Stenogramă plen

Deschidem lucrãrile ºedinþei Senatului României din 1 octombrie 2001. Vã fac cunoscut cã din totalul de 140 de senatori sunt absenþi motivaþi urmãtorii colegi: domnul senator Ioan Belu, care este bolnav, domnul senator Octav Cozmâncã, reþinut cu problemele ministerului pe care-l conduce, domnul senator Aristide Roibu, învoit, doamna Rodica-Mihaela Stãnoiu, ministru, de asemenea, reþinutã de problemele ministerului, ºi domnul senator Emil-Rãzvan Theodorescu, de asemenea, reþinut cu problemele ministerului pe care-l conduce.

V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea în salã. Vã rog, aþi primit la casete programul de lucru al Senatului în perioada 1Ñ6 octombrie 2001.

Sunt observaþii din partea colegilor senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra propunerii privind programul de lucru al Senatului.

Cred cã trebuie sã mai repetãm votul.

Programul de lucru al Senatului României în perioada 1Ñ6 octombrie 2001 a fost aprobat cu 77 voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, ºi anume: declaraþii politice, cãrora li s-a rezervat, ca de obicei, o orã, cu precizarea pe care am fãcut-o ºi la ultima ºedinþã în plen a Senatului. O reiterez acum, ºi anume legat de repartizarea timpului pentru declaraþii politice. Noutatea care a intervenit Ñ o readuc în memoria colegilor Ñ se referã la cele 5 minute care se acordã suplimentar pentru colegii senatori care nu mai fac parte în prezent din grupurile parlamentare. În rest, timpurile alocate au rãmas aceleaºi ºi sunt de 28 de minute pentru Grupul parlamentar al P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist), 16 minute pentru Grupul parlamentar P.R.M., 6 minute pentru Grupul parlamentar P.N.L., 5 minute pentru Grupul parlamentar U.D.M.R. ºi 6 minute pentru Grupul parlamentar P.D.

Astãzi la declaraþii politice sunt înscriºi o serie de colegi. Dau cuvântul domnului senator Doru-Liviu Bindea, care, ne cerem scuze încã o datã, a rãmas în restanþã de la ºedinþa trecutã a Senatului.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã prezint declaraþia politicã cu privire la participarea delegaþiei Grupului român al Uniunii Interparlamentare la cea de a 106-a Conferinþã a Uniunii Interparlamentare din 9Ñ14 septembrie 2001, care a avut loc la Burkina Faso.

În perioada 9Ñ14 septembrie 2001 a avut loc în Burkina Faso cea de a 106-a Conferinþã a Uniunii Interparlamentare în organizarea Adunãrii Naþionale a acestei þãri. Au participat parlamentari din 111 þãri din cele 138 de þãri membre ale organizaþiei, cãrora li s-au alãturat reprezentanþii celor 5 adunãri parlamentare cu statut de membru-asociat, Parlamentul andin, Parlamentul centro-american, Parlamentul european, Parlamentul latino-american, Adunarea parlamentarã a Consiliului Europei, precum ºi un numãr important de observatori din

partea Naþiunilor Unite, FAO, ai Organizaþiei Internaþionale a Muncii, ai UNESCO, ai UNICEF, ai ONUSIDA, ai OMS, ai Comitetului Internaþional al Crucii Roºii ºi altele. Delegaþia Grupului român al Uniunii Interparlamentare a fost reprezentatã din cadrul Senatului de cãtre domnul senator Nicolae Pãtru, în calitate de membru al comitetului de conducere ºi subsemnatul, în calitate de secretar al acestui comitet.

Ordinea de zi a sesiunii, doamnelor ºi domnilor senatori, a cuprins urmãtoarele teme: dezbaterile generale asupra situaþiei politice, economice ºi sociale din lume, protecþia ºi îngrijirea copiilor. Aceastã temã a fost propusã în perspectiva sesiunii extraordinare la vârf a Adunãrii Generale a O.N.U. privind copiii, care ar fi trebuit sã aibã loc la New York în perioada 19Ñ21 septembrie, ºi a fost examinatã de cãtre Comisia pentru probleme parlamentare, juridice ºi ale drepturilor omului.

Combaterea urgentã a SIDA ºi a altor epidemii, care pun în pericol sãnãtatea populaþiei, dezvoltarea economicã, socialã, politicã ºi chiar supravieþuirea a numeroase naþiuni ºi, în fine, contribuþia parlamentarilor la rezolvarea situaþiei tragice din teritoriile arabe ocupate, trimiterea de observatori internaþionali ºi protejarea poporului arab palestinian, îndeosebi a civililor neînarmaþi, aceastã temã fiind inclusã pe ordinea de zi ca punct suplimentar la propunerea delegaþiei din Kuweit, în numele þãrilor arabe.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Invit la cuvânt pe domnul senator Carol Dina din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Carol Dina:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am intitulat declaraþia politicã de astãzi ”SIDEX Ñ privatizare ineficientã ºi pãgubitoare pentru RomâniaÒ.

Combinatul SIDEXÑGalaþi este pentru România cel mai mare complex industrial, un exportator major ºi producãtor de venituri în valutã Ñ 10% din exportul României, un furnizor major de produse ºi un consumator important de bunuri ºi servicii pe piaþa internã. S-a estimat cã producþia SIDEX, vânzãrile ºi necesarul sãu de aprovizionat reprezintã în total 5% din produsul intern brut al României. SIDEX furnizeazã produse metalurgice pentru circa 1.500 de întreprinderi mari din România ºi circa 500 de întreprinderi mici ºi mijlocii în care muncesc aproape 1 milion de oameni, ceea ce reprezintã peste 20% din forþa de muncã activã din România. SIDEX este un combinat metalurgic integrat, cu o capacitate de producþie proiectatã de 8,5 milioane tone oþel brut, realizând în anul 1989 cea mai mare producþie, 7,8 milioane tone oþel-brut. Deþine 6% din piaþa mondialã de produse plate, respectiv tablã.

Destinul Combinatului SIDEXÐGalaþi Ñ complex strategic de maximã importanþã pentru securitatea ºi dezvoltarea României, cu implicaþii majore în domeniul social Ñ preocupã Partidul România Mare în cel mai înalt grad.

