cred că putem închide dezbaterile.

Vă mulțumesc pentru generozitate, domnule președinte.

Nu-i generozitate, este o atenționare pe care am făcut-o cu toată bună-credința, că am afectat aproape 25 de minute acestui subiect.

Și pentru precizare vă mulțumesc.

Nu asistăm decât la un exemplu tipic de rezistență a sistemului, pentru că, în ciuda faptului că au trecut atâția ani, când vorbim de management, totuși sistemul se opune.

Dacă s-a reușit în învățământ să fie admiși ca manageri de școli... să fie și altcineva în afară de profesori sau în spitale să poată fi administratori, manageri alții decât medicii, uitați că a venit vremea culturii, când sistemul se opune.

Este păcat să scoatem un om de valoare, un profesionist care poate fi foarte util pe domeniul lui și să-l facem manager unde, poate, pe singurul criteriu sau pe baza criteriului că este din branșă, poate să fie un manager nepotrivit.

Deci cred că este bine să adoptăm și să ne modernizăm și în gândire.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am închis dezbaterile generale.

30 de secunde, drept la replică domnului senator Hașotti, microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu mai doresc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu mai dorește. Bun.

Transmitem la votul final proiectul legislativ.

Punctul 26 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură.

Are raport de respingere.

Dintre inițiatori este prezent cineva care dorește să susțină propunerea legislativă?

Este prezent domnul deputat Mircovici, microfonul 5, pentru a prezenta propunerea legislativă.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul deputat este la punctul 28.

Mulțumesc.

Dacă nu este niciun inițiator prezent ca să susțină proiectul legislativ, dau cuvântul doamnei Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, microfonul 10, pentru a prezenta sintetic, da?

Sintetic.

...punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă are în vedere modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, în sensul interzicerii publicității subliminale în mass-media scrisă și audio-video.

Textul propus de inițiativa legislativă în analiză cuprinde în mare parte fie prevederi redundante, fie simple înlocuiri de sintagme cu sinonime care nu aduc modificări de substanță reglementărilor în vigoare și care nu justifică intervenția legislativă.

Ministerul Culturii nu susține Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Georgică Severin, microfonul 7, raportul comisiei.

Comisia economică și industrie ne-a transmis aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului ne-a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Propunerea a fost dezbătută în ședința din 17 februarie în prezența reprezentantului Ministerului Culturii și s-a evidențiat faptul, în dezbatere, că propunerea legislativă nu aduce modificări de esență prevederilor legale aflate în vigoare, iar unele noțiuni precum, de exemplu, publicitate subliminală în mass-media scrisă sunt inoperante.

Având în vedere aceste considerente, precum și avizele negative primite de la celelalte comisii, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem propunerea legislativă pentru a fi prezentată... pentru sesiunea de vot.

Trecem mai departe, la punctul 27, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale a iei românești.

Comisia pentru cultură și media este sesizată în fond. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți să susțină.

Dau cuvântul doamnei Cajal pentru a prezenta, pe scurt, în calitate de subsecretar de stat în Ministerul Culturii, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte, potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă are ca obiect declararea zilei de 24 iunie ca Zi națională a iei românești.

Inițiatorii motivează această inițiativă drept un demers ca, prin autoritățile naționale, să se facă dovada conștiinței și mândriei față de tradițiile românești.

Precizăm că au mai fost propuse o serie de inițiative legislative cu un obiect de reglementare similar, între care menționăm: Propunerea pentru instituirea Zilei naționale a portului popular; privind declararea zilei de 16 mai ca Zi națională a costumului popular românesc; Propunerea legislativă privind instituirea Zilei naționale a portului tradițional.

Pentru toate aceste inițiative legislative, Ministerul Culturii a comunicat un punct de vedere favorabil.

În considerarea celor de mai sus, Ministerul Culturii mai susține și Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale a iei românești. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Severin, raportul comisiei.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere în Comisia pentru cultură și media în ședința din 3 februarie a.c. În cursul dezbaterilor s-a evidențiat că numai în cursul anului trecut comisia a dezbătut și votat rapoarte de respingere pentru două inițiative legislative similare, care au fost menționate mai devreme.

