Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Ca de obicei, domnul senator Gheorghe David ne va ajuta cu mobilizarea trupelor către plen.

## **Domnul Gheorghe David:**

Bună dimineața tuturor!

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|absent| |Berca Gabriel|prezent| Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin absent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent

Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina delegație Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent

Domnule președinte, avem cvorum.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața!

Mulțumesc colegului nostru, domnul senator Gheorghe David, pentru operațiunea de relativ succes.

Suntem în cvorum de ședință.

Voi fi asistat la conducerea ședinței noastre de astăzi, 30 martie 2011, de către domnii senatori Petru Filip și Gheorghe David, secretari ai Senatului.

72 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment.

Dați-mi voie să vă rog și să-mi permiteți, ca de fiecare dată, cu multă prietenie și cu multă colegialitate să-i spunem „La mulți ani!” colegului nostru Iulian Marian Rasaliu. Este ziua lui de naștere astăzi.

Și, de asemenea, deși încă nu a ajuns...

Atunci, îl așteptăm pe al doilea aniversat, îl lăsăm să ajungă ca să-i facem o surpriză plăcută.

La mulți ani, sănătate și Dumnezeu să vă dea tot ce vă doriți!

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Procedură, domnule președinte.

Pe procedură, domnul senator Mihăilescu.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, ziua mea a fost pe 8 martie și mie nu mi-ați dat felicitări.

V-am trimis flori.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Nu, nu, să aud aici, să audă colegii, să știe toată lumea. Vă rog eu frumos, la anul să nu mă uitați. Mulțumesc.

Cine poate să vă uite, domnule senator? Nimeni nu poate să vă uite.

Încercați să vă programați zilele de naștere în zilele de plen, vă rog eu foarte mult, pentru că altfel nu funcționează sistemul.

Ordinea de zi.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la ordinea de zi de astăzi.

Votul dumneavoastră pentru ordinea de zi.

Și liderii grupurilor sunt convins că sunt în favoarea acestei operațiuni.

Cu 43 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru, programul obișnuit pentru o zi de miercuri.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, 4–9 aprilie 2011. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 41 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și nicio abținere, programul a fost aprobat.

Intrăm în agenda de legiferare.

Punctul 2 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2011 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (al treilea addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 12 ianuarie 2011 și la Bruxelles la 19 ianuarie 2011, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Am să-l rog pe domnul președinte Ghizdeanu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 22 martie 2011 și a hotărât, cu 5 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, să adopte un raport de admitere fără amendamente la proiectul de lege.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Domnul senator Gheorghe Marcu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Referitor la prevederile Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2011 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (al treilea addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 12 ianuarie 2011 și la Bruxelles la 19 ianuarie 2011, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009, prin care s-a aprobat acest împrumut de 5.000.000.000 euro, așa cum ați precizat dumneavoastră, poate suntem de acord cu această sumă, dar nu suntem de acord cu condițiile impuse în memorandumul suplimentar pe care noi astăzi trebuie să-l aprobăm.

Mai precis, nu suntem de acord cu acest deficit, mai ales la anul, de 3% din PIB, care în opinia noastră va fi realizat și anul acesta, de 4,4% din PIB.

Pe de altă parte, limitarea cheltuielilor privind salariile din sectorul bugetar�, este limitat la 39 de miliarde de RON. O observație, dacă-mi permiteți, pe viitor, moneda națională a României nu este RON-ul, ci leul. Haideți să încercăm să scriem „lei”.

În altă ordine de idei, nu poți limita cheltuielile salariale în sectorul bugetar la 39 de miliarde, în funcție de creșterea economică a unei țări, și nu putem limita aceste cheltuieli pe viitor.

De asemenea, aici s-a amintit de promulgarea Legii salarizării unitare și, respectiv, a Legii pensiilor, și în memorandum scrie explicit „cu consultarea experților Băncii Mondiale, a Fondului Monetar Internațional”. Întrebarea firească pe care o pun și astăzi: atunci care este rolul Parlamentului? Legiferează Parlamentul sau experții de la Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană?

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Mihăilescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt vreo 18 ani de când România apelează la asemenea forme de creditare, de când România are înțelegeri cu BERD, BEI, cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar, cu toate celelalte instituții și acest lucru ne-a permis să facem o serie întreagă de lucruri, nu discut acum cât au fost de bune sau cât au fost de nereușite. Totuși, este unica cale pe care putem progresa. Totuși, prin aceste metode, mai mult sau mai puțin contestate – și am participat la multe contestări din partea opoziției în toți acești ani –, se invocă tot felul de chestiuni populiste care nu au legătură cu esența materiei. Nu putem lega o condiționare sau alta de tot felul de clauze ale noastre de natură strict electorală.

Doi – nu trebuie văzut nimic imuabil. Dacă o economie se dezvoltă, dacă un guvern are succese în gestionarea banilor, toate aceste clauze pot fi subiecte de renegociere, dar nu putem fi de acord să spunem, pur și simplu, după o chestiune care a fost extrem de mult dezbătută, că noi nu suntem de acord cu acești bani. Am beneficiat cu toții de ei. Am folosit acești bani la greu, iar acum, la un anume moment X, declarăm cu o imensă superficialitate că pe noi nu ne interesează și votăm împreună.

Nu e vorba de un vot sau de altul. E vorba de o anumită poziție responsabilă și mă bucur că în perioada 2001–2004, când am beneficiat, de asemenea, de ajutoare importante, atunci a fost, dacă nu unanimitate, a fost un consens larg

pentru aceste chestiuni. Cred că acest consens trebuie să existe. Suntem membri în Uniunea Europeană. Avem de-a face cu o prelungire a Tratatului de la Lisabona, chiar dacă sunt discutabile anumite chestiuni, dar nu cred că asemenea poziții, exprimate și la microfon, ne pot fi utile.

Noi vom sprijini semnarea acestui memorandum și cred că România nu are alt loc decât în Uniunea Europeană, beneficiind de toate organismele care sunt.

De altfel, o să vedeți că și în continuare, pe ordinea de zi, avem asemenea proiecte.

Noi nu putem, numai din pur politicianism, să spunem că nu suntem de acord și invocăm tot ce spunem noi toată ziua la televizor.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă așteptam la puțin mai multă înțelepciune din partea Grupului parlamentar al PSD referitor la aceste condiționalități pe care le hulesc acum cu atâta ardoare și cu atâta patos critic.

Ar trebui să se uite puțin în Europa să vadă ce se întâmplă în țări mult mai dezvoltate decât România din punct de vedere economic. Să se uite puțin la Marea Britanie, să se uite puțin la Portugalia, la Spania, la Italia, să vadă că toate aceste măsuri, aceste condiționalități pe care noi le-am îndeplinit în 2010 și le îndeplinim în continuare în 2011 au devenit parte a politicii Uniunii Europene. Sunt convins că, dacă s-ar fi uitat puțin la ce se întâmplă în afara României, ar fi văzut că toate aceste condiționalități și le impun ei înșiși pe niște economii mult mai puternice decât cea a României.

Asta înseamnă că toate măsurile pe care noi le-am luat în 2010 și pe care continuăm să le luăm în 2011, cu toată opoziția pe care alianța socialistă o face – pentru că nu vorbim numai de PSD, vorbim și de PNL –, sunt corecte și dau rezultate. Este suficient să vedeți ultimele declarații ale lui Jeffrey Franks de la Fondul Monetar Internațional, să vedeți ultimele cotări ale României și vă veți da seama că tot ceea ce s-a făcut a fost corect.

De aceea, înțeleg, la un moment dat, rolul opoziției de a spune „nu”, dar nu înțeleg lipsa de înțelepciune și faptul că atunci când avem în față un proiect important spunem „nu” numai de dragul politicianismului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Tiberiu Günthner. Urmat de domnul senator Daea. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că aici avem pe ordinea de zi un memorandum suplimentar la un acord de împrumut la o înțelegere care s-a încheiat în iunie 2009 de Guvernul care exista la acea oră, Guvernul PSD-PDL.

În legătură cu majoritatea condiționalităților amintite mai devreme, și cu care, astăzi, colegii de la Grupul Parlamentar al PSD nu mai sunt de acord, vă spun că la vremea respectivă au fost de acord. Și acestea fac parte din acordul inițial de împrumut, care s-a aprobat în 2009 – după cum am spus – de Guvernul care exista la acea vreme. Nu am înțeles de ce această schimbare de atitudine față de aceste condiționalități.

Mulțumesc.

Domnul senator Daea, microfonul obișnuit.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am venit la acest microfon pentru a apăra onoarea Senatului României. Niciodată, până acum, nu am putut interpreta altfel decât în mod exact raporturile pe care le avem din punct de vedere instituțional. Niciodată nu voi admite, în calitatea pe care o am, de senator al României, ca eu să fac rabat și să atrag atenția colegilor când o fac.

M-a îndemnat să ies la acest microfon poziția președintelui comisiei. Este important, domnule președinte, ce spun acum. Este foarte important. Un președinte de comisie care, în mod deliberat, probabil – dacă nu, cred că a greșit și năzuiesc că va fi pentru ultima dată –, a spus aici despre o alianță care nu există: Uniunea Socialistă. Dacă folosim acești termeni în Senatul României, mă întreb cu ce rigoare lucrăm în comisia de fond pe care o conducem.

Din acest motiv am venit la microfon și cred că va fi pentru ultima dată. Aici, în Senatul României – nu spun dincolo, la Camera Deputaților, pentru că acolo climatul este altul, acolo climatul este cunoscut –, trebuie să păstrăm acest climat.

Îl rog pe domnul președinte ca altă dată, atunci când vine la microfon, să se adreseze corect instituțional celor care reprezintă astăzi componența Senatului României.

Vă mulțumesc, domnule coleg, că ați înțeles. Regret greșeala. Sper să fie ultima. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Am vrut să fiu sigur că... Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară.

Senatul este Cameră decizională, fiind vorba de un acord internațional.

De aceea

O secundă, să pornească sistemul de vot. A pornit.

Cu 42 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Dați-mi voie, până trecem la următorul punct din ordinea de zi, să vă informez referitor la dreptul de sesizare a Curții Constituționale în legătură cu Legea privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, așa-numita „lege a zilierilor”.

## Procedura de publicitate a fost astfel îndeplinită.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură, precum și din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 10.

## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre un proiect de lege inițiat de Guvernul României și are ca obiect de reglementare gestionarea de către România a contribuțiilor și a altor taxe colectate în cadrul aplicării politicii comune agricole și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură.

Prin acest proiect de lege se stabilesc autoritățile cu competențe în gestionarea contribuțiilor și taxelor instituite prin politica agricolă comună, se stabilesc competențele autorităților menționate. De asemenea, sunt reglementate obligațiile de plată a taxei pe excedentul pentru producția de zahăr și obligația de plată a taxei pe excedent pentru producție de izoglucoză, pentru depășirea cotei de lapte, respectiv colectarea creanțelor reprezentând veniturile proprii ale comunităților europene sau venituri transferate, care fac parte din sistemul de finanțare a fondurilor europene pentru agricultură.

Având în vedere raportul favorabil al comisiei de specialitate, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea prezentului proiect de lege.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare gestionarea de către România a contribuțiilor și altor taxe colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune și care fac parte din sistemul de finanțare al fondurilor europene pentru agricultură, precum și din sistemul resurselor proprii al comunităților europene și, de asemenea, stabilirea autorităților, dar și a competențelor acestora în gestionarea contribuțiilor și taxelor instituite prin politica agricolă comună.