Recent, Guvernul României, asumându-ºi riscuri mari, periculoase ºi grave, a emis ordonanþa de urgenþã pentru

privatizarea Combinatului SIDEXÑGalaþi. Comisia aprobatã de Parlament pentru privatizarea Combinatului SIDEX a comis cel puþin douã erori majore, fundamentale: concurenþa ºi ajutorul de stat. Combinatul SIDEXÑ Galaþi nu a fost pregãtit corespunzãtor pentru privatizare Ñ tehnic, financiar, managerial ºi ca imagine. Pregãtirea concursului de privatizare într-o perioadã de lucru prea scurtã, lipsa de informaþii suficiente furnizate ºi adoptarea unor decizii pripite au înlãturat investitorii potenþiali, rãmânând în cursã un singur investitor, considerat strategic Ñ LNM Holdings, firmã off shore cu sediul în Cura•ao (Antilele Olandeze din Caraibe), cu un capital social depus de numai 10 milioane de dolari. Sub aceste auspicii privatizarea Combinatului SIDEX ”cu pistolul la tâmplãÒ s-a derulat cum a vrut LNM Holdings. Condiþiile de referinþã ale licitaþiei cuprinse în dosarul de prezentare s-au modificat substanþial. Citez douã exemple: transformarea celor 600 de milioane de dolari datorii faþã de stat sau societãþi proprietate de stat în acþiuni vor fi cumpãrate de LNM Holdings cu numai 54Ñ60 milioane de dolari.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D. dãm cuvântul domnului senator Constantin Bãlãlãu.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Constantin Bãlãlãu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ultima perioadã suntem confruntaþi cu tot mai multe proiecte de lege care vin în contradicþie cu întreaga filosofie referitoare la domeniul social, cuprinsã în programul de guvernare. Dacã în acesta solidaritatea este una dintre cheile întregului sistem de protecþie socialã, citez: ”modelul social promovat de Guvern se bazeazã pe echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritateÒ, proiec-

tele amintite contrazic tocmai acest principiu atât de important.

În locul solidaritãþii ºi al prezumþiei de nevinovãþie a cetãþenilor României, soluþiile juridice sunt alese numai pe principii comercial-financiare. La fiecare capitol al programului de guvernare se aflã un capitol care se referã la armonizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã. Comparând proiectele de lege cu legislaþia europeanã constatãm cã numai în expunerile de motive ºi în partea expozivã-discursivã a legilor sunt respectate principiile europene în materie, dar la partea de soluþii juridice greu se poate regãsi vreo asemãnare, astfel cã discursul european al domnului prim-ministru este contrazis copios de propriii sãi miniºtri.

De asemenea, deºi în programul de guvernare pentru domeniul asistenþei sociale familia se aflã în centrul preocupãrilor, citez: ”Guvernul considerã cã familia trebuie pusã în centrul preocupãrilor de naturã socialã ºi va subordona acestui obiectiv toate programele de asistenþã socialã prin alocaþii pentru subzistenþã ºi prin alocaþii pentru dezvoltarea familieiÒ, în proiectul legii-cadru a asistenþei referirile la familie sunt minime.

Mai mult, deºi programul are un capitol V care se referã la protecþia copilului, nici mãcar la sistemele de asigurare socialã contributive a început sã nu se mai þinã seama la acordarea alocaþiilor de situaþia familialã, în general, ºi de cea a copiilor, în special.

Voi demonstra încãlcarea programului de guvernare ºi a principiilor din legislaþia europeanã prin exemplul proiectului de lege privind ºomajul. Deºi programul de guvernare stipuleazã expres, citez: ”Alocaþiile de ºomaj se vor dimensiona în funcþie de vechimea în muncã ºi de ultimul salariu avut, astfel încât sã pãstreze o putere de cumpãrare de cel puþin 60% din salariul respectivÒ, iar sistemul de asigurare socialã pentru ºomaj este un sistem contributiv, având la bazã concepþia solidaritãþii între activi ºi ºomeri, contribuþie ce ar trebui sã fie diferenþiatã cel puþin în funcþie de veniturile realizate, proiectul de lege în domeniu stabileºte o alocaþie fixã pentru toþi ºomerii. Dincolo de încãlcarea principiului contributiv Ñ pe ºleau spun Ñ oamenii dau banii diferenþiat pentru ºomaj, dar guvernul lor a hotãrât utilizarea banilor în alt mod. Societatea, în ansamblul ei, investeºte în pregãtirea ºi calificarea persoanelor active de pe piaþa muncii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Radu Alexandru Feldman, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Evenimentele tragice din S.U.A., cu gravele urmãri lesne de anticipat, au adunat clasa politicã românã într-o poziþie de consensualitate. Hotãrârea Parlamentului, adoptatã în urmã cu câteva zile, exprimã opþiunea fermã a României de a se plasa imediat de partea forþelor angajate împotriva terorismului ºi de a se comporta ca un membru de facto al NATO. Orice rezerve faþã de asemenea decizii ni se par de neacceptat ºi sperãm ca timpul Ñ ºtim foarte bine cã prin votul nostru am angajat România într-o confruntare care se va consuma pe parcursul multor ani Ñ sã nu altereze cu nimic declaraþiile pe care le-am fãcut cu atâta convingere.

Dar timpul nu este singura probã la care trebuie sã supunem vorbele noastre. Faptele, gesturile pe care le facem sau pe care nu le facem sunt ºi ele semnale dintre cele mai edificatoare asupra adevãrului cuprins în retorica noastrã cotidianã.

Din multitudinea elementelor care cred cã reclamã o luare clarã de poziþie am sã mã opresc doar la douã.

Primul se referã la apelul Clubului Român de Presã care, în contextul crizei actuale, se adreseazã parlamentarilor, instituþiei prezidenþiale, Guvernului ºi altor instituþii ale statului de drept, cerându-le sã apere ºi sã garanteze deplina libertate de expresie, libera circulaþie a informaþiilor, într-un cuvânt, libertatea presei.

Apelul vine dupã ce Biroul de presã al administraþiei prezidenþiale a protestat energic împotriva domnului Paul Grigoriu, realizatorul emisiunii ”Sfertul academicÒ la Radio România Ñ Actualitãþi, care nu a þinut cont de poziþia administraþiei prezidenþiale, dupã ce ministrul informaþiei publice, Vasile Dâncu, a afirmat cã ”terorismul s-a nãscut datoritã mass-mediaÒ, dupã ce acelaºi Birou de presã al administraþiei prezidenþiale a cerut Parchetului General sã se autosesizeze cu privire la articolele pe care un cotidian central s-a gãsit îndreptãþit sã le publice, dupã ce Serviciului Român de Informaþii a cerut mass-media prudenþã în publicarea unor informaþii care, chiar adevãrate fiind, ar putea fi utile suspecþilor ºi ar îngreuna investigaþiile.

## **Din salã**

**:**

Bravo!... Bravo!

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. îl invit pe domnul senator Zolt‡n Pusk‡s sã ia cuvântul.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Distins Senat,

Sãptãmâna trecutã am început un ciclu de declaraþii politice referitoare la caracatiþa birocraþiei din România. Am vorbit despre calvarul agenþilor economici care doresc sã preschimbe certificatele de înmatriculare. Azi, despre alte asemenea calvare, caracatiþe ale birocraþiei.

De mai multe ori, Guvernul, prin ordonanþe de urgenþã, dupã aceea Parlamentul, prin aprobarea ca lege, a venit în ajutorul unor agenþi economici care, dacã au plãtit datoriile pânã la o anumitã datã, au fost scutiþi, de fapt, de plata penalitãþilor ºi dacã au plãtit puþin mai târziu, cu reducere, ºi aºa mai departe. Eu zic cã este un lucru bun, deoarece unii agenþi economici prin aceste plãþi au contribuit la veniturile bugetare ale statului, dar au primit ºi un suflu neplãtind aceste penalitãþi, pentru a-ºi continua activitatea economicã.

