Frunda György

## Mulțumesc.

Vin la microfonul central pentru egalitate de tratament. Spuneam eu că și în sala de judecată procurorul și avocatul ar trebui să stea la același nivel, nu procurorul într-un loc și avocatul mai jos, pentru a sugera puterea cuiva.

Doamnelor și domnilor senatori,

M-a incitat discursul distinsului senator Urban pe această temă și simt nevoia să fac niște clarificări.

M-a și surprins poziția Domniei Sale, pentru că, prin pledoaria Domniei Sale, domnul senator creează un nou antagonism: între consumator, care are de suportat în viață, uneori, politica fiscală a unor mari puteri – bănci, societăți mari –, și aceste persoane juridice.

Pe logica Domniei Sale, diferența de putere dintre cetățean și societate ar trebui echilibrată printr-o decizie care să fie adusă de o singură instanță, de instanța de fond.

În legislația românească, din 1864, de când Codul civil belgian a fost tradus în fix 28 de zile și adoptat de Parlamentul de atunci – ca să fie foarte clar –, cu unele modificări, de atunci și până astăzi, niciodată, dar niciodată, nu a existat...

Ba da, greșesc, în anii ’50 a existat o perioadă când se decidea la un singur nivel, dar cu asesori populari.

Cu această singură excepție, în justiția din România nu s-a adus niciodată o hotărâre definitivă și irevocabilă la un singur nivel de judecată.

Hotărârile au fost întotdeauna supuse apelului și recursului, supuse sau numai apelului, sau numai recursului, dar tot timpul am avut posibilitatea – și trebuie să avem posibilitatea în continuare – de recurare a hotărârii.

Cenzura hotărârii de fond este chintesența statului de drept. Un judecător poate greși în primă instanță: poate să nu observe semnătura agentului constatator, lipsa datei întocmirii procesului-verbal. V-am dat două motive de nulitate absolută care nu pot fi aplicate.

Aveți dreptate în ceea ce susțineți, cu persoanele juridice. Cel sancționat este o persoană juridică, dar nu pot face, ca legiuitor, diferență între drepturile și obligațiile procedurale de atac în justiție: între drepturile și obligațiile persoanelor juridice, pe de o parte, și cele ale persoanelor fizice, pe de altă parte. Reglementarea procedurală trebuie să fie identică.

De aceea, luând în considerare scopul dumneavoastră nobil, cred că legislația nu aici ar trebui modificată, am greși dacă am modifica-o aici. Ar trebui să modificăm, doamnelor și domnilor colegi, legislația, în sensul de a introduce daune-interese, domnule coleg, în favoarea consumatorului care a avut de suferit un prejudiciu, pentru fiecare zi de plată. Dacă introduc acest mecanism, atunci persoana juridică, cel care are putere, care poate să-și angajeze un avocat bun, se va gândi să prevină acest lucru, pentru că va plăti pentru fiecare zi, și pot să folosesc, să gândesc instrumente mult mai eficiente, pragmatice, pentru a preveni abuzurile celor care au putere mare.