Comisia a decis, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport favorabil.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Daea, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al PSD rămâne consecvent modului de lucru responsabil, principiilor pe care le-a lansat și pe care le-a urmat cu tenacitate și cu minuțiozitate în procesul legislativ, atunci când țara și-a ales un drum spre Uniunea Europeană, dar o facem în cunoștință de cauză de fiecare dată și intervenim acolo atunci când mecanismele nu sunt în regulă, vizavi de opțiunea pe care am avut-o la un moment dat.

Pe acest proiect de lege există compatibilitate între poziția Grupului parlamentar al PSD și există și claritate în mecanismele proiectate.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru raport și pentru proiectul de lege.

## Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnule președinte Ovidiu Marian, microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am vrut mai devreme să iau cuvântul pentru a nu întrerupe procesul de vot, dar nu aș vrea să creadă domnul senator Daea că a avut și dreptate în ceea ce spunea adineauri. Îl asigur că, într-o viitoare declarație politică, voi explicita ce înseamnă Alianța Socialistă ca să priceapă și Domnia Sa, iar în continuare voi folosi acest apelativ, chiar dacă Domniei Sale nu-i convine acest lucru.

Doamnă senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4, vă rog.

## Domnule președinte,

Cred că ar trebui să facem apel la bunul-simț al senatorilor, pentru că, dacă se continuă în acest stil, nimic nu ne împiedică să venim la microfon și să vorbim, de exemplu, despre „coaliția lăcustelor portocalii”, pentru că, după atâți ani de guvernare, au devalizat această țară, ca și cum ar fi trecut lăcustele prin ea.

Deci haideți să fim totuși cu ceva mai mult bun-simț, pentru că nu este în regulă ceea ce se întâmplă!

Și eu încurajez un limbaj decent și constructiv cel puțin în partea de legiferare, când nu suntem în dezbatere politică. Domnul senator Daea, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Niciodată, în Senatul României, nu voi apela la reguli improvizate, dacă se pot numi reguli cele pe care le improvizezi. Niciodată nu voi apela în Senatul României, cât timp voi mai sta... Și am făcut dovada, cât timp am fost, că nu am improvizat nici raporturi instituționale și nici nu am improvizat termeni care țin de altă zonă umană. Nu vreau să jignesc și să deranjez. Vreau un singur lucru, să îi spun stimatului coleg că nu am nevoie de explicații suplimentare. Îl privesc pe dumnealui și regret că am intervenit. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale asupra proiectului de lege cu care suntem sesizați?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați asupra raportului comisiei și asupra proiectului de lege.

Un singur vot.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcționarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. Doamnă vicepreședinte Bruchental, microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Ionela Bruchental-Pop** _– vicepreședinte_

_al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcționarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului este impus de situația în care se află această instituție, și anume, în acest moment, conturile AVAS sunt blocate în integralitatea lor și nu pot fi efectuate niciun fel de

plăți, ca urmare a popririlor instituite de executorii judecătorești în temeiul unor titluri executorii.

Aș dori să fac, încă de la început, precizarea că această situație nu are nicio legătură cu o eventuală proastă gestionare a activității AVAS, ci are la bază două aspecte esențiale, și anume: în urma unei hotărâri de Guvern din 2001, AVAS, cu toate că nu a fost niciodată parte în acest proces, a fost instituția care a primit în responsabilitate achitarea sumelor păgubiților FNI, iar un al doilea aspect este dat de echivalentul bănesc al imobilelor restituite societăților comerciale privatizate către foștii proprietari, prin efectul unor hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997.

Din aceste motive în acest moment AVAS nu poate efectua plata cheltuielilor pentru utilități, evaluarea activelor supuse valorificării, taxele de arbitraj, expertizele încuviințate de instanțele de judecată, deplasarea în teritoriu a executorilor AVAS, publicitatea anunțurilor de vânzare a activelor prin licitație publică sau transmiterea corespondenței aferente licitațiilor publice către debitori.

Tot de această situație sunt afectați în continuare și cetățenii care ar trebui să fie despăgubiți, deoarece instituția, neputând funcționa, nu poate produce venituri. Prin urmare, cu toate că există aceste popriri pe conturi, sumele sunt inexistente.

În scopul remedierii acestei situații este necesară adoptarea unor măsuri legislative cu aplicabilitate limitată de timp și, în acest sens, Guvernul României vă roagă să susțineți prezentul proiect de lege.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei, în unanimitate, au adoptat un raport de admitere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Dan Șova, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că am participat la o discuție foarte interesantă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu privire la propunerea Guvernului. Am avut o discuție foarte interesantă chiar cu doamna prezentă aici, vicepreședinte al AVAS.

Vreau să știm cu toții că, prin acest act normativ, de fapt, ni se cere ca, după funcționarii publici, după profesori și după magistrați, să mai avem încă o categorie în România în privința căreia să nu se respecte hotărârile judecătorești. Este vorba despre despăgubiții din procesele cu Fondul Național de Investiții. În aceste procese, procese colective de altfel, păgubiții FNI-ului au câștigat niște sume de bani și s-a stabilit ca aceste sume să fie plătite de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Astăzi, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vine, după ani de zile, și ne spune că nu vrea să plătească, nu că nu are bani. Eu vreau să-i reamintesc doamnei vicepreședinte, aici de față, că în loc să vină cu propuneri de nerespectare a hotărârilor judecătorești ar putea avea inspirația să consulte niște juriști de la AVAS care s-o îndrume către Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și să afle că, în asemenea situații, există Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Cum anul trecut, în exercițiul financiar 2010, Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului a început cu o sumă de 36 de miliarde și s-a terminat cu una de 760 și ceva de miliarde, toate date către clientela politică a PDL-ului, cred că din acest Fond de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului s-ar putea face micul efort de a se transfera o sumă mult mai mică, de altfel, pentru a stinge ultimii 25% din despăgubirile FNI-ului care au rămas către populație, și astfel să nu mai ajungă la Comisia Europeană că statul român, prin acte normative, decide nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Propunerea aceea temporară despre care vorbește doamna vicepreședinte vrea să transforme AVAS-ul într-o instituție care să nu poată fi executată silit până la 31 decembrie 2013.

Ca jurist, vreau să vă spun că am o opinie destul de diferită față de doamna vicepreședinte, în legătură cu caracterul temporar al unei măsuri. Dacă o măsură temporară ține doi ani, atunci, firește că viziunea colegilor noștri de la AVAS este una foarte diferită și de Constituția României, și de Codul de procedură civilă.

Mulțumesc.

Domnule senator Mihăilescu, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Îmi pare rău că nu am fost la dezbaterile comisiei raportoare cu privire la această problemă, pentru că, într-adevăr...

Tot pentru istorie trebuie să fac însă niște precizări. A fost, într-adevăr, o decizie, în anul 2001, pentru returnarea banilor păgubiților de la FNI, dar această decizie nu a avut în vedere decât un singur aspect: prima returnare, deci nu câștigurile celor de la FNI, pentru că au fost unii care au beneficiat de două-trei ori, și apoi s-a oprit acest joc piramidal. Acest lucru l-am făcut și a fost într-un fel rezolvată problema acelor amărâți – cum le place unora să spună – care au pierdut bani. După aceea s-a luat o decizie pe care o regret și în ziua de astăzi, și anume desființarea recursului în anulare. Nu mai există, practic, niciun fel de metodă. Este vădit că o chestiune obținută cu ajutorul avocaților sau cu alt ajutor este neapărat bătută în cuie și de aceea ne confruntăm cu nenumărate probleme.

După acest aspect au apărut numeroase procese bine instrumentate din punct de vedere al apărării, în care o serie întreagă de oameni care nici măcar nu plusaseră la acest fond au primit despăgubiri.

Nu vin în apărarea nimănui, dar acest mod de a cheltui resursele unei țări pe o afacere nenorocită nu este cea mai bună cale, încât după atâția ani să continuăm să susținem asemenea puncte de vedere.

Ani întregi am pierdut timp și energie cu aceste cauze. Nu contest acum ceea ce face AVAS-ul. Nu cunosc deciziile care au fost, dar este păcat că aceste chestiuni nu sunt rezolvate de către – să spun așa – instituțiile reprezentative ale statului, și mă refer și la justiție, care are permanent o altă poziție, încât noi trebuie să aprobăm o serie întreagă de cheltuieli – pot să le spun nemeritate.

Noi susținem acest proiect de lege pentru că nu este corect ca restul, nenumăratele instituții care sunt sub această umbrelă a AVAS-ului, și anume instituții falimentate sau cu participări minore, să nu poată funcționa în cadrul legal. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Greblă, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Problema pusă în discuție este foarte complexă și ar trebui să înceapă cu regretul că cei care au girat această afacere pe bani publici și cu antrenarea răspunderii statului român nu sunt după gratii și cu averile confiscate.

Nu s-a făcut acest lucru și acum ne aflăm în cu totul altă situație.

Avem niște hotărâri judecătorești definitive, irevocabile și executorii. În Senatul României, niciodată nu trebuie să punem la îndoială o hotărâre judecătorească definitivă, executorie, irevocabilă.

Guvernul României a imixtionat grav în problematica justiției în mai multe rânduri, în acest mandat al nostru ca senatori ai României, și anume a amânat, a suspendat executarea unor hotărâri definitive și irevocabile, ceea ce este flagrant neconstituțional și nelegal.

Ce face AVAS-ul acum ca să întreacă orice fel de limită în această privință? Nu zice că nu vine Guvernul cu un proiect de lege să suspende executarea hotărârilor judecătorești prin care statul român este obligat la niște sume de bani în favoarea unor cetățeni ai României. Propune o șmecherie, o ilegalitate, repet, o șmecherie pe care nici măcar administratorii de societăți comerciale dintr-o anumită zonă a țării nu și-au permis să o facă, și anume să reorganizezi AVAS-ul. În esență, acesta este conținutul proiectului de lege. Reorganizezi AVAS-ul, iar AVAS-ul astfel reorganizat va avea surse și două bugete proprii. Un buget rezultat din bugetul de venituri și cheltuieli pe care funcționează în prezent și un buget separat din activitatea de privatizare. Și ne obligă pe noi, acum, Senat al României, să spunem următorul lucru: sumele de bani pe care statul, prin intermediul AVAS-ului, este obligat să le plătească cetățenilor în baza hotărârilor definitive să fie urmărite numai din al doilea buget, care este constituit din valorificarea activelor statului.

Acesta este un buget incert, nu putem noi, chiar legiuitori, să limităm dreptul creditorului de a urmări oricare dintre bunurile aflate în proprietatea debitorului, astfel încât nu putem să fim de acord ca o instituție a statului... Eu sunt de acord că ea are dificultăți de funcționare în prezent, dar trebuie găsite modalitățile legale prin care să fie rezolvată această situație. Nu putem să fim de acord cu organizarea unei instituții a statului român care să aibă două bugete: un buget destinat funcționării instituției și celălalt buget, care este absolut incert, format din eventuala valorificare a unor active ale statului. Și din acest punct de vedere, prezentul proiect de lege este absolut, absolut inacceptabil. Am creat haos prin adoptarea legii pensiilor, legii sistemului unitar de salarizare. Oamenii s-au adresat justiției, au fost obținute hotărâri judecătorești, astfel încât nu mai știm în această țară dacă salariații acestei țări, dacă pensionarii acestei țări sunt plătiți după legi ale statului român sau sunt plătiți după hotărâri judecătorești, după nu mai știu ce alte acte din această țară. Și acum mai creăm un precedent, o instituție a statului care va funcționa cu două bugete absolut separate, cu ordonatori de credite diferiți pentru aceste două sisteme, ceea ce este – v-am spus – absolut, absolut inacceptabil.

## Mulțumesc.

Doamna senator Vasilescu, microfonul 4.

## Stimați colegi,

Adevărul este undeva la mijloc, pentru că nu putem lăsa niște instituții ale statului să nu mai funcționeze, și aici nu este vorba numai de AVAS, este vorba și de CNVM, care se află fix în aceeași situație.

