Robert Alecu

## Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă voi referi astăzi la un subiect de maximă importanță pentru viitorul agriculturii românești și pentru economia noastră.

România, o țară cu un potențial agricol imens, se află într-o poziție paradoxală – importăm majoritatea produselor alimentare din țări cu un potențial agricol inferior. Această situație este rușinoasă și are un impact negativ major asupra balanței comerciale a țării și asupra producătorilor agricoli români.*

În anul 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150, care a adus modificări semnificative Legii nr. 321/2009. Modificările introduceau obligații clare pentru comercianți, cum ar fi expunerea distinctă a produselor românești la raft, precum și indicarea țării de origine pe etichete.*

Aceste măsuri au fost salutate de producătorii agricoli și de societatea civilă, întrucât promovau produsele locale și sprijineau lanțul alimentar scurt – un concept esențial în politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Între anii 2016 și 2020 însă, Guvernul nu a adoptat normele metodologice necesare pentru implementarea acestor prevederi. Această neglijență a făcut ca legile să rămână literă moartă, iar producătorii noștri au continuat să sufere din cauza comerțului inechitabil, a importurilor. Mai mult, în anul 2020 majoritatea prevederilor din anul 2016 au fost abrogate, iar noțiunea europeană de lanț alimentar scurt a fost eliminată din legislația românească.