Ce se întâmplã însã în realitate? Direcþiile financiare judeþene nu au curajul sã nu calculeze ºi sã nu-i oblige pe agenþii economici la plata acestor penalitãþi, chiar dacã au plãtit, conform legii, aceste datorii. Am avut numeroase relatãri din partea unor agenþi economici din judeþ care, cu toate cã au plãtit în conformitate cu legea aceste datorii, au fost obligaþi ºi la plata unor penalitãþi. Am fãcut o interpelare ºi au primit din partea Direcþiei judeþene o scrisoare foarte... frumoasã, de tipul: ”Noi aºa credem cã este ºi mergeþi, vã rog, la instanþele judecãtoreºtiÒ.

Am fãcut o interpelare ºi Ministerului Finanþelor de la care am primit un rãspuns care putea fi dat la oricare întrebare: ”Noi, vedeþi cã... direcþiile judeþene... dar aveþi acolo instanþele judecãtoreºtiÒ.

Atunci m-am întrebat: de ce existã legea? De ce emitem norme legale care în teritoriu nu sunt aplicate? Bineînþeles cã m-am dus ºi la Direcþia Financiarã sã întreb: ”Doamnelor ºi domnilor, de ce nu aplicaþi legea?Ò ”Ne e fricã cã vine Curtea de Conturi, care vine ºi ne ia la întrebãri, trebuie sã dãm declaraþii, ºi e mai bine ca agentul economic sã umble pe la judecãtorie, tribunale ºi dacã tribunalul hotãrãºte atunci sunt scutiþi de plata penalitãþilorÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (Social-Democrat ºi Umanist).

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Constat cã multe probleme care se ridicã aici sunt ºi ale noastre ºi cã este nevoie, într-adevãr, sã apãrãm libertatea de gândire. Azi i-am spus unui coleg cã într-un discurs la Universitatea ”Spiru HaretÒ, cu ocazia deschiderii anului universitar, cã tocmai mi-e teamã ca nu cumva împotriva terorismului sã devenim teroriºtii propriei libertãþi.

Cât priveºte problema lui Vasile Dâncu, eu aº vrea sã mai vãd în generaþia lui Vasile Dâncu mulþi oameni de valoarea acestui ministru, care este un om remarcabil ºi un analist excepþional. Poate cã în cazul pe care l-aþi invocat a fost o grabã de exprimare, dar eu nu cred cã ziariºtii au un mai bun aliat decât acest ministru al informaþiilor.

Eu mã voi referi, în cele pe care le voi spune azi, la un lucru grav, ºi anume la distrugerea patrimoniului naþional format din oameni vii, a patrimoniului de instituþii culturale ºi de vestigii ale trecutului românesc, într-un loc care se aflã în centrul Transilvaniei, în judeþul Mureº. Poate nu numai acolo! Dar despre acest judeþ am eu date sã vorbesc ºi pun aceste probleme chiar înaintea altor probleme la care mã gândisem toatã sãptãmâna. Voi pune la interpelãri acele probleme privitoare la felul în care sunt batjocoriþi angajaþii televiziunii oficiale, þinuþi pe la porþi ºi fugãriþi cu jandarmii. Probabil cã, neavând pe cine sã interpelez, televiziunea fiind în subordinea Parlamentului, îl voi interpela pe domnul Zanc, rugându-l sã mã interpeleze ºi dânsul pe mine, deoarece trebuie fãcut ceva pentru Televiziunea Românã ºi pentru oamenii ei. Nu se poate, la nesfârºit, sã ne batem joc de oameni, cã vrem noi ºi cã vrem noi sã-i scoatem în afara câmpului muncii, pentru cã, de fapt, despre asta este vorba: se acþioneazã asupra redactorilor ºi realizatorilor de televiziune, a angajaþilor, pentru ca ei sã fie în fiecare zi dependenþi de ºeful lor ierarhic! Li se fac contracte de muncã pe termen limitat, anulându-li-se ilegal contractele de muncã pe termen nelimitat.

Dar am preferat sã amân aceastã problemã pentru mai târziu, la interpelãri, deoarece mi se pare cã este extrem de grav, de presant, de urgent ceea ce trebuie sã spun în legãturã cu patrimoniul de oameni vii, de instituþii culturale ºi de vestigii ale trecutului românesc, aºa cum e el în mijlocul Ardealului, în Mureº.

Aºa este ºi la Timiºoara, dar la Târgu-Mureº am fost ºi am aflat ce v-am spus. Uite, de exemplu, cicã la Craiova au dansat pe strãzi când au auzit. Aºa mi-a spus ministrul Rãzvan Theodorescu, admirabilul nostru coleg... Mi-a spus la telefon. S-ar putea sã nu fie adevãrat.

Da, vã rog.

Nu, nu... Domnule preºedinte, e foarte important...

Nu, eu admit dialogul, dar la microfonul sãlii.

ªtiu, dar, în cazul de faþã nu mã deranjeazã deloc, pentru cã mã completeazã.

Nu... dar s-ar putea altã datã sã vã deranjeze ºi atunci...

Da, sigur, voi spune.

ªi atunci, pentru... Nu, pentru proceduri. Continuaþi, vã rog.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, bine.

E foarte important sã punem piciorul în prag acum ºi sã-l descurajãm pe ministrul culturii din efortul sãu de a descentraliza acolo unde nu este de descentralizat. Aºa cum nu era de privatizat nici o editurã mare a þãrii. Statul trebuia sã rãmânã implicat în cultura naþionalã. Cee ce fac privaþii pentru culturã este minunat ºi este lãudabil, ºi trebuie sã se bucure de sprijinul nostru, dar cultura naþionalã nu poate sã ajungã, cum spunea Marx tânãr, ”la cheremul temperamentuluiÒ Ñ zicea el Ñ”unui cenzorÒ, zic eu: al unui privat. Trebuie, totuºi, o strategie culturalã. Trebuie, totuºi, sã ne pãstrãm pârghiile de intervenþie în educaþie, pentru cã, altfel, ajungem un popor de pornografi, de bodyguards ºi de târfe. Nu se poate aºa! Sunt lucruri de care rãspundem.

Repet aici cu toatã disperarea, sunt lucruri de care rãspundem. Desfiinþarea propriu-zisã a caracterului naþional al Teatrului din Târgu-Mureº este inacceptabilã! Nici o explicaþie nu ne poate mulþumi. Dacã în condiþiile socialismului, cu 35% ratã de acumulare, s-a putut face culturã la Târgu-Mureº, este inadmisibil ca în vremea noastrã, cu noi, aleºi ai poporului nostru, sã fim martori muþi la aceastã distrugere!

ªi aceste chestiuni, dacã nu se vor rezolva, le voi spune ºi le voi scrie ºi în ”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ, pânã la capãt. Nu se poate altfel!