Fac precizarea că, acum, pe agenda comisiei este o propunere a unui coleg de-al nostru de instituire a Zilei tradiției și creației populare românești, cum am discutat, să avem o zi a întregii tradiții și creații populare românești, pentru că, acceptând acest tip de sărbători, vom avea, săptămânal: Ziua străchinii, Ziua iei, Ziua ițarilor, Ziua opincilor și așa mai departe.

În consecință, comisia a votat, cu unanimitatea senatorilor prezenți, un raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Motoc, microfonul central. Am deschis dezbaterile generale.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Doamna Câmpeanu.

## Stimați colegi,

De prea multe ori suntem tentați să dăm niște voturi în mod reflex, în privința unor propuneri legislative pe care colegii noștri le fac într-un mod total justificat.

Suntem tentați să ducem în zona rudimentarului o astfel de propunere legislativă, care nu face altceva, de astă dată, decât să aducă în prim-planul atenției noastre – și nu numai a românilor, ci și a celor din afara granițelor – o valoare de patrimoniu pe care trebuie s-o recunoaștem cu toții: este ia românească.

Această inițiativă legislativă nu solicită bani, ci poate, mai mult decât atât, să aducă niște beneficii imense României și românilor.

De ce spun asta? Spun asta pentru că ia este recunoscută la nivel internațional ca o valoare cu totul și cu totul deosebită și specifică românilor.

Mai mult de atât, românii nu au știut să valorifice suficient de bine această valoare cu totul deosebită. Așa cum spuneam, chinezii, de exemplu, vând ia noastră în toată lumea la prețuri derizorii, făcând, într-un fel, o publicitate acestui produs manufacturier românesc, dar care, în felul acesta, nu aduce niciun fel de beneficii țării noastre.

Credeți că este ceva anormal să sărbătorim ia și să-i ajutăm pe cei care încă păstrează această tradiție manufacturieră de-a lungul timpului și să nu avem o zi națională a iei? Credeți că ar strica ca Institutul Cultural Român, care se ocupă uneori de alte lucruri, să facă astfel de evenimente cu ocazia Zilei naționale a iei undeva, în străinătate, și să prezinte acest produs extraordinar în fața străinilor?

Eu cred că nu e un lucru anormal acesta. Cred că stimulează turismul în România, cred că poate să atragă atenția celor care nu au cunoscut ia suficient de mult. Vă mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

Mulțumesc la fel pentru interesul mare pentru activitatea Comisiei pentru cultură.

Aș vrea să precizez că există și un raport negativ din partea Comisiei pentru administrație publică. În același timp, aș vrea să-l contrazic pe onorabilul antevorbitor. Consiliul Legislativ precizează că propunerea legislativă are implicații asupra bugetului. Semnează chiar președintele Consiliului Legislativ.

Dincolo de acest lucru, niciodată nu o să putem nega valorile noastre tradiționale, dar ați sesizat cu toții, stimați colegi, parcă în mandatul trecut nu am avut această aglomerație.

Eu cred că ducem în derizoriu valorile, dacă, pentru fiecare ie, ițar, pălărie tradițională, ce mai doriți dumneavoastră, creăm o zi. Valoarea trebuie să apară în sistemul universal al creației. Și v-am spus, se lucrează la o lege a tradiției și culturii populare românești, în care sunt valabile și ia, și Horezu, și cultura din Oaș, tot ce doriți. Dar, dacă acceptăm ia... că au refuzat alții, o să ne trezim cu propuneri din ce în ce – iertați-mă! – mai rizibile, iar adevăratele valori se vor pierde în derizoriu, fiind pierdute printre multiplele zile și zilișoare pe care le aprobăm pe bandă rulantă.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Ziua ițarilor.

Mulțumesc foarte mult. Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

Am vrut să susțin această inițiativă și eram și supărată că două legi care promovau costumul tradițional românesc au fost și ele respinse, dar, din ceea ce ne spune domnul Severin, că se lucrează la acea lege, așteptăm cu nerăbdare și sper ca acolo să fie trecută și ia ca simbol național, pentru că deja bulgarii încearcă să și-o însușească, ca și simbolul mărțișorului.

Eu cred că nu trebuie să tratăm, într-adevăr, în derizoriu astfel de lucruri, dar aș vrea să nu fie numai o promisiune, ci să se și întâmple acest lucru.

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Voi fi foarte concis.