Chiar dacă se blochează conturile acestor instituții și se direcționează toate fondurile către aceste hotărâri ale instanțelor, eu vă spun că datoria nu se stinge. Banii respectivi nu se pot plăti.

Și atunci noi ce avem de făcut în această situație? Îngropăm două instituții, dintre care CNVM-ul – dacă este închisă, se închide și Bursa, și, atunci, sigur, poate Guvernul României are o variantă, că tot nu vorbim de CNVM aici – mă întreb de ce nu intră în aceeași ordonanță și nu se discută pe același palier. Ei bine, Guvernul poate dorește ca din CNVM să facă un organism mai jucăuș și mai apropiat de actuala putere – ca să nu spun altfel, să folosesc cuvinte mai tari cum s-au folosit mai devreme aici de către unii colegi de ai noștri –, și atunci cred că singura soluție este cea pe care o spunea colegul nostru Dan Șova, și anume ca banii respectivi să se plătească din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Încă o dată vreau să vă reamintesc că, chiar dacă blocăm două instituții cum sunt AVAS-ul și CNVM-ul – ceea ce nu este foarte bine pentru România –, nu există bani pentru plata acestor hotărâri ale instanțelor. Și atunci, sigur, soluția este numai la Guvernul României, Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, cel puțin eu alta nu văd.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Vă reamintesc că suntem primă Cameră sesizată. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară și avem în fața noastră raportul și proiectul de lege.

Un singur vot pentru amândouă.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 45 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Inițiatorii?

Domnule senator Lazăr, microfonul 6, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” oferă dreptul de administrare a terenurilor din domeniul public de interes național, bineînțeles din perimetrul rezervației, Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, iar aceasta propune Guvernului concesionarea în condițiile legii a unor suprafețe de terenuri agenților economici autorizați și populației locale.

Inițiativa legislativă își propune să autorizeze Administrația Rezervației să concesioneze, prin licitație publică, fără a mai fi nevoie de o hotărâre de guvern, aceste terenuri din perimetrul rezervației în domeniu public de interes național pe care sunt amplasate bunuri imobile. Necesitatea unei astfel de modificări în atribuțiile Administrației Rezervației se motivează prin dorința de a accelera procedura de concesionare și este limitată doar la acele terenuri pe care sunt amplasate bunuri imobile.

Astfel se obține eliminarea unor verigi intermediare din procesul de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate bunuri imobile. Se poate accelera și procesul de absorbție a fondurilor europene pentru dezvoltarea durabilă a unor zone importante din Delta Dunării.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Apostol.

Microfonul 8.

**Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Raportul comisiei raportoare, domnul președinte Necula. Microfonul 7.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport de admitere, adoptat cu majoritate de voturi, și cu 4 amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Bara. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ultimele săptămâni au fost vreo trei inițiative legislative pe teme privind Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Este o dovadă că această zonă este deosebit de importantă, știm cu toții că reprezintă patrimoniu natural universal UNESCO și nici nu trebuie să mai insist în această direcție.

Vreau doar să spun că această problemă este deosebit de importantă în privința modului în care o abordăm și că avem deja o lege care reglementează concesionarea. Motivul că este nevoie de o accelerare a procesului de concesionare este neviabil, pentru că nu suferă întârzieri, ca urmare a legislației existente. Dimpotrivă, obiectivul principal al constituirii Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și al constituirii Administrației Rezervației este tocmai acela de a gestiona în interesul național această zonă de patrimoniu național, de importanță universală. Or, dacă minimalizăm importanța acestei zone, în sensul că lăsăm la aprecierea doar a Administrației Rezervației o problemă ce este de interes național și, în plus, venim și cu modificări care să asigure o concesionare cu drept de preempțiune, nu facem altceva decât să rezolvăm niște cauze particulare, poate că ale unor persoane pe care le putem cataloga în categoria „băieților deștepți”.

În fond, ce s-a întâmplat? Aceste active despre care se vorbește aici sunt active dezafectate, bunurile imobile sunt active dezafectate, sunt stații de pompare sau platforme de beton a căror destinație a fost schimbată. Pe aceste suprafețe corespunzătoare activelor au fost construite spații de turism sau de agrement, fără suport legal, iar acum vom găsi soluția să se intre în legalitate.

Cred că problemele Deltei trebuie rezolvate prin reglementări care vizează, în general, așa cum spuneam, gestionarea corectă și eficientă a resurselor Deltei și nu rezolvarea unor cauze particulare.

De aceea, noi vom vota împotrivă și vă rugăm pe toți să reflectați, să nu facem greșeli, cum au mai fost săvârșite. Vă reamintesc un singur lucru, îmi pare rău că mă întind puțin. Atunci când s-au privatizat societățile de stat, tot în ideea accelerării reformei economice, fosta Centrală a „Deltei Dunării” a fost transformată în societăți comerciale, au fost preluate aceste active care au ajuns în zona privată, chiar dacă unele dintre ele, cum sunt digurile, aveau funcție socială. Acum, când trebuie să intervenim pentru protejarea localităților de inundații, pentru că multe diguri au rol de apărare, autoritățile locale nu pot interveni pentru că ele sunt în zona privată. Deci avem un exemplu și vă rog foarte mult să reflectăm cu toții, să nu repetăm astfel de exemple, să venim cu reglementări care fac rău zonei Deltei Dunării. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Țuțuianu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă nu s-ar fi discutat aici despre susținerea „băieților deștepți”. Vreau să vă spun că această inițiativă legislativă este însușită de Grupul parlamentar al PSD, la propunerea colegului nostru Trifon Belacurencu, care cred că cunoaște foarte bine situația din Delta Dunării.

Situația, de fapt, este următoarea: sunt persoane fizice sau juridice care au achiziționat imobile, dar care nu au un titlu legal asupra terenului aferent acestor imobile. Proiectul propus are în vedere ca Administrația Rezervației „Delta

Dunării” să inițieze concesiunea prin licitație publică, acolo unde consideră necesar și unde se respectă obiectul de activitate pentru care s-au achiziționat respectivele imobile.

Amendamentele aduse în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului sunt amendamente care au rezolvat temerile despre care dumneavoastră vorbeați aici.

Ca atare, noi vom susține această propunere legislativă, o considerăm utilă, pentru că, stimați colegi, nimeni nu investește în imobile pentru care nu ai un titlu legal de proprietate asupra terenului aferent. Noi am mers pe formula care este legală – concesiune prin licitație publică –, și nu pe alte lucruri care să-i favorizeze pe unii sau pe alții.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Vă reamintesc faptul că suntem primă Cameră sesizată. Suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter de lege ordinară.

Dați-mi voie să-i urăm „La mulți ani” colegului nostru László Gyerkó.

La mulți ani, tot ce vă doriți și multă, multă sănătate și împliniri!

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.

Microfonul 10.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Demersul legislativ vizează amendarea problematicii referitoare la managementul resurselor umane și evoluția în carieră a cadrelor militare, cu aplicabilitate la nivelul sistemului de apărare și securitate națională.

Principalele reglementări pe care le supunem atenției dumneavoastră vizează majorarea limitelor de vârstă în grad pentru cadrele militare, punerea la dispoziție a cadrelor militare în cazul comiterii unor infracțiuni, reglementarea juridică a împuternicirii, posibilitatea acordării concediului fără plată cadrelor militare care își urmează soțul sau soția pe timpul îndeplinirii unor misiuni permanente în străinătate, obligativitatea de a participa la misiuni în străinătate, interdicția demisiei ca modalitate de trecere în rezervă a cadrelor militare în activitate care participă la misiuni în afara teritoriului statului român.

Având în vedere cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a da votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege, cu mențiunea că suntem de acord cu amendamentele rezultate din dezbaterile care au avut loc în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Meleșcanu.

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Acest proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare a apărut ca urmare a bulversării complete a sistemului de apărare printr-o serie de decizii, după părerea mea pripite, care au creat dificultăți deosebite.

Având în vedere că în Statutul cadrelor militare se prevedeau termene obligatorii de ieșire la pensie, pe grade, începând cu vârsta de 47 de ani, după introducerea sistemului de pensionare prin sistemul unic de pensii s-a majorat automat limita de vârstă pentru ieșirea la pensie la 60 de ani și, în perspectivă, la 65 de ani. Este evident că trebuie să fie majorată și limita de vârstă, pentru ca oamenii să poată ieși la pensie din sistemul militar, altfel există riscul ca mulți dintre ei să nu facă, pur și simplu, stagiul minim de cotizare pentru a ieși la pensie sau să fie aspru penalizați la pensie pentru că nu au o contribuție pe un număr semnificativ de ani.

Deci este o chestiune reală, este o chestiune urgentă pentru că foarte mulți, deja de la 1 ianuarie, se află în această situație, și acest lucru explică și de ce Senatul, în înțelepciunea lui, a aprobat procedură de urgență, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a adoptat foarte rapid un raport.

Vreau să vă spun foarte deschis că, după părerea mea, este o soluție proastă, este o soluție care încearcă să cârpească ceva care este prost croit, dar, în același timp, vă rog să avem în vedere cu toții faptul că ne aflăm într-o situație în care o serie de oameni sunt confruntați cu probleme reale care le influențează direct viața.

Nu consider că asta este soluția bună, dar, din punctul nostru de vedere, nu am avut altă posibilitate de a acționa decât să facem un raport de admitere, cu 19 amendamente admise. Vreau să vă spun că, în esență, ca urmare a acestor modificări, generalii vor ieși la pensie la 60 de ani, vor fi menținuți în activitate și după, iar toți ceilalți militari pot fi menținuți până la 60 de ani și, în perspectivă, până la 65 de ani, cu avizul medical și cu avizul șefului lor. Vom avea o armată tânără, energică. Va trebui să schimbăm și măsurile la uniformă, pentru că, totuși, la 65 de ani să fii comandantul unui pluton de infanterie nu este un lucru simplu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri... Nu este cazul.

Votul final... Ba da?

Domnule senator Dobra, v-a incitat problema cu măsura la uniformă, nu?

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. După cum vedeți, eu sunt îmbrăcat într-o uniformă în care încap.

Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că anul trecut a fost o inițiativă legislativă pentru revederea vârstei de ieșire la

pensie din instituția militară, în special a celor din Ministerul Apărării Naționale, pentru că exista în Statutul cadrelor militare, printr-o ordonanță de urgență, devenită lege din anul 2001, o discrepanță semnificativă între militarii din Ministerul Apărării Naționale – mă refer la cadrele militare – și militarii din celelalte structuri ale statului. Nu mai vorbesc despre cei care sunt funcționari publici cu statut special. Este vorba despre polițiști, care ieșeau la pensie la vârsta de 55 de ani, iar chestorii la 60 de ani. Și s-a încercat această variantă.

Sigur că apariția Legii privind sistemul unitar de pensii publice a grăbit această chestiune și noi am pus de acord legislația cu privire la statutul cadrelor militare cu legislația în domeniul muncii. Deci acestea sunt lucrurile, în esență.

La celelalte structuri militare, până la această dată, în principiu, prevederile actualei legi nu au adus modificări esențiale decât cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Fiind vorba de un proiect de lege cu caracter de lege organică, votul pe raport și votul final vor fi date în ședința de luni, 4 aprilie 2011.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Am să-l invit pe domnul secretar de stat Anton Niculescu, de la microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Anton Niculescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care urmărește stimularea și întărirea legăturilor dintre statul român și românii din afara granițelor țării noastre prin eliminarea unor interpretări și enumerări limitative, restricții de ordin geografic sau legate de statutul persoanelor vizate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Comisia pentru politică externă, raportul, vă rog.