Mai este un lucru care þine de voinþa noastrã politicã ºi pe care, de asemenea, vreau sã vi-l spun. Ni s-a adresat la Târgu-Mureº, de asemenea, o doamnã, o extraordinarã femeie de spirit, care a venit cu problema vestigiilor care se aflã în judeþ ºi pe care Ñ dânsa mi-a vorbit mai mult decât despre judeþul Mureº despre Transilvania, în genere Ñ, ºi pe care neglijenþa, sãrãcia ºi cinismul le fac sã se piardã.

Doamna Elena Mihu din Târgu-Mureº, muzeograf de carte veche la Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naþional Mureº, mi s-a adresat în legãturã cu situaþia îngrijorãtoare a patrimoniului naþional Ñ cãrþi vechi, obiecte de cult ºi chiar clãdiri Ñ precum ºi în legãturã cu statutul specialiºtilor din acest domeniu.

Se pare cã se urmãreºte desfiinþarea specialiºtilor, care sunt scoºi din locurile lor de muncã, sunt împinºi în diverse domenii în care nu sunt specialiºti, sunt supuºi reconversiei Ñ de parcã lor ar trebui sã li se adreseze reconversia! Ñ ºi, din cauza aceasta, riscãm sã nu mai putem descifra ceea ce vom descoperi sub picioarele noastre în vremea care vine.

Vã mulþumim, domnule senator. Din partea Grupului parlamentar P.R.M., dãm cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu.

Stimaþi colegi,

Aºa cum s-a spus mai înainte, avem datorii. Eu vã voi vorbi, pe scurt, despre libertatea presei, despre reinventarea cenzurii ºi despre respectarea Constituþiei.

O încãlcare brutalã a legii s-a produs din nou în viaþa mass-media. Nu este vorba numai de sancþionarea, dupã cei mai mulþi abuzivã, a reporterului Paul Grigoriu, ci chiar de mai mult decât atât. Pãrerea mea este cã Paul Grigoriu nu avea de ce sã fie sancþionat ºi reacþia conducerii Radiodifuziunii mi se pare stranie, atât timp cât ea trebuie sã asculte de C.N.A., ºi nu de alþi factori instituþionali din România.

Dezbaterea care a avut loc la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului, în prezenþa conducãtorului Radiodifuziunii ºi a reporterului Paul Grigoriu, a evidenþiat faptul cã motivele de sancþionare sunt extrem de discutabile ºi cã, de fapt, este vorba de cenzurã politicã.

Ca vechi gazetar, consider cã orice imixtiune a cenzurii în exprimarea opiniilor oricui, dar mai ales ale unui gazetar, cu atât mai mult ale unor parlamentari, trebuie denunþatã ºi respinsã.

Lucrurile nu s-au oprit, aºa cum v-am spus, la ”cazul GrigoriuÒ. Senatul trebuie sã ia cunoºtinþã de o brutalã metodã de cenzurã, tot pe radio. Nu se mai pot exprima opinii libere în România. Constituþia nu mai funcþioneazã. Joi, 27 septembrie a.c., la Radio Timiºoara, post al Radiodifuziunii Române, a fost suspendatã, dupã informaþiile noastre, întreaga emisiune de declaraþii politice, pentru toate partidele. Nu doar unui om politic i s-a retras dreptul la antenã, ci tuturor celor care au dat declaraþii politice, indiferent de partid, li s-a luat dreptul de a folosi postul de radio Timiºoara al Radiodifuziunii Române, pe data de 27 septembrie a.c.

Este un act de cenzurã, un gest agresiv prin care se încalcã libertatea presei ºi Constituþia României.

Sã fi fost declaraþiile politice ale deputatului P.R.M., Ludovic Mardari, cauza foarfecii cenzoriale? Atitudinea lui criticã faþã de unele declaraþii ale Preºedintelui României, înregistrate pe post, sã fi fost cauza acestei suprimãri? Ea n-a privit, însã, doar Partidul România Mare, ci toate partidele politice. Chestiunea este comunã, avem datorii comune de a impune apãrarea libertãþii de opinie ºi a presei.

Vã mulþumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist) are cuvântul domnul senator Constantin Alexa.

Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Încercând sã rãspund la întrebarea ”De ce nu are România o economie de piaþã funcþionalã?Ò, am ajuns la concluzia cã din cel puþin trei motive:

Ñ pentru cã proprietatea privatã nu este dominantã în economie ºi nici nu va fi multã vreme de acum înainte, dacã nu vom schimba cadrul legislativ ºi metodele de privatizare.

Acesta ar fi primul motiv.

Sã vedem cum se face astãzi privatizare în agricultura României.

1. Se privatizeazã numai activele fostelor I.A.S.-uri ºi asociaþii intercooperatiste, nu ºi pãmântul, care rãmâne la Domeniile Statului. ªi nu înþeleg de ce, din moment ce s-a dovedit cã, în economia de piaþã, statul este cel mai prost administrator. Cum altfel s-ar putea explica falimentul în care se aflã astãzi economia de stat agricolã din România?

2. Primarii condiþioneazã punerea în posesie ºi eliberarea titlurilor de proprietate persoanelor care beneficiazã de Legea nr. 1 numai dacã acestea concesioneazã terenurile în favoarea consiliilor locale. Consiliile locale ar urma sã reînfiinþeze fostele I.A.S.-uri sau ceva asemãnãtor. În orice caz, aceeaºi Mãrie, cu altã pãlãrie!

3. Taxele de participare la licitaþie ºi garanþiile de participare sunt enorme: 25Ñ30 de milioane lei pentru un caiet de sarcini, 800Ñ900 de milioane lei garanþie în bani cash pentru participare la licitaþii.

De ce sunt aºa de mari aceste taxe? Pentru cã salariile birocraþilor din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sunt finanþate din aceste taxe. Bugetul statului nu are bani sã le plãteascã salariile, ºi atunci ei pun aceste taxe exorbitante, ca sã înlãture competiþia.

4. Fãrã a exagera cu nimic, sãptãmâna trecutã am constatat cã un director din Direcþia concesionãrii nu ºtie care este patrimoniul statului pe care îl administreazã, nu ºtie cât s-a privatizat, nu ºtie cât mai este de privatizat, nu ºtie ce s-a concesionat, cât s-a arendat ºi cât mai este de concesionat ºi arendat. Director în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor! Nu exagerez.

4. Preþurile de pornire a licitaþiilor sunt stabilite în raport cu valoarea contabilã a activelor, ºi nu în funcþie de valoarea de piaþã a acestor active. Aceste preþuri contabile îi descurajeazã pe investitorii potenþiali. În plus, acestea includ ºi datoriile fermelor de stat la bãnci, la stat ºi la alte instituþii. ªi atunci, dacã ferma a lucrat pe pierdere, pe datorie, cum se spune, fãrã profit, întrebarea este: ”Din ce va plãti investitorul datoria fermei faþã de Banca Agricolã, dacã nu o poate plãti din profitul obþinut? Nu se expune el, oare, în mod deliberat riscului falimentului?Ò

Da. Funcþioneazã în schimb falimentul!

## **Domnul Constantin Alexa:**

Dacã ar funcþiona, s-ar înregistra un colaps total în economie.

Domnilor senatori, vã iau din timpul dumneavoastrã.