În primul rând, dați-mi voie să fiu de acord cu toată argumentația pe care a arătat-o aici președintele Comisiei pentru cultură, domnul senator Severin.

Evident că nu putem imagina câte o zi pentru fiecare ie și ar fi bine să renunțăm la discursurile acestea cu tentă patriotardă. Dar, din intervențiile unor colegi aici, la ultimele două puncte din ordinea de zi, am văzut că la cultură... eu știam că doar la fotbal se pricepe toată lumea, văd că și la cultură se pricepe toată lumea. Mă gândesc la unele intervenții.

Doamnă senator Firea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. Întâmplarea face să am la mine proiectul legislativ la care se lucrează acum și care va include toate categoriile care țin de creația populară. Și voiam doar să dau câteva exemple pentru a înțelege colegii noștri că avem buna intenție de a le cuprinde.

Este un proiect legislativ al colegului nostru Șerban Nicolae, la care s-au afiliat, ca să spun așa, toți colegii noștri din Comisia pentru cultură și media de la toate partidele politice componente ale Senatului României. Și vreau să vă dau doar două exemple de la art. 2, pentru a ne liniști cu toții. Ce anume cuprinde acest proiect legislativ, ce anume se va celebra în ziua de 9 iunie – și vă voi spune și de ce ziua de 9 iunie, și nu alta –: creații folclorice, muzicale și literare, artă populară, creații vestimentare de port popular, iar, în mod deosebit, tradiții și obiceiuri.

Propunerea noastră era ziua de 9 iunie, ziua în care, în anul 1938, la București, a trecut în veșnicie Ovid Densușianu, strălucit filosof, lingvist, folclorist și istoric literar. Academicianul Ovid Densușianu a desfășurat o prestigioasă activitate în domeniul etnografiei și creației populare.

Cred că lucrurile sunt mai mult decât clare în ceea ce ne privește.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule senator Stuparu, microfonul 4.

O să mă refer doar un singur minut la o chestiune, la o problematică.

Privim această idee a legiferării – mă rog – a iei, a portului popular și acum, cum s-a spus, a tradițiilor populare numai ca un impuls dat din plan central, hai să spunem planul legislativ numai... Deci nu se mai poate face decât dacă Parlamentul legiferează ceva?

Există și o inițiativă decizională locală a consiliilor județene, a consiliilor locale, care nu pot face chiar lege, dar pot să adopte niște hotărâri.

Festivalurile pe orice domeniu cultural pot să fie inițiativa lor și nu a existat niciun impediment pentru acele consilii locale, pentru acele consilii județene, în țară, să facă și Festivalul iei, să facă și Festivalul usturoiului, să facă și Festivalul sarmalelor și așa mai departe.

Aș vrea să fac și eu o scurtă intervenție. Nu vreau să cobor până acolo, ca să nu pierd timpul.

Problema iei, domnilor colegi, este rezolvată. Este un brand românesc. Toată lumea cunoaște pictura lui Matisse, care este făcută... Sunt două lucrări intrate în patrimoniul culturii universale cu prezentarea iei românești, iar toată literatura de specialitate știe că este vorba despre o ie românească, pe care prietenul lui Matisse, marele pictor român Theodor Pallady, i-a făcut-o cadou acestuia. Așa că am rezolvat și această problemă, lucru pentru care încheiem dezbaterile și trecem la punctul următor al ordinii de zi, urmând să votăm la votul final.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii bulgare.

Comisia pentru cultură are raport de admitere.

Aici este domnul deputat Mircovici, care este reprezentant în Grupul parlamentar al minorităților... din partea minorității bulgare.

Îi dau cuvântul, în calitate de inițiator, pentru a susține proiectul legislativ, microfonul 5.

## **Domnul Niculae Mircovici** _– deputat_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinse doamne și distinși domni senatori, Distinși reprezentanți ai Guvernului,

Este o onoare pentru mine să susțin astăzi această inițiativă legislativă referitoare la instituirea zilei de 24 mai – Ziua sfinților Chiril și Metodie – ca Zi a limbii bulgare.

Susțin și vă propun să fiți de acord cu această inițiativă legislativă, în considerentul că și alte minorități au zilele lor.

