Mihai Niță

„Munții trebuie curățați, dar nu de păduri!”

În fiecare an, la 26 septembrie este sărbătorită Ziua mondială a munților curați. Evenimentul figurează în calendarul protecției mediului elaborat de Uniunea Europeană. Această preocupare este dedicată sensibilizării populației pentru a fi mai receptivă la tot ceea ce ne înconjoară, deoarece starea mediului înconjurător ne influențează viața în mod nemijlocit. La nivel mondial, o atenție deosebită se acordă stopării asaltului asupra pădurilor, mai ales a celor din ariile protejate, împăduririi zonelor degradate, dar și stării actuale a zonelor forestiere afectate de ploile acide. Fertilitatea solului s-a diminuat, eroziunile manifestându-se tot mai amenințător.

Munții României constituie cea mai prețioasă resursă naturală a țării, numai că românii, proprietari ai acestui sublim patrimoniu, îl tratează cu indiferență. Pe trasee turistice renumite, frumusețea și puritatea peisajului montan este alterată de trecerea turiștilor autohtoni, care se comportă necivilizat, lăsând în urmă tone de gunoaie, care ulterior maculează cursurile de apă și lacurile de acumulare. Specii prețioase din fauna și flora Carpaților sunt tulburate în habitatul natural și amenințate cu dispariția. Este necesar să înțelegem că, în egală măsură, „Omul este stăpânul, dar și sluga naturii”, după cum spunea filozoful german Herder.

Există, firesc, preocupare pentru această situație, dar eforturile dedicate reabilitării zonelor de munte trebuie intensificate, iar acțiunile întreprinse în acest scop trebuie urgentate, înainte de a fi prea târziu. Conștientizarea de către populație a dezastrului ce se derulează sub ochii noștri ar trebui să înceapă din primii ani de școală. Efortul va da rezultate, iar inamicii mediului vor deveni mai puțin înverșunați împotriva curățeniei, a sănătății și a splendorilor naturii.

Ziua celebrată azi constituie un bun prilej să atragem atenția asupra lanțurilor montane ce acoperă un sfert din suprafața continentelor. Munții noștri ocupă o treime din suprafața țării. Această zi trebuie să constituie un prilej de sărbătoare și promovare a mediului montan, ca oportunitate și model de dezvoltare durabilă.

Din nefericire, natura carpatină se află sub asediul inconștient al oamenilor. Profanarea Carpaților se face cu complicitatea firmelor ce exploatează irațional pădurile. Munții constituie sursa de apă, rezerva de lemn și minereuri, vatra de civilizație, leagănul inefabil de valori culturale fără de care România și-ar pierde identitatea națională. Ciobanii abandonează stânele, luând drumul străinătății, se pierd meserii tradiționale, braconajul înflorește, râurile montane se află sub asediul hidroenergetic, peisajul tradițional se degradează.

În această situație este nevoie de o curățenie generală, începând cu aceea morală. Dacă avem puterea să ne asumăm și noi, politicienii, vina pentru ce se întâmplă acum, vom reuși, cu siguranță, să impunem normele de civilizație pe care sunt datori să le respecte toți cetățenii, fără excepție. Starea mediului înconjurător se află în relație directă cu starea mediului politic. Mecanismul este simplu de perceput, dacă avem puterea să fim cinstiți cu noi înșine.