Vă rog, unul dintre colegii din comisie, deoarece domnul președinte Corlățean este plecat la o acțiune în străinătate.

Înțeleg că este vorba de un raport de admitere fără amendamente.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Există intervenții cu privire la această propunere legislativă?

Nu.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere. Domnule senator Cordoș, domnule senator Pereș, vă rog...

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Domnule secretar de stat Irimie, microfonul 9, vă rog. ## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prezentul proiect de lege transpune prevederile art. 2 punctul 1 din Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei din 18 iunie 2009 în ceea ce privește modificarea a două directive referitoare la modificarea condițiilor de introducere pe piață a medicamentelor, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Având în vedere cele sus-menționate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport de admitere.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind sesizat în calitate de primă Cameră.

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri?

Nu sunt.

Votul final îl vom da în ședința de luni, 4 aprilie 2011. La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnul secretar de stat Irimie, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă deoarece considerăm că propunerea unei limite maxime de 10.000 de lei, ca și cheltuială efectivă pentru un caz, nu are fundamentare, iar în situația în care se depășește suma de 10.000 de lei casele de asigurări de sănătate trebuie să deconteze spitalelor numai 50% din valoarea serviciilor medicale, fără a se preciza cine va deconta restul de 50%. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Un singur vot pe raportul comisiei și pe propunerea legislativă.

Totuși... Vă cer scuze...

Doamnă senator Boitan, doriți să mai interveniți?

Vă cer scuze.

Vă cer scuze.

Rog și colegii să mă ajute pentru a putea să avem o atenție distributivă cu privire la colegii care doresc să intervină.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Același inițiator. Nu este prezent.

Domnule secretar de stat Irimie, vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea art. 287 din Legea nr. 95/2006. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o inițiativă care vizează mărirea numărului de membri din consiliile de administrație ale caselor județene de asigurări de sănătate prin cooptarea unor reprezentanți ai asociației pacienților, ai Colegiului Medicilor din România și ai Colegiului Farmaciștilor din România.

Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o inițiativă care vizează acoperirea unor cheltuieli care se fac în cazul diagnosticării și tratamentului pentru cazuri grele, deosebite, ce necesită cheltuieli mult mai mari decât media care este decontată în prezent, și inițiatorul propune ca o parte din această sumă, 50% din contravaloarea serviciilor medicale pentru fiecare caz de această natură, să fie decontată. Sigur, pentru sume ce depășesc 10.000 de lei.

Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport de admitere fără amendamente.

Senatul este primă Cameră sesizată, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Doamna senator Minerva Boitan, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o primă referire la inițiativa anterioară, pentru că aș fi insistat să se cunoască foarte bine situația plății cazurilor internate în spitale. Deci colegul solicitase o participare a Casei de Asigurări de Sănătate în plus față de tariful decontat obișnuit, care nu depășește 15 milioane de lei, la cazurile care depășesc 100 de milioane de lei.

Toate aceste cazuri, tratate, de obicei, în secțiile de terapie intensivă, solicită foarte mult bugetul spitalului. La nivelul caselor de asigurări există un fond de rezervă și s-ar putea interveni pentru aceste situații speciale, bineînțeles justificându-se de către cei care consumă bugetul. Referitor la prezenta inițiativă, colegul sugerează introducerea în consiliul de administrație a reprezentanților furnizorilor de servicii medicale, ceea ce nu corespunde principiului legii după care funcționează Casa de Asigurări de Sănătate, recte consiliul de administrație. Deci noi nu vom susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Vă

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind alocațiile de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Domnul secretar de stat Irimie, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea alocațiilor de hrană printr-un act normativ de nivelul legii.

Art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 prevede că: „Celelalte normative de cheltuieli stabilite în condițiile reglementărilor legale în vigoare se aplică în continuare și se vor actualiza de către Guvern potrivit condițiilor prevăzute prin dispozițiile legale de aprobare a normativelor de cheltuieli respective.”

Având în vedere cele sus-menționate, Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii au avut în vedere faptul că de la Hotărârea Guvernului nr. 429/2008, care stabilește cuantumul alocațiilor de hrană, nu s-a mai luat nicio decizie în acest sens de către Guvern, iar inițiatorii au subliniat în propunerea legislativă faptul că, în această perioadă, atât inflația, cât și mărirea TVA-ului influențează în mod negativ calitatea și cantitatea hranei care este acordată bolnavilor în spitale, în detrimentul acestora, evident.

Comisia a luat în discuție această propunere și a adoptat un raport de admitere.

Legea este ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Stimați colegi,

Vreau doar să vă dau câteva cifre, ca să vedeți pe ce cheltuiește statul român banii și cât:

– un șomer – 400 de lei pe lună, 13 lei pe zi;

– un copil – 42 de lei pe lună, 1,4 lei pe zi;

- un bolnav – 210 lei pe lună, 7 lei pe zi;

– un pușcăriaș – 2.400 de lei pe lună, aproximativ 80 de lei pe zi.

Oare pacienții sau copiii nu merită mai mulți bani decât pușcăriașii?

Vă mai reamintesc și faptul că atunci când am votat bugetul României sau, mai precis, când coaliția a votat bugetul României, aceasta nu a ținut cont de faptul că, însumat, toate serviciile secrete primesc mai mulți bani decât bugetul Ministerului Sănătății. Sigur, dând la o parte Casa de Asigurări de Sănătate.

Până la urmă, către ce ne îndreptăm? Să înțelegem că este mai bine să fii pușcăriaș în România decât pacient?

Astăzi sunt în stradă mai mulți pensionari, în fața Ministerului Sănătății, care protestează față de închiderea spitalelor. Ce răspuns aveți pentru ei?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Daea, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o zi a reformei în sănătate astăzi, pentru că în programul de lucru al Senatului și pe ordinea de zi există foarte multe legi care vizează acest domeniu.

Interpretând obiectiv lucrurile, înseamnă că atât Guvernul, ca inițiator, cât și parlamentarii au înțeles că în domeniul acesta este nevoie de legiferare. Din nefericire, unele dintre actele normative n-au putut să treacă prin votul Senatului, altele se străduiesc să fie bine prezentate și bine înțelese. A se vedea intervenția colegei de la PNL, doamna doctor, care, pe bună dreptate, a făcut o intervenție care să clarifice domeniul și să ne pună în situația de a înțelege ce decizii luăm.

Acum asistăm la o altă intervenție legislativă a unor colegi care simt domeniul, îl simt din interior, îl văd din afară și îl percep cu sufletul și cu buna intenție de a reglementa în această zonă.

Evident, dacă luăm în calcul spiritul legii și ne conducem pe normele de tehnică legislativă, putem să interpretăm cum se cuvine că unele observații ale Consiliului Legislativ sunt corecte. Dar dacă astăzi discutăm reforma în sănătate – și domnul secretar de stat, care mai tot timpul este prezent în Senatul României, poate face un efort și de această dată ca să mă asculte –, dacă astăzi spuneam că reforma în sănătate prezintă interes pentru ordinea de zi a Senatului României, este, cred, necesar să vedem că în această zonă, în care Guvernul n-a acționat de câțiva ani de zile, când bolnavul este într-un spital pe care-l avem în România, deocamdată nu putem să creăm altele, dar putem să ne gândim a le desființa. Când astăzi pensionarii cotizează la Casa de Sănătate, când pensionarii s-au gândit, ei, împinși de dorința guvernamentală, să facă și coplată la tichetele acelea care să le dea calitatea de bolnav, nu boala îl definește pe bolnav, ci tichetul plătit de bolnav.

Iată, astăzi, în Senatul României interpretăm în fel și chip, dar în niciun caz în direcția bolnavului, cum să nu încălcăm legea ca să-i dăm un polonic cu mâncare mai mult în spitalele României, că nu-i norma legislativă cea care să ne permită și că el, Guvernul, vezi Doamne, e cel care are grijă de bolnav prin hotărâri de guvern, și nu prin lege.

Mulțumesc domnului președinte. Doamna senator Boitan.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, se anunță Apocalipsa.

Vreau să revenim puțin la domeniul tehnic.

Solicitarea creșterii alocației de hrană nu este pentru a da mai multă mâncare bolnavilor, ci pentru a ajuta conducerea spitalelor de a acorda acea parte componentă a terapiei unui bolnav într-un spital, pentru că, de la regimul comun, există într-un spital mare până la 10–12 regimuri pe tipuri de afecțiuni.

În condițiile actuale, alocația de 7 lei pe zi nu permite decât un sărăcăcios regim comun și, practic, în condițiile în care bolnavul este hrănit de familie – pentru că nu moare nimeni de foame în spital, îi aduce familia – se împiedică o terapie normală, pentru că – știu eu? – trebuie să mănânce biscuiți și îi aduce de acasă untură, să nu spun altceva.

Deci inițiativa trebuie privită foarte serios, nu ca o inițiativă populistă, și trebuie să comparăm, sigur, cu alte alocări, așa cum a spus colega mea, dar este vorba de terapia bolnavilor din spital. Nu le dăm hrană corespunzătoare tipului de afecțiune, le dăm medicamente, materiale sanitare tot prin grija familiei și riscăm să transformăm spitalele în niște pensiuni, și dacă ne gândim la pensiuni, atunci trebuie, pe bază hotelieră, și alimentație.

Eu v-aș ruga să susțineți această inițiativă. Îmi pare rău că nu sunt aici colegii inițiatori.

Chiar dacă alocarea de hrană se modifică prin hotărâre de guvern, adoptând această inițiativă atragem atenția Guvernului că trebuie să se gândească și la acest aspect. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Supun atenției și votului raportul comisiei și propunerea legislativă.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 45 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 12 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnul vicepreședinte Calotă. Microfonul 10.

**Domnul Samuel Calotă** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 21/1992, potrivit căreia soluția instanței obținută la contestațiile la procesele-verbale încheiate de comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor trebuie să devină definitivă și irevocabilă, facem următoarele precizări.

Potrivit Constituției, este reglementat la art. 129 modul în care se pot folosi căile de atac împotriva unor procese-verbale de constatare a contravențiilor și, mai mult decât atât, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, prevede ca „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate”.

Aș vrea să fac o precizare, și anume că atunci când legiuitorul s-a gândit să modifice anumite acte normative, potrivit cărora soluțiile date de prima instanță să devină definitive și irevocabile, printre ele nu a cuprins-o și pe aceasta din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 ca să beneficieze de același regim.

Ca să nu vă rețin prea mult atenția, Guvernul nu susține această propunere legislativă. Suntem de acord să se găsească modalități juridice de soluționare mai rapidă a contestațiilor în instanță, având în vedere faptul că pe consumatori îi prejudiciază tergiversarea proceselor în instanță.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiatorii acestei propuneri legislative au fost preocupați de ideea scurtării termenelor până la data în care o măsură stabilită printr-un proces-verbal de contravenție de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor devine definitivă și irevocabilă, în acest caz optând pentru soluția ca plângerea împotriva procesului-verbal de stabilire a contravenției să rămână definitivă la judecătorie, nemaifiind nevoie de calea de atac a recursului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, dar cu numeroase observații și propuneri. Guvernul a trimis un punct de vedere negativ.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au transmis avize negative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere fără amendamente.

Legea face parte din categoria celor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnul senator Frunda, urmat de domnul senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc în dublă calitate: de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și ca jurist, ca avocat.

Cred că adoptarea unei asemenea propuneri legislative ar fi un atentat grav la bunul mers al justiției, la Constituția României și la numeroase convenții internaționale.

Accesul liber la justiție înseamnă nu numai posibilitatea de a ataca o hotărâre, un act administrativ pe cale judiciară, ci și a avea un drept efectiv la o cale de apel sau la o cale de recurs.