Este un sprijin extraordinar în instituțiile de învățământ în care se predă limba bulgară ca limbă maternă și, în același timp, vreau – înainte de a vă mai exprima două gânduri – să mulțumesc Comisiei juridice pentru faptul că exact pe 3... Comisiei de cultură a Senatului pentru faptul că exact în ziua de 3 martie, Ziua Națională a Bulgariei, a fost luată în dezbatere și s-a dat un raport favorabil pentru această inițiativă legislativă.

Noi, comunitatea bulgară, am considerat-o un cadou din partea Senatului României.

Pe de altă parte, aș vrea să mai relev un element care este esențial pentru comunitatea bulgară din România: majoritatea bulgarilor înregistrați oficial, aproape 90%, trăiesc în zona Banatului și, deși vorbesc aceeași limbă, limba

În continuare, dau cuvântul doamnei Cajal, din partea Ministerului Culturii, la microfonul 10, să prezinte chiar sintetic punctul de vedere.

## Sintetic.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Culturii susține Propunerea legislativă privind instituirea Zilei limbii bulgare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere, doamnă. Dau cuvântul în continuare comisiei. Domnule președinte Severin, microfonul 7.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului a transmis un aviz negativ.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ziua de 3 martie – neintenționat, dar s-a nimerit frumos să fie de Ziua Bulgariei – în prezența domnului Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Membrii comisiei au evidențiat faptul că în cursul anului au mai aprobat două propuneri legislative similare, respectiv limba cehă și limba slovacă.

Pentru consecvență, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de admitere.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar în urma dezbaterilor ne-am gândit să recomandăm inițiatorilor ca să recomande, la rândul lor, minorității române din țările pe care le reprezintă ca minoritate să încerce să instituie zile ale limbii române pentru această complementaritate. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Corlățean, microfonul 4. Am deschis dezbaterile generale.

Era primul înainte...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întreaga simpatie și tot sprijinul pentru această inițiativă legislativă.

Eu personal îl consider un gest de normalitate, care intră în logica a ceea ce statul român face de foarte mult timp pentru prezervarea identității naționale a minorităților din România, un model care este apreciat în plan internațional.

Noi am mai adoptat în Parlament și alte proiecte legislative, referitoare la alte minorități, cu privire la lucruri importante pentru prezervarea identității. Limba maternă, evident că este un criteriu esențial. Deci tot sprijinul pentru această propunere legislativă în ideea, în egală măsură – și aici mă întorc și la relația bilaterală româno-bulgară –, poate chiar de a sensibiliza suplimentar autoritățile de la Sofia pentru a face mai mult pentru studiul în limba maternă, în limba română, pentru copiii care trăiesc în minoritatea... comunitatea românească din Bulgaria, în special în zona Vidinului și cele 32 de localități din jurul Vidinului, dar și pentru aromânii care trăiesc în zona Munților Rodopi. Și, personal, am avut niște experiențe de viață, mulți ani în urmă, și la Velingrad, și într-o comună – Peshtera se numea –, acolo unde patriarhul aromânilor de acolo, care doreau să învețe limbă română, avea în propria casă, personală, un mini muzeu, apropo de ie românească și de costume, tradiții populare – ceva extraordinar.

Deci facem un gest de normalitate, sunt absolut convins. În egală măsură, avem și noi așteptările noastre față de celelalte state din Balcani. Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc.

Sigur, ministerul de acord, comisia de acord, vom vota, cum s-a întâmplat de fiecare dată, cu maxim entuziasm. Vreau însă să reamintesc – sunt convins că știe – domnului deputat că alfabetul chirilic – că este invocat ca argument – nu este folosit doar în Bulgaria, e folosit în multe alte țări.

Și argumentul că este în Ziua sfinților Chiril și Metodie, iarăși, nu stă în picioare. Și știți de ce? Chiril era Constantin, Metodie era Mihail, erau fiii unui guvernator al temei Tesalonicului și nu au fost bulgari. Așa că renunțați la argumentul acesta cu Chiril și Metodie, cu toate că, e adevărat, ei sunt sfinți, sunt canonizați, au răspândit, au dat alfabetul chirilic și în Bulgaria, dar nu numai în Bulgaria. Însă, vă repet, ei s-au născut la Tesalonic, ca fii ai unui guvernator al temei Tesalonicului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă senator Anghel, vă rog.

Vă dau, domnule deputat, cuvântul la sfârșit.

