Ilie Petrescu

Œn 1981, Ón Rom‚nia, Ceau∫escu a emis un decretlege privind ra˛ionalizarea consumului de p‚ine. Principiul sfertului de p‚ine pentru fiecare membru de familie din numeroasele familii ale minerilor din Motru a inflamat starea de spirit, deoarece, de∫i aveau magazine alimentare la gurile de min„, ori magazine de carne ∫i preparate din carne Ón ora∫, ei ∫i familiile lor nu aveau acces la aceste produse. Rom‚nii consumau ∫i atunci mult„ p‚ine, iar genera˛ia de ast„zi, beneficiara unei libert„˛i aproximative, nu ∫tie c„ atunci, pentru dou„zeci de mii de m‚nc„tori, Ón ora∫ul Motru nu veneau zilnic, una peste alta, mai mult de dou„ sute de kilograme de carne sau produse de carne.

P‚inea anilor ‘80 ajunsese ∫i aliment ∫i furaj. Minerii aveau majoritatea gospod„rii Ón satele din jur, iar animalele aveau asigurat„ zilnic ra˛ia de p‚ine. Ei renun˛aser„ la s„r„cia rural„ pentru un salariu compatibil ∫i pentru o putere de cump„rare suficient„ pentru a suplini lipsa celor 30 de ari, lot agricol Ón folosin˛„, confiscat de activi∫tii P.C.R.-ului Ón cazul Ón care ˛„ranii nu-∫i f„ceau norma anual„ de munc„. To˛i ˛„ranii deveniser„ subit muncitori necalifica˛i, av‚nd viitorul asigurat. Discrepan˛ele de atunci sunt vizibile ∫i ast„zi, Ón sensul c„ exist„ diferen˛e uria∫e Óntre pensia de stat ∫i pensiile agriculturilor.

Dar s„ revenim la problema de atunci. Ra˛ionaliz‚nd consumul de p‚ine, guvernul comunist a mai dat o lovitur„ gospod„riei ˛„r„ne∫ti. Minerii au rezistat buim„ci˛i vreo dou„-trei s„pt„m‚ni, con∫tien˛i c„ regimul era prea puternic ca s„ poat„ fi zdruncinat. Criza p‚inii a determinat o mi∫care surprinz„toare din cauza foametei instalate Ón familiile numeroase. Dup„ ce c„r„u∫ii de p‚ine furajer„ ∫i-au v„zut interesele afectate, foamea din familiile cu 4-5 copii plus unul-doi b„tr‚ni greu de ˛inut a declan∫at revolta. La Motru a avut loc singura revolu˛ie uitat„ cu bun„ ∫tiin˛„ p‚n„ acum.

Evenimentele s-au desf„∫urat cam Ón felul urm„tor. Pe 19 octombrie, la orele pr‚nzului, la intrarea Ón schimb, minerii de la Leurda au refuzat s„ intre Ón min„. Oamenii erau s„tui de a∫teptare. Œn magazine se g„sea u∫or marf„ pu˛in vandabil„. Cozile la mezeluri ∫i la carne, ca ∫i la butelii, Óncepeau de la miezul nop˛ii ∫i se terminau seara dup„ ce nomenclatura momentului Ó∫i f„cea plinul, iar mul˛imea se b„tea pe mai nimic. Dup„ nop˛i de nesomn ∫i liste de a∫teptare, Ón frigidere se mai g„seau, din c‚nd Ón c‚nd, pungi de tac‚muri, îadida∫i“ de porc ∫i pe∫te... Atunci se g„sea destul pe∫te. Minerii aveau asigurat„ o mas„ cald„ la intrarea Ón schimb, Óns„ familiile lor, nu. De aceea, la Ónt‚lnirea cu primarul, minerii au scris pe lope˛i mare cuv‚ntul îP‚ine“ ∫i chiar l-au agre-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 sat, pornind Ón tromb„ c„tre ora∫. Mina Leurda se afla la un sfert de or„ de mers pe jos de centrul ora∫ului. Prim„ria era amplasat„ Óntr-o scar„ de bloc, la blocul I2, la etajul 1. La parter func˛iona mili˛ia.