Știm cu toții că și în state de drept mult mai bine fundamentate ca România, uneori, judecătorii greșesc, din varii motive. Or, singurul remediu împotriva unei hotărâri judecătorești este apelul sau recursul. Pe scurt, calea de atac.

A frustra, a lipsi un cetățean de posibilitatea de a ataca o hotărâre a unei singure și prime instanțe este, după părerea mea, neconstituțional. Înseamnă știrbirea dreptului cetățeanului la un parcurs juridic normal, care să aibă cel puțin două faze, dacă nu trei. De aceea, comisia noastră a votat în unanimitate împotriva acestei propuneri legislative.

Argumentul, de altfel logic, de scurtare a termenelor în care instanța se pronunță și de apropiere a momentului hotărârii definitive de momentul introducerii acțiunii, în cazul de față a contestației, este o cerere justificată, este o problemă reală, dar aceasta nicicum nu se poate realiza prin lipsirea căii de atac de către contestatar.

În sistemul juridic românesc se încearcă acum scurtarea termenelor de judecată, fie prin așa-numita „Mica reformă”, care are hibele ei, fie prin adoptarea noilor coduri de fond și de procedură, dar în niciun caz nu se poate accepta ideea renunțării la o cale de atac.

De aceea, noi susținem ideea respingerii raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a respingerii acestei propuneri, care, cu toate bunele intenții pe care le are, aduce grave știrbiri dreptului fundamental la o justiție liberă, accesibilă tuturor și în două faze pentru toți justițiabilii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Urban, unul dintre inițiatorii acestui text. Microfonul central.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să încerc să am o pledoarie cât mai convingătoare în ceea ce privește susținerea acestei propuneri legislative.

În primul și în primul rând, exact ca în punctul de vedere al Guvernului, și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, prin domnul senator Frunda, ne-a vorbit despre drepturile cetățeanului, care ar fi știrbite în materia contravențiilor aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor persoanelor juridice, cetățenii acestei țări ar fi știrbiți în dreptul lor de a se adresa justiției pe calea unui apel sau a unui recurs.

În primul și în primul rând, niciodată Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu poate să aplice sancțiuni decât persoanelor juridice. ANPC-ul nu are atribuțiuni în a sancționa persoanele fizice. Deci dreptul unui cetățean de a se adresa justiției nu este încălcat.

În al doilea rând, sancțiunile aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor agenților economici vizează tocmai drepturile acestor cetățeni. Este o

realitate că trăim într-o țară dominată de companii puternice: bănci, firme de telefonie mobilă, furnizori de internet. Aceștia, în mod frecvent, încalcă și abuzează drepturile consumatorilor, consumatori care nu au bani, nu au posibilitatea de a-și lua un avocat foarte bun pentru a se lupta cu aceste entități extrem de puternice și, atunci, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor vine și aplică sancțiuni. Printre acele sancțiuni apar și dispoziții prin care se dispune acelor companii să remedieze situația sau să achite un prejudiciu persoanei, consumatorului care a suferit o daună în urma unei practici neloiale, nelegale a companiei respective.

Or, tocmai la acest lucru se referă această propunere legislativă, pentru că în practică, întrucât aceste companii, aceste bănci își permit, au bani, își pot angaja avocați, atacă în instanța de judecată orice amendă pe care o primesc. Chiar dacă au dreptate, chiar dacă nu au dreptate, ei știu foarte bine că atacând-o în instanță se suspendă atât obligația lor de a plăti amenda, cât și obligația de a-l despăgubi pe consumator.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Un drept la replică, domnul senator Frunda, urmat de domnul senator Țuțuianu și de domnul senator Daea.

Duelurile serioase se duc de la microfonul central. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

Vin la microfonul central pentru egalitate de tratament. Spuneam eu că și în sala de judecată procurorul și avocatul ar trebui să stea la același nivel, nu procurorul într-un loc și avocatul mai jos, pentru a sugera puterea cuiva.

Doamnelor și domnilor senatori,

M-a incitat discursul distinsului senator Urban pe această temă și simt nevoia să fac niște clarificări.

M-a și surprins poziția Domniei Sale, pentru că, prin pledoaria Domniei Sale, domnul senator creează un nou antagonism: între consumator, care are de suportat în viață, uneori, politica fiscală a unor mari puteri – bănci, societăți mari –, și aceste persoane juridice.

Pe logica Domniei Sale, diferența de putere dintre cetățean și societate ar trebui echilibrată printr-o decizie care să fie adusă de o singură instanță, de instanța de fond.

În legislația românească, din 1864, de când Codul civil belgian a fost tradus în fix 28 de zile și adoptat de Parlamentul de atunci – ca să fie foarte clar –, cu unele modificări, de atunci și până astăzi, niciodată, dar niciodată, nu a existat...

Ba da, greșesc, în anii ’50 a existat o perioadă când se decidea la un singur nivel, dar cu asesori populari.

Cu această singură excepție, în justiția din România nu s-a adus niciodată o hotărâre definitivă și irevocabilă la un singur nivel de judecată.

Hotărârile au fost întotdeauna supuse apelului și recursului, supuse sau numai apelului, sau numai recursului, dar tot timpul am avut posibilitatea – și trebuie să avem posibilitatea în continuare – de recurare a hotărârii.

Cenzura hotărârii de fond este chintesența statului de drept. Un judecător poate greși în primă instanță: poate să nu observe semnătura agentului constatator, lipsa datei întocmirii procesului-verbal. V-am dat două motive de nulitate absolută care nu pot fi aplicate.

Aveți dreptate în ceea ce susțineți, cu persoanele juridice. Cel sancționat este o persoană juridică, dar nu pot face, ca legiuitor, diferență între drepturile și obligațiile procedurale de atac în justiție: între drepturile și obligațiile persoanelor juridice, pe de o parte, și cele ale persoanelor fizice, pe de altă parte. Reglementarea procedurală trebuie să fie identică.

## Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea mai întâi să lămurim care este situația sau cum se pune problema. Avem o constatare făcută de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Aceasta întocmește un proces-verbal, aplică o sancțiune, iar împotriva procesului-verbal de sancționare a contravenției, la momentul acesta, legea permite plângere la judecătorie, iar împotriva soluției pronunțate de judecătorie se poate face recurs la instanța superioară, care este tribunalul, secția de contencios administrativ.

Ce dorește colegul nostru, domnul senator Urban?

Domnia Sa vrea să suprime calea de atac a recursului, în așa fel încât hotărârea pronunțată de judecătorie, într-un complet de un singur judecător, să rămână definitivă și irevocabilă.

După părerea mea, argumentele aduse aici de domnul senator György Frunda sunt valabile, pentru că observ o tendință și din partea unor parlamentari, dar și din partea actualei puteri de a suprima calea de atac a recursului în materie contravențională.

Am să vă dau doar două exemple.

Recent, prin așa-zisa „lege a micii reforme” în justiție, Guvernul a venit și a mai suprimat calea de atac a recursului în materia contravențiilor la circulația pe drumurile publice și în materia contravențiilor la fapte care privesc ordinea publică.

După părerea mea, o asemenea manieră de a rezolva problema contravențiilor vine în contradicție cu însăși Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede dreptul la un recurs efectiv – art. 6.

Al doilea lucru care trebuie spus: nu am rezolvat în acest fel problemele. De ce există calea de atac a recursului? Pentru că totdeauna s-a considerat că trei judecători, de exemplu, pot gândi mai profund asupra unui litigiu pe care-l au în față decât un singur judecător. Calea de atac a recursului este un remediu procedural pentru o hotărâre care la fond poate fi greșită.

Pe chestiunea abuzurilor pe care le fac marile companii multinaționale sunt de acord însă cu domnul senator Urban, că există o disproporție de putere, dacă vreți, economică între comerciant și consumator, care, de regulă, este o persoană fizică. Aproape totdeauna este o persoană fizică.

Mulțumesc. Domnul senator Greblă, microfonul central.

Colegii noștri au fost preocupați de o problemă reală – citez din expunerea de motive –, „pentru a evita tergiversarea cu rea-credință a soluționării dosarelor în această speță”.

Într-adevăr, procesele durează foarte mult timp în România. Calea pentru a evita tergiversarea, pentru a scurta durata soluționării proceselor, după opinia mea, nu este aceea a eliminării recursului, a eliminării unei căi de atac, ci a modificării legii.

S-au făcut ceva pași prin legea micii reforme, în așa fel încât procesele să fie soluționate la timp. Eventual, judecătorii să dea dovadă de mai mult curaj în acordarea despăgubirilor și a daunelor-interese, în a sancționa cu daune cominatorii orice fel de întârziere în executarea obligațiilor stabilite de către agentul constatator sau prin hotărâre judecătorească și, din acest punct de vedere, ar exista posibilități pentru ca durata proceselor să fie mai mică.

A elimina posibilitatea utilizării căilor de atac numai din acest motiv mi se pare că este periculos din punct de vedere al sistemului judiciar. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu cred că s-ar rezolva mare lucru din problematica reală de care au fost preocupați colegii noștri, pentru că, de regulă, tergiversarea soluționării cauzelor are loc la instanța de fond. La instanța de fond procesele durează un an, doi, trei. În faza de recurs, procesele au o durată mult mai scurtă: unu, două, maximum trei termene, astfel încât nici din acest punct de vedere eficiența dorită de colegii noștri nu s-ar rezolva în acest fel.

Este motivul pentru care și eu, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am votat împotriva acestei soluții găsite de colegii mei, dar, în calitate de președinte, am fost obligat să vă supun atenției raportul comisiei, adoptat cu majoritate de voturi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Daea, microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Și de la acest microfon, nu numai de la cel central, se tranșează dispute și sunt contradicții. De data aceasta eu am o problemă cu propria-mi conștiință.

Să votez eu, senatorul Daea, pentru un act normativ semnat de colegul Urban, pe care îl prețuiesc?

Să mă folosesc eu de pledoaria dumnealui pentru a trezi în conștiința mea modalitatea de vot? Și, atunci, mă trimit singur la situații pe care le-am văzut și pe care încerc să le prelucrez. Alaltăieri, colegul Urban făcea o pledoarie care nu mi-a dat posibilitatea să o apreciez.

Nu vreau să revin, pentru că îl prețuiesc mult. Nu de puține ori a făcut corp comun cu altă gândire decât a Guvernului, iar cel ce vă vorbește l-a susținut și-l va susține.

Mă folosesc de acest prilej ca uitarea să nu se așeze pe paginile de dezbatere ale Senatului României, pentru că luni a greșit. A greșit și este vicepreședinte al comisiei, iar un vicepreședinte nu poate să greșească, mai ales că este în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este un valoros jurist și un bun avocat, și un bun coleg, și un apreciat senator.

În consecință, mă aflu în această dilemă a conștiinței mele. Cred că până ajungem acolo unde se va da votul mă voi decide, cu rugămintea ca și domnul Urban să reflecteze. Vă mulțumesc, stimate coleg.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Misterioase sunt căile Domnului!

Am epuizat aici seria intervențiilor cu privire la această inițiativă legislativă. Avem în fața noastră un raport al comisiei și propunerea legislativă. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul României este primă Cameră sesizată.

## Raportul este de admitere.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri speciale necesare pentru încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2011.

Domnule ministru...

## Nu?!

Doamnă Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 8.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de lege, Guvernul propune stabilirea măsurilor speciale necesare pentru încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Administrației și Internelor pentru anul 2011. Este vorba despre acele mecanisme care să permită ministerului să ia măsurile necesare pentru a se încadra, începând cu luna aprilie, în bugetul aprobat.

Precizez faptul că în urma dezbaterilor din comisiile de specialitate am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, însă Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a formulat un raport de respingere a propunerii legislative, cu care nu suntem de acord.