## **Domnul Constantin Alexa:**

Sã nu se uite faptul cã sectorul privat din economie este cel mai dator sector la stat, la bugetul statului.

**Din salã**

**:**

Aºa! Aºa!

Domnule senator, vã mulþumim. Aþi depãºit timpul.

## **Domnul Constantin Alexa:**

Unde este etica patronilor noºtri, care se plimbã în jeep-uri ºi în maºini luxoase ºi uitã sã-ºi plãteascã dãrile la stat?!

Vã mulþumim.

## **Domnul Constantin Alexa:**

Vã mulþumesc pentru atenþie.

A vorbit ºi pe timpul Grupului parlamentar P.R.M. Domnul senator Corneliu Bichineþ este invitat sã ia cuvântul.

Vã rog sã anunþaþi cât mai este din timpul acordat grupului parlamentar. Douã minute.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu m-am socotit întotdeauna un om norocos. Iatã, dupã ce am ascultat frumoasele cuvinte ale colegului nostru, venit mai târziu în Parlament, cred cã a greºit rândul... aºa... Eu mã bucur pentru dumnealui. Aþi precizat o stare de lucruri din þara noastrã ºi gândiþi româneºte. La fel gândesc ºi eu.

O expresie fericitã a unui antic sunã cam aºa: ”Egiptul este un dar al NiluluiÒ. ªi, într-adevãr, tot ce s-a creat în însoritul ºi enigmaticul Egipt þine, ºi sub aspectul culturii materiale, ºi sub aspectul culturii spirituale, de Nil.

Un inspirat al locului, de pe la noi, a spus cã oraºul Huºi este oraºul dintre vii.

Cei care aþi cãlãtorit în judeþul Vaslui, un judeþ nãpãstuit, dar plin de speranþe, aþi vãzut cã oraºul Huºi este situat într-o depresiune, oamenii sunt luminoºi, sunt frumoºi la chip, îmbujoraþi, femeile frumoase ca ºi cele din Bucureºti, ºi lucrurile acestea vin sã meargã spre o pantã cel puþin derutantã.

De ce?! Am primit la Biroul senatorial, în mai multe rânduri, delegaþii din partea celor 4.000Ñ5.000 de oameni care lucreazã sau lucrau la I.A.S.-ul Huºi. Acolo Ñ voiam sã-i dau o veste bunã ºi domnului Vãcãroiu Ñ se produce nu numai vin, ci ºi un milion de litri de coniac pe an. Se producea....

Ce se întâmplã?! Oamenii de acolo nu mai ºtiu cine este stãpânul, cine a cumpãrat, cât au cumpãrat, cât au luat þãrãniºtii, cât au luat alþii. ªi sunt derutat, pentru cã nu conteazã cã a cumpãrat cineva, au prãduit. Pentru cã un om serios care cumpãrã, achiziþioneazã o fermã, are interesul ca aceasta sã meargã bine. ªi mã bucur cã este ºi presa aici, pentru cã sunt sigur cã Ñ mã refer la presa centralã Ñ se va ocupa un pic de ceea ce a însemnat I.A.S.-ul Huºi.

Mergând mai spre nord, ajungem într-o localitate foarte interesantã, Bârlad. Cine spune Bârlad îºi aduce imediat aminte de Fabrica de Rulmenþi. Rulmenþii din Bârlad ajungeau pânã acum doi ani de zile în peste o sutã de þãri ºi aduceau în þarã, prin exporturile care se fãceau, multã valutã.

Ei bine, un turc, Ismail Turneli, a avut nesãbuinþa sã se afle în ipostaza ucenicului vrãjitor, care a declanºat niºte forþe pe care nu le mai poate stãpâni. Cu câþiva dolari, nu ºtim exact cu cât, a cumpãrat Fabrica de Rulmenþi din Bârlad. Se înþelege, cei 4.000 de oameni care muncesc acolo au fost la început derutaþi, pe urmã au crezut cã, prin liderii lor de sindicat, vor ajunge la înþelegere cu patronul, dar lucrurile, stimaþi colegi, la Bârlad, involueazã. De trei zile oamenii sunt în grevã Ñ deci Bârladul þine, în proporþie de 50%, de aceastã fabricã Ñ ºi ameninþã, cã aºa e la noi moda, când se întâmplã o nenorocire, muncitorii sã blocheze drumurile, strãzile. Eu nu sunt de acord cu aceastã politicã. Drumul european 581 probabil în urmãtoarele zile va fi blocat. ªi nu aº vrea sã se întâmple acest lucru.

Acest Ismail, prin firma ”CombasanÒ, a reuºit performanþa ca, în doi ani de zile, sã înglodeze fabrica în datorii. Mulþi specialiºti, dar specialiºti de înaltã clasã, care sunt chemaþi ºi în Japonia, vor rãmâne fãrã serviciu sau vor fi nevoiþi sã plece în altã þarã. Au acumulat pânã acum, numai la C.A.S., 400 miliarde lei. Cine va plãti vreodatã aceºti bani?! De asta pensionarii noºtri mor de frig în casele lor, nu au bani de medicamente!

A venit în judeþul nostru, dupã ce a traversat Neamþul ºi Bacãul, un ins interesant, greu. E vorba de Ovidiu Grecea. ªi omul ºi-a luat treaba în serios, sã verifice cum s-au fãcut privatizãrile în Moldova. Dupã 2Ñ3 zile a fost chemat la Bucureºti, apoi paraºutat, pe undeva, prin Africa, exilat în zone unde nu s-a pomenit de privatizare.

E în carantinã aici!

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

ªi mai bine pentru el...

Deci care este dorinþa mea? Ce cer eu în aceastã declaraþie politicã? Ca privatizãrile, care se fac în þara noastrã sã se facã aºa cum trebuie, dar acolo unde s-au fãcut prost de cãtre cei de dinainte sã fie verificate ºi lucrurile sã intre în normalitate. Sunt sigur cã ºi dumneavoastrã doriþi acelaºi lucru... Un minut, vã rog!

Zona Negreºti, oraºul din care fac ºi eu parte, adãposteºte 12.000 de suflete. Începând de sãptãmâna aceasta Negreºtiul este considerat zonã defavorizatã. V-aº ruga pe cei de la presã ca, prin intermediul dumneavoastrã, sã invitaþi pe cei care au bani ºi inima curatã sã investeascã în zona Negreºti-Vaslui.

Vã mulþumesc sincer.

Vã mulþumim, domnule senator. Îl rog pe domnul senator Paul Pãcuraru sã ia cuvântul.

Pentru cã timpul este epuizat, voi depune declaraþia politicã la stenografã.

Da, vã mulþumim, domnule senator.

Domnul senator, datoritã lipsei timpului cuvenit Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, nu a putut prezenta oral declaraþia politicã. O predã în scris la secretariatul Senatului.

Declaraþie politicã Ñ ”Cruciada împotriva teroriiÒ

Din 11 septembrie pânã acum, din ziua în care Dumnezeu a rãnit America, pânã astãzi, a trecut suficientã vreme pentru o analizã, degajatã de ºoc, de factori emoþionali.

