Puiu Hașotti

Vă mulțumesc.

Sigur, s-au spus niște lucruri foarte interesante, foarte frumoase. Cred că toată lumea a atins chestiuni care fac referire la adevăruri despre învățământul universitar românesc, aflat într-o situație disperată, după opinia mea.

Înainte de toate, vreau să mă raliez cu totul la ceea ce a spus domnul senator Daniel Barbu. Cred că Domnia Sa a punctat cel mai corect chestiunile în discuție. Aș mai adăuga faptul că situația dezastruoasă din învățământul românesc, care are foarte multe cauze, se datorează, poate, în primul rând, faptului că există foarte multe universități private, unde nu se face carte, care au devenit, pur și simplu, niște instituții în care se face business, care au devenit niște universități unde părinții, pentru confortul lor, își trimit acolo copiii cu credința, cu speranța că vor avea o diplomă.

Universitățile private, multe dintre ele, nu toate, dar mult prea multe, în loc să fie o provocare la concurență pentru învățământul de stat, care, prin forța lucrurilor, este mai rigid în tendința asta de evoluție, nu fac acest lucru.

În al treilea rând, trebuie să recunoaștem că... eu însumi, de fapt, știu foarte bine lucrări de doctorat care sunt la nivelul lucrărilor de licență de acum 20, 30 de ani, dacă nu chiar mai jos.

Ce se întâmplă? Ce facem? Ce facem noi ca for legislativ, ce face Guvernul?

Și mai este încă ceva. Aici, în Senat, am avut un coleg – îl vedeți la televizor, nu mai este senator – care și-a dat două doctorate în trei luni la Chișinău. 3.000 de euro fiecare. Știu foarte bine acest lucru. Mi s-a propus și mie. I-am spus: domnule, stai, că eu mi-am dat doctoratul foarte, foarte mulți ani în urmă.

Nu cumva acest Consiliu de Etică ar trebui să ia la puricat și aceste lucrări care s-au dat nu la Sorbona, nu la Cambridge, dar la Chișinău, da? Nu cumva ar trebui să vedem ce fel de doctorate au fost cele care s-au dat și prin alte părți?

Am să închei spunând că avem obligația – și de mulți ani trenează, a spus și domnul senator Oprea niște lucruri foarte adevărate, ce s-a întâmplat la un moment dat –, avem obligația ca..., știți, s-a semnat odată un pact pentru educație, pact care nu a fost..., practic, a rămas literă moartă. Nu știu dacă doamna senator, doamna ministru Andronescu, este de acord cu mine. A rămas literă moartă.

Ar trebui ca, înțelegând că educația este un element fundamental pentru o națiune, indiferent de culoarea noastră politică, de opțiunile noastre politice, să ne așezăm și să pornim, să facem..., să restructurăm acest învățământ al nostru, de la învățământul primar până la învățământul universitar, învățământ care suferă foarte mult, inclusiv din cauza faptului că foarte mulți profesori sunt încremeniți în proiect. Trebuie să vedem și o formă de evaluare a cadrelor didactice, care să se și facă din timp în timp.

Sunt foarte multe de spus. Vă mulțumesc.