Susținem proiectul de lege în forma prezentată de Guvern și mai precizez faptul că, referitor la acest proiect de lege, au avut loc dezbateri pe procedura de transparență decizională și a fost obținut avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și al Consiliului Economic și Social, în forma care v-a fost prezentată.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Bașa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri?

Domnule președinte Meleșcanu, microfonul 2.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Nu am nimic de comentat în legătură cu raportul, care este un raport de respingere. Vreau însă să îmi exprim nedumerirea în legătură cu faptul că la una dintre comisiile de specialitate, pe care am onoarea să o conduc, mă refer la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, acest proiect de lege nu a fost repartizat.

Din punctul meu de vedere, fără îndoială că există serioase argumente ca el să fie discutat în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, dar să nu uităm totuși că ceea ce ține de activitatea Ministerului Administrației și Internelor intră și în competența Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Mai mult, din punctul nostru de vedere, am fi perfect îndreptățiți pentru așa ceva. Am avut deja o discuție la care a participat domnul ministru Igaș pe tema acestui proiect de lege, ne-am prezentat observațiile și mi se pare foarte firesc să avem și noi posibilitatea fie de a prezenta numai un aviz, fie să fim coraportori. De aceea, propunerea mea – v-aș ruga să o supuneți la vot – este să retrimitem proiectul și la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională pentru aviz.

Eu aș prefera pentru raport comun cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, dar dacă se consideră că este prea complicat, atunci rămâne pentru aviz și eu sunt sigur că vă vom putea oferi argumente suplimentare pentru opinia dumneavoastră negativă față de acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Bașa,

Aveți un comentariu referitor la cele afirmate de domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Meleșcanu?

Da. Opinia mea a fost pozitivă, dar a trebuit să mă supun majorității comisiei.

Pe de altă parte, înțeleg, domnule președinte, că avizul pe care l-ați fi eliberat dumneavoastră ar fi fost un aviz nefavorabil, ceea ce este în nota raportului, așa că nu văd de ce am retrimite proiectul la comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu toată simpatia pentru doamna secretar de stat, aș vrea să vă spun că abordarea problemei de la Ministerul Administrației și Internelor s-a făcut după o logică – iertați-mi încă o dată expresia – de milițian. Adică întâi s-a tăiat bugetul și după ce s-a tăiat bugetul s-a văzut de unde trebuie să tăiem ca să ne încadrăm în acel buget. Dacă aceasta este logica după care lucrăm în Ministerul Administrației și Internelor, dați-mi voie să vă spun că este total greșit.

În al doilea rând, avem privilegiul de a-l avea pe domnul senator Blaga în sală și îmi aduc aminte că, pe la sfârșitul anului 2008 sau începutul anului 2009, se discuta despre

majorarea numărului de angajați la Ministerul Administrației și Internelor și nu era o cifră foarte mică, ci 3.000 de agenți de ordine.

Acum venim și reducem, nu am înțeles cu cât. Poate ne dă ministerul acum un răspuns referitor la care este numărul de posturi desființate, câte sunt ocupate, câte sunt neocupate, ca să înțelegem exact cât va avea de suferit sistemul de ordine publică din România. Fiindcă noi discutăm despre reducerea personalului, despre desființarea posturilor de poliție din mediul rural, în condițiile în care starea de infracționalitate, și în mediul rural, și în mediul urban, a crescut și, atunci, există, chiar dacă nu doriți să vedeți, o stare de îngrijorare în opinia publică.

Am avut și eu întâlniri cu alegătorii mei în colegiu zilele acestea și vă spun că mulți dintre ei pun problema desființării posturilor de poliție din mediul rural și o consideră o măsură care nu face decât să genereze probleme suplimentare în respectivele localități.

Deci, față de aceste considerente, prima întrebare este: câte posturi dispar – câte dintre cele ocupate, câte dintre cele neocupate?

A doua întrebare – art. 4 alin. (2) din proiectul de lege vorbește, referitor la art. 21 din anexa la legea actuală, de acordarea unor drepturi pentru personalul disponibilizat și aș vrea să ne răspundeți: care sunt acele drepturi și care este cuantumul sumelor care se vor plăti acestor persoane disponibilizate și nu cumva era mai bine să folosim sumele acestea pentru a menține în activitate o parte din personal?

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Bălan, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În esență, proiectul de lege înseamnă reducerea a aproximativ 9.000 de posturi existente, 9.000 de cadre militare de diferite categorii, printre care și preoți militari – cred că este o premieră –, care vor rămâne fără loc de muncă. Acest proiect de lege apare în condițiile în care tot mai multe inspectorate județene solicită aprobare pentru ocuparea posturilor vacante și unele dintre ele chiar suplimentarea de posturi. Mă refer în special la județele din zonele de frontieră, unde s-a ajuns la situații paradoxale, ca într-o comună cu 4-5 sate să avem unu sau doi polițiști.

Ce li se oferă viitorilor 9.000 de șomeri? Un singur lucru: cursuri gratuite – iată mărinimia Guvernului – pentru reconversia forței de muncă, pentru recalificarea lor. Nu știm spre ce domenii, pentru că, din păcate, în momentul de față în toate domeniile se fac reduceri, nu angajări. Singurul licăr de speranță ar fi intrarea în structurile de poliție locală – cu prioritate, se spune în textul legii –, dar aceste structuri sunt greu de finanțat și sunt foarte puține, din cauza imposibilității administrațiilor locale de a le suporta.

Mai mult, aici apare un termen nou, ca angajarea să se facă prin concurs de dosare, deci nu prin concurs sau examen, lucru constatat și de Consiliul Legislativ și considerat nelegal.

Consider că adoptarea proiectului de lege în această formă va conduce la scăderea capacității de menținere a ordinii publice și la creșterea infracționalității și, în consecință, vom vota împotriva ei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Boitan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, doresc să explic votul negativ pe care l-am dat noi în cursul zilei de ieri. O parte din motive au fost prezentate de colegii noștri.

Am solicitat reprezentantului ministerului – și mă bucur că acum este prezent în sală domnul ministru – să ne prezinte care este raportul dintre angajații civili și angajații militari din acest minister, să ne prezinte raportul dintre cheltuielile pentru salarizare și cheltuielile totale ale acestui minister. Am cerut să ne precizeze cum au gândit această restructurare, cât personal civil are ministerul – pentru că personalul civil are aceleași drepturi sau facilități, dacă vreți, ca și cel operativ –, fiindcă noi eram extrem de interesați să știm cât va fi afectată munca efectivă, operativă a polițistului cu care noi avem de-a face și pe care noi ne bucurăm să-l vedem în activitate.

Nu am primit nicio dată concretă vizavi de această inițiativă, în schimb, pe parcursul celor trei articole, se vorbește despre plățile compensatorii și așa mai departe. Păi, dacă există bani la Guvern pentru aceste plăți compensatorii, să-i lase în activitate cel puțin pe cei de care noi avem nevoie și populația are nevoie, în condițiile în care toate statisticile arată o creștere a infracționalității în România, firească, de altfel, în perioada de sărăcie cu care ne confruntăm noi acum.

Nu înțelegem ca acest minister să recurgă la dispoziții legale față de angajarea în poliția comunitară. Nu le aparține. Și nu înțeleg să-i recomande ca angajare pe acest sector, în condițiile în care îi disponibilizează.

Mai aveam o întrebare și probabil cineva îmi va răspunde. Câți dintre cei cuprinși în listă au strigat la anumite porți acum câteva luni?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Meleșcanu. Microfonul 2.

Vă cer scuze, domnule președinte, că îmi permit să iau cuvântul a doua oară.

## Stimați colegi,

Având în vedere și cele spuse de președintele comisiei, care nu vede necesitatea retrimiterii la comisie, ținând cont și de urgența, să-i spunem, tranșării acestei chestiuni, vă rog să-mi permiteți să mă exprim de data aceasta pe fond, fără a insista pe ideea de retrimitere la comisie.

Domnule președinte,

Colegii mei au menționat deja că întreaga construcție a acestui act normativ este profund defectuoasă. El pornește de la ideea structurării Ministerului Administrației și Internelor după fondurile pe care le primește. Dacă aceasta este ideea fundamentală, atunci nu avem nevoie să adoptăm un asemenea proiect de lege, întrucât, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, există posibilitatea tuturor ordonatorilor de credite din România de a se încadra în limitele bugetare aprobate pentru instituția respectivă.

În cazul de față însă, situația este cu totul alta. Se încearcă să se creeze o legitimitate juridică pentru măsuri de restructurare în Ministerul Administrației și Internelor care nu au fost aprobate de nimeni. Ideea că punem căruța înaintea boilor, ideea că vedem câți bani avem și în funcție de asta ne decidem asupra structurilor, inclusiv personal, inclusiv organizare, este o idee profund păguboasă, care nu se va bucura niciodată de sprijinul nostru.

Noi considerăm că în acest domeniu, ca și în alte domenii, trebuie pornit de la sarcinile, misiunile care revin Ministerului Administrației și Internelor. Pe această bază trebuie făcută o structură care să ne asigure, să-i asigure pe cei de specialitate, pe miniștri, pe secretarii de stat, că ministerul dispune de o structură care îi permite să ducă la îndeplinire misiunile respective. Și abia după aceea putem să vedem care sunt problemele bugetare.

Altă obiecție de fond în legătură cu acest proiect de lege este legată de modul în care sunt tratate aspectele de ordin social ale acestei măsuri. Vreau și eu să subliniez, ca și doamna senator Boitan și colegii care au intervenit până acum, că nu am primit niciodată informații cât de cât exacte despre numărul de reduceri. Sunt cifre cuprinse între 6.000–9.000 și 18.000. Au fost vehiculate cifre foarte diferite.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Prelucrând cu mintea titlul proiectului de lege – Proiect de lege privind unele măsuri speciale necesare pentru încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2011 –, mi-am pus instantaneu întrebarea: de ce să o facem noi?

Răspunsul l-am căutat și, parțial, l-am găsit. Sper să-l mai găsesc până la sfârșitul dezbaterii.

Parțial, pentru că domnul ministru, colegul nostru, se află într-o dificultate majoră.

Domnul Igaș, colegul nostru de Senat, nu poate singur să facă ceea ce îi este necesar – nu știu dacă și util –, și atunci Guvernul a luat calea Parlamentului, să nu zic calea pribegiei. A luat calea Parlamentului să legiferăm noi dacă cadrele militare din activitate se reduc, soldații și gradații voluntari pleacă, preoții militari, de asemenea, funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor părăsesc locul de muncă.

Stimați colegi,

Dincolo de nuanța de destindere a intervenției mele, există temerea că ne aflăm într-un moment extrem de delicat, având în vedere contextul în care analizăm și ne desfășurăm activitatea. Când astăzi peste tot și oriunde, când astăzi, la ore diferite și aproape mai tot timpul, ne întâlnim cu infracționalitatea, se pun următoarele întrebări: ce măsuri iei să o reduci, ce diagramă de atribuții și responsabilități face ministerul, ce structură își construiește pentru a răspunde la comandamentul național de liniște publică, de ordine, de siguranță, de încredere în instituții și în noi înșine?

Dacă mie îmi scapă în analiza mea elementele de temere, v-aș ruga, domnule președinte al Senatului, să ascultăm și părerea domnului ministru Igaș, mai ales că este colegul nostru, să-i înțelegem frământările

, să-i cunoaștem dorințele și să-l ajutăm într-o direcție bună, pentru că este în Senatul României și avem o asemenea posibilitate.

V-aș ruga, domnule președinte, să solicitați – că înțeleg că domnul ministru dorește, și-a notat o parte din cele spuse de mine – să dea informații suplimentare în susținerea actului normativ.

Vă mulțumesc.

Pe calea bătătorită a drumului pribegiei...