A devenit clar, în mod evident, cã se profileazã o confruntare între douã rele.

De o parte Ñ rãul absolut, radical, al masacrãrii deliberate a mii ºi mii de oameni: un rãu abisal, aflat undeva dincolo de limita imaginaþiei.

De cealaltã parte, ceea ce am putea numi un rãu relativ, dacã bombardamente devastatoare pot fi relative. Un rãu obiºnuit, clasic, constând în folosirea forþei ºi a mijloacelor rãzboiului împotriva a milioane de locuitori a cãror singurã vinã este sãrãcia crudã, mizeria, incultura. Paradoxul primei confruntãri a începutului de mileniu este ciocnirea brutalã, pe de o parte, între naturã ºi culturã, ºi, pe de altã parte, între fundamentalism, fanatism, cu cea mai înaltã tehnologie. Mijloacele rãzboiului, în fapte ºi consecinþe, au fost ºi vor fi întotdeauna barbare.

Din aceastã primã ºi grea confruntare, intenþia moralã este indiscutabil pozitivã.

Cu alte cuvinte, forþa ºi violenþa armatei mondiale au ca singur scop salvarea valorilor democraþiei liberale prin incizie, acolo unde începe infecþia: în Afganistan, în Iran, în Libia sau unde se va dovedi necesar.

Oricât de rãu ar putea sã ne parã, oricât de paºnici ºi de pacifiºti am fi, nu putem sã nu înþelegem ce s-ar putea întâmpla dacã nu ar avea loc aceastã intervenþie. Ce ravagii s-ar putea produce, zi de zi, în uzine nucleare sau în fabricile de oxigen, în reþelele de alimentare cu apã sau în aglomerãri urbane, în uzinele chimice sau în lucrãrile de infrastructurã.

A doua evidenþã este, de aceastã datã, o problemã de mental colectiv, de atitudine civicã. Întrebatã cu ocazia

unui sondaj Gallup asupra atitudinii favorabile sau nefavorabile privind viitoarea intervenþie, majoritatea românilor Ñ aproape 52% Ñ s-a arãtat nefavorabilã. ªi aceasta, în condiþiile în care gesturile politice ale Preºedinþiei, Guvernului ºi Parlamentului, ale tuturor partidelor au fost cât se poate de explicit prezentate. Procente mai ridicate de atitudine nefavorabilã s-au înregistrat, potrivit sondajului, în þãrile musulmane: Egipt, Pakistan etc. Constatãm deci o fracturã importantã atât între politicieni ºi populaþie, cât ºi în interiorul opiniei publice. Fractura este aproape absurdã. Pânã la 75,80% din populaþie este favorabilã extinderii NATO, iar 60% sunt împotriva mijloacelor NATO. Vrem sã fim cu ei, dar nu sã facem ca ei. Dupã intervenþia din Iugoslavia ºi Kosovo situaþia se repetã la indigo. Este hârtia de turnesol a tranziþiei din România. Aparent de neînþeles, aceastã rupturã, aceastã dizarmonie brutalã este problema de fond a tranziþiei mentale de la totalitarism la democraþie. Euforia occidentalã Ñ faþã în faþã cu melancolia totalitarã.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi. Voi da citire proiectelor de lege care au fost adoptate de Camerele Parlamentului României ºi în raport cu care existã posibilitatea legalã de a se exercita dreptul de constituþionalitate din partea parlamentarilor români.

Aceste proiecte de lege sunt urmãtoarele:

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1998 pentru modificarea anexelor nr. 1 ºi 2 la Legea telecomunicaþiilor nr. 74/1996;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior ”BancorexÒ Ñ S.A.;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2000 privind unele mãsuri pentru aprobarea ºi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate ºi a altor zone cu dezechilibre economice ºi sociale;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziþii privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie maritime ”NavromÒ Ñ S.A. Constanþa ºi ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa;

Dacã îmi îngãduiþi, domnule preºedinte, numai o secundã, vã rog!

Da, vã rog.

O avem fiecare dintre noi, dacã sunt observaþii la aceastã hotãrâre... ºi, dacã nu sunt... ca sã...

Eu vã sunt recunoscãtor, domnule senator, dupã citirea paginilor respective...

Sigur, dacã domnii senatori, având cunoºtinþã de conþinutul atât al proiectului de hotãrâre, cât ºi al anexelor care vizeazã componenþa nominalã a acestei comisii, precum ºi conducerea comisiei, au observaþii, comentarii?

Domnule preºedinte, componenþa nominalã a fost negociatã de cãtre liderii grupurilor parlamentare, inclusiv biroul comisiei de anchetã, în structura care figureazã în anexã.

Da, vã mulþumim pentru aceastã informaþie. O ºtiam, dar e bine ca ea sã fie cunoscutã de toþi colegii. Dacã mai sunt...? Da, vã rog, domnule senator.

Aº vrea sã mulþumesc pentru faptul cã nu am fost inclus în acest colectiv. Sigur cã am fost primul care a semnalat problema, dar ce mai conteazã acum trecutul?! Conteazã numai viitorul. Sã conjugãm verbele numai la viitor ºi sper ca toatã comisia, de la toate partidele, sã vadã realitatea. E o garanþie faptul cã suntem toþi ºi cã ne-ar putea fi ruºine unii de alþii sã închidem ochii asupra unor cauze evidente.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã rog, domnule senator Frunda.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Distins Senat,

Încep prin a vã spune cã voi vota pentru aceastã comisie ºi pentru componenþa ei. În principiu însã am un mare dubiu când fac acest lucru, pentru cã, dupã pãrerea mea, în clipa în care votãm o astfel de comisie, instituind o astfel de comisie încãlcãm conºtient, din motive politice, principiul separaþiei puterilor în stat.

Privatizarea acestei staþiuni, a acestei societãþi comerciale, cum se întâmplã de obicei în privatizãri, unde sunt mai multe pãrþi interesate, unora le place, altora, care au pierdut, nu le place.

Când o asemenea problemã se pune în discuþie, puterea care are a se pronunþa nu este puterea legislativã, ci este puterea juridicã...

Judecãtoreascã...

Puterea judecãtoreascã, vã mulþumesc.

În legãturã cu privatizarea în sine, ultimul act de privatizare, din câte ºtiu eu, ºi sunt avocat în cauzã, în unele procese, nimeni nu a contestat ultimul act de privatizare. Existã anumite termene. Privatizarea de cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului a Societãþii Comerciale ”BalneoclimaticaÒ Sovata nu a fost ºi nu este atacatã în justiþie. Este adevãrat cã patru dintre gestionarii restaurantelor ºi ai hotelurilor din Sovata au cerut instanþelor judecãtoreºti obligarea fostului Fond al Proprietãþii de Stat, actuala Autoritate pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, la încheierea unui contract de leasing. ªi legiuitorul, în speþã noi, ºi puterea judecãtoreascã, în speþã Curtea Supremã de Justiþie a României, au hotãrât cã obligarea la privatizare prin leasing contravine principiilor dreptului roman, ale dreptului

modern, ale legislaþiei Uniunii Europene ºi, nu în ultimul rând, a legislaþiei din România.