Am votat Ziua limbii tătare, am votat Ziua limbii turce, am votat Ziua limbii albaneze, va urma Ziua limbii maghiare, ne poticnim acum la Ziua limbii bulgare?

Doamne, iartă-mă! Haideți s-o trecem și terminăm povestea!

Dar nimeni nu s-a exprimat că nu dorim să trecem proiectul legislativ, doamnă senator.

Domnul senator... Domnule deputat Mircovici, vă rog.

Domnule președinte,

Am vrut doar să fac precizarea... probabil că m-am exprimat eu eronat, dar nu am vorbit niciun moment de

24 mai ca ceva al bulgarilor. Am vorbit de 24 mai ca zi a culturii slave și argumentul principal a fost acela că bulgarii bănățeni folosesc alfabetul nu chirilic, ci alfabetul latin, dar limba este unică și de aceea am vrut 24 mai, să-i unească mai mult pe bulgarii din România și pe cei din vechiul Regat, și pe cei din fostul Imperiu Austriac.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Nu mai sunt intervenții.

Închidem dezbaterile generale la acest proiect legislativ și-l transmitem la votul final.

Vreau să informez Senatul României că, ieri, în cele două ore de ședință, am parcurs 8 legi, astăzi, în cele două sesiuni, am parcurs și aprobat... supunem pentru votul final 28 de legi.

Informez, de asemenea, Senatul că pe ordinea de zi ne-au mai rămas 22 de legi pe care nu le-am adoptat astăzi.

Dar, așa, cu titlu personal, ca un senator cu oarecare experiență, vreau să mulțumesc Senatului pentru că, astăzi, și nu numai astăzi, dar astăzi și în această săptămână, prin aceste dezbateri, a demonstrat că, într-adevăr, în Senatul României se face parlamentarism și toate intervențiile au fost la obiect, mai ales modul în care s-a desfășurat dezbaterea unui proiect de lege care a fost, să recunoaștem, totdeauna, o temă care a suspicionat și a creat discuții în Parlament. Deci vă mulțumesc foarte mult.

Rog liderii de grup să-i convoace pe doamnele și pe domnii senatori pentru votul final.

În câteva minute vom trece la sesiunea de vot final și îl rog pe domnul președinte Tăriceanu să preia conducerea ședinței.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, v-aș ruga să luați loc în sală pentru a putea începe votul final.

Am să rog liderii de grup să facă apel la membrii grupurilor să intre în sală pentru a avea cvorumul necesar.

Așadar suntem la secțiunea III, punctul 1, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Un anunț...

Da, vă rog.

Domnul Popa dorește să facă un anunț.

## **Domnul Ion Popa:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc să fac, în numele Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al PNL din Senat, propunerea de înlocuire, în cadrul Comisiei pentru învățământ, a domnului senator Marius Neculoiu cu domnul senator Croitoru.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, vă rog să faceți adresă în acest sens către Biroul permanent și, după aceea, o aducem în plen. Da?

Domnul senator Sârbu.

Discuția asta am avut-o, vă amintiți, și am stabilit de comun acord că facem adresă.

Ieri am avut noi o modificare, am adus-o la Biroul permanent. Tot în cadrul grupului, nu era nicio problemă. Să nu mai venim în plen. Nu știm exact despre ce e vorba, stăm aici, nu știm de unde, din ce grup vine, are dreptul acesta sau nu-l are.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Revin la punctul 1 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2013 pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L159/24.02.2014).

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Prin raportul comisiei se propune respingerea cererii de reexaminare și a proiectului de lege privind respingerea ordonanței de urgență. Totodată, comisia propune admiterea proiectului de lege privind adoptarea ordonanței în forma transmisă la promulgare.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Atunci,

Listă pentru liderii de grup.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Listă pentru liderii de grup.

Atunci,

Votul asupra proiectului va fi reluat într-o ședință viitoare. Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital (L6/9.02.2015).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, ce nu au fost susținute în plen.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentele admise se supune votului. Votul este deschis.

85 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost adoptat.

Niciuna dintre variante nu a întrunit majoritatea necesară. Reluăm votul într-o ședință care va fi programată ulterior. Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale (L5/9.02.2015).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament respins, care a fost supus la vot și nu a fost adoptat de plen.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.