Adrian Pãunescu

N-aþi reþinut, dar eu am reþinut. Probabil cã tocmai d-aia, cã era cu privire la mine. Dar sã ºtiþi cã ºi atunci când aþi fi dumneavoastrã acuzat tot eu m-aº simþi lezat, alãturi de dumneavoastrã.

Iatã care era acuzaþia: anume aceea cã prevederile internaþionale nu sunt respectate de cel care considerã cã trebuie ca oamenii care sunt cuprinºi în acel proces, anterior momentului când s-a fãcut acea firmã de la Budapesta la Mureº, sã fi exprimat opiniile ºi cererile lor.

Prevederile internaþionale de care face caz domnul avocat senator nu cer însã nici defavorizarea cetãþeanului statului unde se face privatizare. Eu asta am susþinut. Pe mine nu mã intereseazã cã a fost favorizatã firma de la Budapesta care a îmbrãcat o ie din Mureº. Pe mine mã intereseazã cã a fost defavorizat cetãþeanul român. ªi ca dovadã cã nu am ceva cu maghiarii sau cu turcii, sau cu evreii, sau cu ucrainenii, am spus cã sunt cuprinºi în acest proces cetãþeni români de naþionalitate maghiarã care au fost defavorizaþi. Iar eu cred, pe de altã parte, cã noi, ca parlamentari, exprimãm totuºi dorinþa de a se consolida economic a cetãþenilor care ne-au ales ºi care fac parte din aceastã þarã.

Asupra acestei chestiuni vã rog sã-mi daþi voie sã aduc în memoria dumneavoastrã un vers genial al unui poet care nu mai existã, Gheorghe Pituþ, ”îmi pãrtinesc poporulÒ.

Cred cã nimeni nu mã poate acuza pentru asta. Pe de altã parte, nu credeam cã lucrurile pe care mi le-au cerut oameni din Mureº, care au fost defavorizaþi, ºi anume sã apãr aceastã cauzã, pentru cã un senator care este ºi avocat stã pe lângã judecãtorii în cauzã ºi-i influenþeazã, sunt adevãrate. ªi nu aº vrea sã se insiste în direcþia aceasta, a apãrãrii pro domo, pentru cã, atunci, ceea ce pãrea o simplã calomnie devine o realitate. Totuºi nu trebuie sã ne speriem de faptul cã aparþinem acestui popor ºi apãrãm interesele lui.