De aceea, în aceste procese, cei care au avut în locaþiile de gestiune restaurantele ºi hotelurile respective, care au avut procesele pânã acuma au pierdut. Ei se leagã acuma, ca înecatul de ultimul pai, de posibilitatea acestei subcomisii, încercând sã dea o tentã naþionalã, o tentã, alta decât cea realã, procesului de privatizare. Atâta timp însã cât unii dintre cei care atacã privatizarea se numesc M‡rton K‡roly sau Piroska, cred eu cã este evident cã în spatele lor se aflã alte interese, pur ºi simplu de ordin economic.

Am dorit, însã, doamnelor ºi domnilor senatori, sã-mi împãrtãºesc aceste gânduri cu dumneavoastrã, aceastã teamã, pentru cã instituim un precedent foarte periculos. Legislativul instituie o comisie care se substituie justiþiei.

Vã spun cã voi vota pentru aceastã comisie. Eu sunt convins cã aceastã comisie va ajunge la concluziile legale ºi concluziile reale ºi cã aceasta va întãri decizia definitivã a Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, dar cred eu cã este o mare greºealã ca noi, Parlamentul, sã intervenim în domeniul de activitate a justiþiei.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, vã rog.

Domnul coleg de la U.D.M.R. are un curaj aproape istoric, sã apere ca avocat aceste cauze ºi sã încerce ca senator sã ne îndepãrteze de ele. Este un curaj istoric. Ce vreau eu sã subliniez este cã, în grija nemãsuratã faþã de organul judecãtoresc, dumnealui a uitat sã participe la încercarea noastrã, de la acest microfon, de a bloca efortul unui ministru al executivului care, neþinând seama de faptul cã tocmai ”BalneoclimatericaÒ era într-un proces în justiþie, a înstrãinat unei firme din strãinãtate, împotriva intereselor unor români ºi a unor maghiari din zonã, acest complex balneoclimateric.

Atunci nu a mai funcþionat principiul conform cãruia justiþia trebuie lãsatã sã se pronunþe? Eu nu cred cã legislativul trebuie sã aibã timiditãþi, trebuie sã aibã complexe atunci când judecã faptele unui minister, chiar ale unui guvern, asupra cãruia, conform Constituþiei, are responsabilitate naþionalã.

Aºa cã mi-aº permite sã întãresc încrederea în comisia care se formeazã acum ºi sã-i urez succes în aflarea adevãrului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

Doriþi un drept la replicã?

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

N-am pomenit nici un nume...

Era uºor identificabil cu curajul istoric!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Sper cã avem aceeaºi unitate de mãsurã ºi cuvântul, vorba nu ne sperie...

Distinºi colegi,

Vreau sã fac câteva precizãri.

¥ În caietul de sarcini al vânzãrii societãþii a figurat, în mod concret, cã existã anumite procese pe rol, deci nu a fost nimic ascuns.

¥ Societatea care a cumpãrat ”BalneoclimatericaÒ nu este o societate strãinã. Este o societate cu personalitate juridicã româneascã.

¥ Potrivit Constituþiei României ºi convenþiilor internaþionale nu putem face în actul de privatizare nici un fel de diferenþiere pe criteriul cetãþeniei sau al naþionalitãþii. Acest lucru figureazã în Constituþie ºi în convenþiile internaþionale.

Am dorit sã fac aceste precizãri pentru a nu exista izul cã s-a încãlcat legea. Se ºtia de procese, ele sunt procese private, nu sunt procese de privatizare ºi se cunoºtea de toatã lumea. Oricând, stimaþi membri ai comisiei, dacã doriþi sã vã stau la dispoziþie cu informaþii juridice, cu nume de dosar, oricând voi face acest lucru. Am gãsit însã moral ca, de vreme ce sunt avocat în cauzã, în unele cauze, nu în privatizare, subliniez, nu în privatizare, atunci am avut, cred eu, moralitatea de a nu încerca mãcar sã fac parte din aceastã subcomisie. Cred eu cã din aceastã subcomisie trebuie sã facã parte juriºti ºi economiºti care nu au nimic în legãturã cu privatizarea ºi care nu reprezintã interesele acelora care au în locaþie de gestiune restaurantele ºi se plâng la anumite birouri senatoriale.

Bun... închidem discuþiile asupra acestui subiect, pentru cã intrãm în fondul problemei, v-aº ruga. Or, proiectul de hotãrâre vorbeºte doar de un lucru, ºi anume nerespectarea prevederilor legale referitoare la privatizare ºi se detaliazã care sunt aspectele care vor forma obiectul acestei comisii.

Nu este nici un precedent periculos care s-ar crea. Parlamentul României, în mai multe legislaturi de dupã Õ90, a avut ca obiectiv controlul respectãrii legii în diverse domenii. Nu este cazul sã amintim acum de celebrele anchete ”ApartamentulÒ, ”F.N.I.Ò, unde, sigur, recursul la justiþie, constituþional recunoscut ºi neîngrãdit, nu a constituit un impediment pentru punerea în miºcare a unei activitãþi de control care, prin esenþa ei, þine, constituþional, de Parlamentul României.

V-aº ruga sã nu prelungim discuþia pe fond, este treaba comisiei de anchetã sã întocmeascã raportul, ceea ce se propune acum este un proiect de hotãrâre pentru constituirea unei comisii de anchetã cu aceste obiective.

Dacã este ceva procedural, domnule senator, nu pe fond, cã intrãm într-o discuþie prematurã...

De ce-mi limitaþi dreptul de a rãspunde unor acuzaþii, când nu aþi limitat nimãnui acest drept?!

Înseamnã cã nu am reþinut care era acuzaþia care vã era adresatã...

N-aþi reþinut, dar eu am reþinut. Probabil cã tocmai d-aia, cã era cu privire la mine. Dar sã ºtiþi cã ºi atunci când aþi fi dumneavoastrã acuzat tot eu m-aº simþi lezat, alãturi de dumneavoastrã.

Iatã care era acuzaþia: anume aceea cã prevederile internaþionale nu sunt respectate de cel care considerã cã trebuie ca oamenii care sunt cuprinºi în acel proces, anterior momentului când s-a fãcut acea firmã de la Budapesta la Mureº, sã fi exprimat opiniile ºi cererile lor.

Prevederile internaþionale de care face caz domnul avocat senator nu cer însã nici defavorizarea cetãþeanului statului unde se face privatizare. Eu asta am susþinut. Pe mine nu mã intereseazã cã a fost favorizatã firma de la Budapesta care a îmbrãcat o ie din Mureº. Pe mine mã intereseazã cã a fost defavorizat cetãþeanul român. ªi ca dovadã cã nu am ceva cu maghiarii sau cu turcii, sau cu evreii, sau cu ucrainenii, am spus cã sunt cuprinºi în acest proces cetãþeni români de naþionalitate maghiarã care au fost defavorizaþi. Iar eu cred, pe de altã parte, cã noi, ca parlamentari, exprimãm totuºi dorinþa de a se consolida economic a cetãþenilor care ne-au ales ºi care fac parte din aceastã þarã.