Dacă domnul ministru dorește să intervină, cred că este utilă și necesară intervenția domnului ministru și senator Igaș.

Vă rog, microfonul central.

**Domnul Traian Constantin Igaș** _– ministrul administrației și internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nici nu știu cui să-i mulțumesc că am fost invitat la cuvânt: domnului Daea, domnului Geoană?

## **Din sală:**

Fondului Monetar Internațional.

Important este că mă pot adresa colegilor senatori...

Fondului Monetar Internațional.

...pe acest proiect de lege important, dezbătut în comisii și foarte mult comentat, în special la posturile de televiziune.

Pornind de la o realitate pe care o avem în momentul de față în România, și anume că avem astăzi undeva la 400 de polițiști la 100.000 de locuitori, pe când în statele europene media este cu totul alta, fiind undeva pe la 300 la 100.000 de locuitori. Asta este realitatea pe care o avem în 2011 în România și de aici trebuie să pornim orice fel de discuție.

Sigur, nu vreau să intru în polemică cu niciun coleg din Senat, mai ales că ne știm și ne respectăm. Aveți poziții diferite probabil față de cele ale Ministerului Administrației și Internelor și față de Grupul parlamentar al PDL, dar asta nu ne împiedică să ducem mai departe acest proiect început încă din 2010, când era ministru domnul Vasile Blaga. L-am preluat și în anul 2011 vreau să îl și definitivăm.

Domnul senator Daea spunea că astăzi este ziua în care reformăm sănătatea. Eu aș spune că 2011 va fi anul în care va trebui să reformăm structurile Ministerului Administrației și Internelor. Pornind de aici, vă pot spune că, după ce acest proiect de lege va fi adoptat de Parlament, după ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, în structurile Ministerului Administrației și Internelor vor rămâne aproximativ 132.000 de persoane angajate, pentru că tot era o întrebare, o mare dilemă: câți pleacă, câți rămân...

Sigur că vor pleca din toate structurile, din toate armele și din toate compartimentele. Încercăm să-i reașezăm în așa fel încât să avem o eficiență mai mare decât am avut până în acest moment și va trebui să gândim toată organizarea lor.

S-a adus în discuție aici faptul că urmează să se desființeze sau nu anumite posturi de poliție. Este pasul următor, dacă vreți, pe care încă nu l-am definitivat, dar ce pot să vă spun cu siguranță este că vom încerca să creionăm și să creăm acele echipe mobile, pe care să le regăsim în permanență, 24 din 24 de ore, în mediul rural pentru a elimina acele acte care deranjează cetățeanul.

Vreau să mai spun, în final, un lucru. Dacă, pe cale naturală, anual, în jur de 2.000 de angajați din toate structurile părăsesc sistemul – prin demisie, prin pensionare, prin deces –, anual pregătim aproape 3.000 de absolvenți, pe care îi scoatem pe piața muncii. Din start vedem că avem un mare decalaj. Acești studenți, acești subofițeri, care sunt plătiți din bani publici, atunci când termină cursul de pregătire nu au loc pentru a munci dacă nu gândim foarte bine inclusiv sistemul de învățământ. Și cred că, atunci când discutăm de reorganizarea acestui minister, trebuie să pornim de la sistemul de învățământ, și acest lucru îl vom face. Sigur, vom continua până acolo încât să creăm structuri ale Ministerului Administrației și Internelor foarte profesioniste și aplicate pe ceea ce vor face în fiecare zi.

Mulțumesc și eu. Doamna senator Ecaterina Andronescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit la microfon dacă nu aș fi ascultat cu mare atenție ceea ce a spus aici domnul ministru Igaș.

Aș vrea să fac o precizare din start. Toate cifrele de școlarizare care vizează Ministerul Administrației și Internelor sunt stabilite la nivelul acestui minister. Deci eu personal cred că ar fi fost normal întâi să redimensionăm cifrele de școlarizare la nivelul actualelor necesități și în conformitate cu strategia pe care ministerul o stabilește și, după aceea, treptat și într-o manieră cât se poate de firească, să se reglementeze și numărul salariaților din acest minister, pentru că, altfel, nu facem decât ca pe oamenii pe care i-am pregătit special – și care nu se pot adapta atât de ușor altui domeniu – să-i trimitem și să nu ne pese de ceea ce se întâmplă cu ei.

De aceea, domnule ministru, eu cred că problema cu care dumneavoastră veniți astăzi în fața Senatului României este mai complicată decât în alte ministere, pentru că este vorba despre o pregătire cu care acești absolvenți ai școlilor care sunt dedicate Ministerului Administrației și Internelor nu au unde să se angajeze după ce dumneavoastră îi scoateți din sistem.

Mi se pare că este, pur și simplu, o nepăsare față de niște oameni care s-au pregătit special și care nu au nicio vină că dumneavoastră îi scoateți acum fără alternative.

Și vreau să vă mai aduc în discuție dumneavoastră, aici, un lucru pe care, cu siguranță, îl știți și îl urmăriți în fiecare vară. La poarta școlilor unde se pregătesc subofițerii și ofițerii bat cei mai buni din fiecare generație, deci este un mare păcat că astăzi discutăm să scoatem afară din sistem oameni de foarte bună calitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Încheiem aici partea de dezbatere generală.

Domnule senator Savu, vă rog, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Poate nu aș fi intervenit, dar l-am auzit pe domnul ministru Igaș prezentându-ne situația dintr-un singur punct de vedere, probabil al eficienței folosirii fondurilor. Totuși, trăim într-o țară în care datele pe care le avem și ni se prezintă public nu ne dau siguranța că infracționalitatea ar fi în scădere în România, ci în creștere. Deci este o corelare între vremurile pe care le trăim, domnule ministru, și modul în care încercăm să reducem numărul angajaților, probabil pentru eficientizarea fondurilor, așa am înțeles eu de la dumneavoastră, dar asta nu înseamnă că va crește starea de siguranță a populației la țară.

La țară... Toate dezbaterile care au fost pe această temă vă contrazic, inclusiv sindicatele polițiștilor, inclusiv cei care au fost intervievați în mediul rural, pentru că discuția a plecat de acolo, cu desființarea unor posturi de poliție. Nu cred că se vor simți mai în siguranță dacă un echipaj mobil, care are o capacitate limitată, chiar dacă se află 24 de ore în stare de mobilitate, cum spuneți dumneavoastră, e mai eficient decât un sectorist sau un polițist de comună, care stătea toată ziua acolo și era un reper pentru comuna, pentru satul respectiv.

Deci problema aceasta, cu reducerea de dragul de a eficientiza fondurile ministerului, e mult mai sensibilă.

Pe de altă parte, îmi amintesc declarațiile făcute de domnul Popa, în care i-a catalogat într-un anumit fel pe angajații din Ministerul Administrației și Internelor, nu prea favorabil... Și atunci îmi pun problema dacă există cumva o corelare între această abordare, zic eu, unilaterală, dintr-un punct de vedere îngust, și starea generală de „interlopizare”, folosesc acest termen care s-a generalizat în România, pentru care nu există nicio informație că ar fi în scădere. Eu nu știu cum printr-o reacție invers proporțională s-ar obține o stare de siguranță mai bună a cetățenilor, adică scăzând efectivele Ministerului Administrației și Internelor. Este o contradicție pe care n-o pricep acum și, din acest motiv, o să votez împotriva acestui proiect de lege, care nu m-a convins.

Mulțumesc. Domnul ministru Igaș. Microfonul central, vă rog.

Repet, nu vreau să intru în polemică cu niciunul dintre dumneavoastră, vreau doar să argumentez încă o dată, dacă este cazul, și să dau, într-o oarecare măsură, răspunsuri la problemele care vă preocupă.

În ceea ce privește cifra de școlarizare pentru 2011–2012, aceasta este adaptată la ceea ce avem noi nevoie în momentul de față.

În ceea ce privește sectoristul, vă spun că această calitate de sectorist a dispărut de foarte mult timp. Discutăm despre poliția de proximitate. Și dacă stăm să facem o analiză a ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor ani, vom constata că nu a avut o eficiență mare și cred că va trebui să ne întoarcem la acel sectorist care știa foarte bine, în fiecare sat, în fiecare comună, cum stau lucrurile și mersul treburilor în acea zonă, să spun așa, și cred că eficiența era mult mai mare.

Repet, pornim de la ideea că, prin toate demersurile pe care le facem, vom eficientiza poliția și toate structurile... Dați-mi voie să fiu optimist, să cred că ceea ce se derulează în continuare în Ministerul Administrației și Internelor va duce lucrurile într-o zonă mai bună și mult mai optimistă decât o vedeți dumneavoastră.

Sigur că n-o să vă conving niciodată pe dumneavoastră, cei din opoziție, să votați un proiect de lege care își are rolul lui și este bine-venit, dar, din alte rațiuni, care țin mai mult de politic, știu că nu îl veți vota. Oricum, vă mulțumesc că ați participat la dezbatere și vă mulțumesc pentru vot.

Domnul președinte Marius Gerard Necula, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi vrut să intervin, dar două remarci se pare că sunt nevoit să fac.

În primul rând, vreau să vă spun că avizul dat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost votat în unanimitate, după ce aproape o oră am disecat această problemă și s-a răspuns – zic eu – la toate semnele de întrebare ridicate de acest proiect de lege.

Prima remarcă. Nu cred că poliția trebuie să dovedească că are un număr impresionant. Cred că trebuie să dovedească că are calitate și are competența să stăpânească fenomenul infracțional.

În absolut toate țările civilizate, ideea de armată napoleoniană, cu foarte mulți oameni, a fost părăsită, mergându-se spre un corp de profesioniști. În al doilea rând, cred că este, într-adevăr, foarte important ca toți cei care s-au ascuns prin birouri să coboare din nou în stradă. A doua remarcă vizează ceea ce comenta doamna senator Ecaterina Andronescu, și anume că la porțile instituțiilor care pregătesc subofițeri și ofițeri se strâng cei mai buni absolvenți. Regret că legea nu le permite să vină și în Parlament. Poate ne gândim s-o modificăm.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Daea.

Cu rugămintea să încercăm să concluzionăm totuși dezbaterea generală. Cred că s-au spus suficient de multe lucruri în toate sensurile.

Dacă doriți să interveniți...

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului,

Înțeleg presiunea misiunii dumneavoastră de a conduce ședința și a ajunge la un rezultat. E firesc, dar cred că la dezbaterile privind acest domeniu nu trebuie să ne punem ceasul pe masă și să spunem că la ora 12.00 terminăm. Trebuie să discutăm, să analizăm, pentru că numai astfel putem să votăm un act normativ de o asemenea importanță. Cum, de altminteri, nu cred că numărul de polițiști la suta de locuitori sau la mia de locuitori este un indicator care să ne determine, pur și simplu, să acționăm obligatoriu în această direcție.

Eu cred că sunt mai multe lucruri de care trebuie să ținem seama, iar colegii din Senat au alcătuit, prin luările de cuvânt, paleta problematicii supuse actului decizional în Senatul României.

Mi-e teamă – rețineți! –, îmi este teamă de analizele superflue, cum mi-a fost teamă și atunci când s-a pus problema despre câți bolnavi sunt repartizați unui medic, câți locuitori la numărul de polițiști, câți elevi la un profesor...Viața ne-a demonstrat că practica aceasta, gen eprubetă, în momentul în care creionăm un act normativ, nu duce nicăieri, uneori se sparge, plesnește în locuri unde nu ne putem da seama. De aceea, nu cred că trebuie să ne grăbim în acest domeniu.

Înțeleg – și spuneam de la bun început – că ministrul se află într-o dificultate, se află într-o dificultate în care a intrat printr-o decizie a Guvernului, decizie care a fost trecută prin Parlamentul României, ca buget, pentru că atunci când tu fixezi un buget și spui că este absolut nevoie, ca să te încadrezi, să dai oamenii afară, acest lucru sfidează imaginația. Invers trebuie procedat. Îți faci necesarul de cheltuieli pentru personalul pe care îl ai într-un concept de abordare sistemică a domeniului și apoi verși în instalația bugetară acele sume care să răspundă la comandamentul tău național, și nu invers. Mi se pare atât de șubred, din punct de vedere al concepției, încât nu pot să fiu lipsit de dreptul de a vorbi pe această temă acum când se apropie timpul să decidem într-un domeniu atât de important. Sincer vă spun.

Iar temerile noastre nu sunt legate de faptul că aparținem unui partid anume și că votul este, _volens nolens_ , în direcția pe care o dictează partidul... Noi am dovedit de atâtea ori că, atunci când este vorba de interesul național, răspundem..., chiar acum câteva minute am dat un vot pe un act normativ care vizează un mecanism de integrare în Uniunea Europeană și n-a fost un vot politic, a fost un vot al înțelepciunii politice... Și atunci, evident că sunt în stare să răspund și colegilor care nu folosesc microfonul, adresându-mi întrebări direct: e bine. Înseamnă că suntem încă cu mintea trează într-un moment în care trebuie să decidem pentru un sector extrem de important.

Mulțumesc.

Foarte, foarte scurtă intervenție, domnul senator Bădescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu foarte scurt și o să întreb reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor dacă nu cumva secțiile de poliție care vor fi închise vor fi transformate în aziluri de bătrâni.

Domnul senator Mihăilescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Astăzi a fost o zi specială la Senat. Mi-a revenit, la ultima intervenție a domnului senator Daea, ideea unor pilde. În fiecare dimineață când plecăm de acasă este o emisiune în care se dau pilde la radio, Radio România, cu Iisus, cu pâinile, cu tot felul de chestiuni...

Vedeți că intrați pe teritoriul domnului senator Onofrei, că dânsul ne obișnuise...

Nu, nu intru pe teritoriul nimănui.

Problema este că trebuie să înțelegeți – și am încercat de mai multe ori să explic acest lucru, nu-mi reușește totdeauna – că aceste explicații politicianiste n-au, de cele mai multe ori, nicio legătură cu realitatea dură.

Revin la un subiect care a fost discutat, a fost și multă simpatie, legat de hrana bolnavilor. Exclud, în orice fel de guvernare modernă, că nivelul de hrană pentru bolnavi ar trebui stabilit printr-o lege, nici măcar printr-o hotărâre de guvern. Este o chestiune care privește acel lucru pe care dorim să-l facem, și anume descentralizarea. Este de-a dreptul înapoi în timp, dacă doriți, ca, pe de o parte – cum a fost și discuția de mai devreme –, să cerem căi mai puține la recurs, dar, cu o oră înainte vorbeam de importanța hotărârilor judecătorești.

Uită toată lumea că în 2007 s-au raportat în sănătate 9 milioane de operații, deci fiecare al doilea român a fost operat.

La buzunare, poate.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Probabil că la buzunare.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Concluzia este clară și lumea trebuie să o înțeleagă. În 2001, alocația de la buget pentru sănătate era cam de un miliard și jumătate de dolari. A ajuns la patru miliarde de euro și ne lamentăm tot timpul să dăm bani suplimentari. Acestea sunt motivele pentru care ajungem aici.

Toată viața o să-mi doresc ca șeful de post să nu răspundă la ordinele ministrului. Sunt, poate, printre puținii din această sală care vă pot spune că în acest domeniu au rămas anumite practici realmente dintr-o altă epocă. Poliția – sau cum vreți să-i spuneți – este a comunității. Spitalul este al comunității.

Nu putem discuta tot timpul doar în felul acesta. Ba creditele și tot ce face Uniunea Europeană nu este bine, ba dacă trebuie redusă o anumită... Nu știu de ce ajungem în asemenea situații. Avem... unii poate au capacitatea de a vorbi mai bine, alții de a vorbi mai puțin bine, unii fac mai multă politică în timpul unicei zile de dezbateri pe care o avem, miercurea, dar, credeți-mă, nu este normal ca, în anul de grație 2011, în timp ce toată lumea se confruntă cu probleme majore, noi să venim numai cu subiecte strict populiste, strict discutabile și care sunt de decizia autorităților locale.

Se încearcă o reformă, dar nu pot să o numesc reformă și să fac cota de hrană de la București. N-are nicio legătură și doamna doctor știe foarte bine că sunt șapte mii de feluri de spitale, șapte mii de feluri de bolnavi și acolo trebuie luată o decizie locală.

A ajuns la spitale 80% din bugetul sănătății. Cât doriți să ajungă? 90%? Sau cel puțin acestea sunt datele, sau cel puțin nu mai înțelegem noi nimic, sau cel puțin toată lumea se uită la toate chestiunile acestea mirată.

Vă rog frumos, credeți-mă, nu vreau să fac de fiecare dată recurs la istorie, și mă refer la istoria ultimilor 30 de ani. Nu cred că este bine să invocăm tot timpul statutul sectoristului și statutul șefului de post, așa cum era înainte. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Eu nu mă pricep la pilde. Eu am apărat activitatea Ministerului Administrației și Internelor atunci când a fost cazul. Nu este însă cazul și acum.

Să nu vorbim despre necesitatea reformelor în statul român. Este o problemă care ar trebui să fie preocuparea principală a guvernanților: reformarea sistemului de stat în România.

Când vorbim despre populism putem să vorbim despre ceea ce a afirmat domnul ministru de la tribuna centrală: reformăm structurile Ministerului Administrației și Internelor, o să le modernizăm, o să le eficientizăm. Acesta este populism, pentru că proiectul de lege pe care-l dezbatem astăzi se intitulează: „privind măsuri speciale pentru încadrarea în bugetul de stat”.

S-a stabilit la începutul anului un anumit buget al Ministerului Administrației și Internelor la capitolul „Cheltuieli de personal”. Acum, constată că bugetul este insuficient pentru funcționarea ministerului cu numărul de angajați pe care-i are și propune diminuarea numărului de angajați ca să se încadreze în bugetul aprobat. Aceasta este măsura care se urmărește prin acest proiect de lege.

După aceea, cum, în ce fel, când va fi făcută reorganizarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor nu știe nici domnul ministru. Nu există un plan. Nu s-a făcut mai întâi reorganizarea, ca să vedem de câți oameni avem nevoie, ce structuri trebuie desființate, ce structuri trebuie flexibilizate și după aceea să adoptăm și numărul necesar de posturi, și bugetul respectiv. Am făcut invers. Și acum ni se dau lecții aici, în plenul Senatului, despre faptul că nu vedem cum unii intenționează să modernizeze statul român. Prin ce? Prin reducerea numărului de personal. Punct.

Nu există în acest proiect de lege nicio singură frază din care să ne dăm seama cum va arăta Ministerul Administrației și Internelor după ce va fi fost modernizat după o gândire

care în prezent nu există, după o viziune care n-a fost încă elaborată, după o strategie pe care n-am citit-o nicăieri.

Așa că populism este ceea ce susțin unii colegi aici, vrând cu tot dinadinsul să facă pe plac unui minister care este un minister de forță.

## Încheiem aici dezbaterea generală.

Votul pe raport și votul final asupra acestui proiect de lege important luni, la momentul dedicat acestui tip de vot.

Punctul 14 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind posibilitatea angajării în mediul privat a persoanelor pensionate anticipat.

Domnul senator Rădulescu, unul dintre inițiatori, dorește să prezinte, de la microfonul 6, propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Ideea care a stat la baza elaborării proiectului nostru este următoarea: concetățenii noștri care se pensionează anticipat, sigur, într-un cadru legal, fără discuție, să aibă posibilitatea să lucreze mai departe, să se angajeze în mediul privat, îndeplinind toate condițiile legale, deci condițiile prevăzute de lege, cumulând, în același timp, această pensie, care este mult diminuată, cu salariul pe care-l vor primi în perioada în care își vor desfășura activitatea.

Vă mărturisesc că această idee mi-a venit în momentul discuțiilor pe care le-am avut cu concetățeni de-ai mei, de-ai noștri, la biroul parlamentar, care mi-au explicat că ei oricum nu pot să se susțină printr-o astfel de pensie, mult diminuată, dar au posibilitatea să lucreze și vor lucra oricum, deci chiar la negru, ceea ce ei nu doresc, dar sunt obligați să o facă.

În concluzie, ideea pe care vă rog să o acceptați și să vă aplecați, sigur, în acest sens, asupra acestui proiect de lege este că statul nu are nimic de pierdut prin adoptarea acestui proiect de lege, ci, poate, chiar din contră, însă venim în întâmpinarea susținerii unor concetățeni de-ai noștri care doresc să muncească cinstit și legal.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul secretar de stat Ivășchescu, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

**Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea posibilității pentru persoanele pensionate anticipat de a se reangaja în mediul privat. La finalizarea perioadei de muncă aceste persoane vor beneficia de recalcularea drepturilor de pensie, potrivit legislației în vigoare.

Menționăm că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, orice beneficiar al pensiei anticipate poate fi încadrat în muncă atât în mediul privat, cât și în mediul public, în baza unui contract individual de muncă, încheiat potrivit legii, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din executarea acestuia.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Bașa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere a propunerii legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Luni, 4 aprilie 2011, vot final, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Ultima propunere legislativă pe care...

Am o rugăminte, este o chestiune de curtoazie, participă la ședința noastră de plen doamna deputat Oana Manolescu, care are o propunere legislativă înscrisă la punctul 16 din ordinea de zi.

Am rugămintea să lăsăm punctul 15 din ordinea de zi pentru ședința de luni, 4 aprilie 2011, și să luăm în discuție punctul 16 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1/3.01.2008.

Inițiatorul acestei propuneri legislative este doamna deputat Oana Manolescu, pe care o invit să susțină de la microfonul 5.

## **Doamna Oana Manolescu** _– deputat_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Demersul nostru legislativ se referă la modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Este vorba de Secțiunea a II-a din capitolul „Educație”, și anume: aici există două articole care, cumva, se contrazic. Art. 15, vă previn, este deosebit de generos: „Persoanele cu handicap au acces liber și egal la orice formă de educație, indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap și nevoile educaționale ale acestora”, iar la alin. (2): „Persoanelor cu handicap li se asigură educația permanentă și formarea profesională de-a lungul întregii vieți.”

De aici am pornit, deoarece articolul următor, art. 16 alin. (2) lit. e), bloca studiile liceale pentru persoanele cu handicap până la vârsta de 26 de ani. Am înlocuit acest lucru cu școlarizarea la domiciliu până la absolvirea studiilor

universitare, la care cele două comisii, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, au avut o intenție deosebit de lăudabilă, venind cu două amendamente care completează demersul nostru legislativ.

Deoarece există niște reglări procedurale, simple reglări procedurale între cele două amendamente, care ar putea fi transformate într-unul singur, vă sugerez, dacă se poate, ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Ivășchescu, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Am să fiu scurt.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestei propuneri legislative.

## Mulțumesc.

Avem în fața noastră un raport comun al comisiilor.

Îi ofer cuvântul domnului senator Bașa, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, microfonul 7.

În acord cu președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Frunda, suntem de acord cu retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este în regulă.

- s-a aprobat retrimiterea propunerii legislative la comisie. O vom reanaliza cu o proximă ocazie.

Cu aceasta, declar încheiată ședința plenului Senatului de astăzi, 30 martie 2011.

Vă mulțumesc.

- O după-amiază plăcută!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590304]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 34/8.IV.2011 conține 24 de pagini.**

Prețul: 7,20 lei