Asupra acestei chestiuni vã rog sã-mi daþi voie sã aduc în memoria dumneavoastrã un vers genial al unui poet care nu mai existã, Gheorghe Pituþ, ”îmi pãrtinesc poporulÒ.

Cred cã nimeni nu mã poate acuza pentru asta. Pe de altã parte, nu credeam cã lucrurile pe care mi le-au cerut oameni din Mureº, care au fost defavorizaþi, ºi anume sã apãr aceastã cauzã, pentru cã un senator care este ºi avocat stã pe lângã judecãtorii în cauzã ºi-i influenþeazã, sunt adevãrate. ªi nu aº vrea sã se insiste în direcþia aceasta, a apãrãrii pro domo, pentru cã, atunci, ceea ce pãrea o simplã calomnie devine o realitate. Totuºi nu trebuie sã ne speriem de faptul cã aparþinem acestui popor ºi apãrãm interesele lui.

Bun. Ceea ce trebuie sã ne sperie ar fi doar nerespectarea legii, în acest caz.

Da, domnul senator Eckstein.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aici s-au exprimat, practic, douã pãreri, chiar dacã au fost diferite în nuanþã, dar ambele pãreri erau de a vota aceastã comisie, da, ºi acest proiect. Eu exprim o altã poziþie. Eu voi vota contra. Îl înþeleg, de altfel, pe colegul Frunda, care are o situaþie mai specialã, eu nu sunt avocat în cauzã, adicã sunt interesat, pe undeva. Nu ºtiu dacã domnul Pãunescu a fost la tratament undeva în ultima perioadã...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Dupã cum se observã, nu!

Eu am fost prin staþiuni balneoclimaterice, inclusiv la Tuºnad, ca sã dau un alt exemplu, ºi am constatat pe pielea mea cã este vorba de o bazã hotelierã care, din lipsa resurselor financiare ale celor care le administreazã, este într-o stare deplorabilã. În aceste condiþii, eu consider cã aceastã privatizare, fãcutã totuºi de A.V.A.B. dupã alegeri, deci nu este vorba, cum sã zic, de o restanþã a coaliþiei de guvernare trecute, eu cred cã totuºi rãzbeºte din discursul domnului Pãunescu...

Problema este nu de legalitate, ceea ce se poate verifica, în principal, de instanþã... În orice caz, ºi sunt exemple, din pãcate, cã separaþia puterilor în stat nu prea este respectatã... Dar ceea ce-i rãzbeºte e cã vine strãinul ºi ia.

Eu cred cã interesul nostru este ca aceste baze sã funcþioneze la standarde ºi resping orice încercare de a influenþa ca un capital cinstit, un capital lucrativ sã intre în þarã.

Deci eu cred cã nu ar fi o hotãrâre bunã dacã am vota acum constituirea acestei comisii.

De performanþã sunt capabili numeroºi cetãþeni români, dar existã ºi alþi cetãþeni strãini, nu trebuie sã ne oprim la prima capitalã în drumul spre Europa, mai sunt ºi alte capitale care pot fi interesate în aceastã privatizare, dar eu cred cã performanþa economicã este ºi un drept al nostru. Am dovezi pe care pot sã le aduc oricând din câmpul în care s-au exprimat românii cã putem ºi noi, avem dreptul sã ne însuºim prin licitaþie, respectând într-adevãr legile, ceea ce este pus în vânzare în þara noastrã ºi vom putea sã aducem la un nivel european ceea ce privatizãm în favoarea noastrã.

E o jignire sã crezi cã performanþa vine numai de afarã, de la Budapesta, în special.

Performanþa poate veni de oriunde, chiar ºi din România.

Stimaþi colegi, întrucât discuþia atinge aspecte de fond...

Am fost atacat, daþi-mi voie la replicã!

Aveþi dreptul la replicã dar nu mai produceþi o replicã la replicã, pentru cã interesul Senatului este sã se pronunþe asupra acestui proiect de lege.

Domnule preºedinte, aº spera sã nu fiþi nervos când îmi daþi acest drept, sã fiþi la fel de cordial cum sunteþi de obicei.

Nu sunt deloc nervos, dar pot deveni nervoºi colegii. Deci rugãmintea este...

Îmi asum nervozitatea dumnealor pentru ceea ce le voi spune.

Vã rog.

Un lucru profund adevãrat, domnule preºedinte. Domnul senator care va vota împotrivã, nu am spus numele sãu, domnul senator care va vota împotrivã ºi care a anunþat asta, ºi salut curajul dumnealui, foarte bine, a spus cã nu este o restanþã a guvernãrii trecute.

Ba da! Este o restanþã a guvernãrii trecute. De aceastã restanþã m-am ocupat în amãnunt la o emisiune la Tele 7 abc, la care domnul Eršs s-a dovedit mai înþelept decât domnul... Miltiade... cum îl cheamã... pe acesta de acum? Cum îl cheamã, domnule? De la privatizare, da, de Muºetescu! Domnul Eršs a fost mult, mult mai înþelept, mai atent cu termenii discuþiei, pentru cã noi aveam în vedere tocmai criteriile economice de care se vorbeºte aici ºi care sunt într-adevãr foarte importante.

Dar eu nu cred cã existã cineva aici care sã creadã cã dacã eºti cetãþean român nu ai performanþã economicã ºi trebuie sã vinã numai cineva de dincolo de graniþe sã te ajute sã faci performanþã economicã.

Vã mulþumesc.

Vã propun sistarea discuþiilor, dacã distinºii colegi sunt de acord.

Ce facem?

Votãm pentru sistarea discuþiilor, potrivit regulamentului. Deci, cu 74 de voturi pentru, s-a dispus sistarea discuþiilor.

Vã propun acum spre vot, întrucât nu au fost amendamente la textul proiectului de hotãrâre, proiectul de hotãrâre în ansamblul sãu, inclusiv anexa privind componenþa nominalã ºi conducerea comisiei de anchetã.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

84 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 6 abþineri. Comisia de anchetã, din acest moment, poate sã înceapã sã funcþioneze regulamentar.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, constituirea unor comisii de mediere la proiecte de lege adoptate în formule diferite de cele douã Camere ale Parlamentului.

Prima comisie de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Din partea Senatului participã ºapte senatori.

Din partea Grupului Parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), trei propuneri.

Rog pe domnul preºedinte al grupului... A!

Propunem de aici!

Poftiþi, domnule senator!

Domnii senatori Dan Nicolae Rahãu, Avram Crãciun ºi Florin Hriþcu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/11.X.2001

Doamnele senator Maria Ciocan ºi Angela Mihaela Bãlan.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Da, mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale a acestei comisii.

Adoptatã comisia de mediere în aceastã componenþã cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, din totalul de 74 de voturi exprimate.

De asemenea, propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraþia ”Crucea comemorativã a Rezistenþei AnticomunisteÒ.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), patru propuneri.

## Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale.

67 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 3 abþineri, aprobatã componenþa nominalã a acestei comisii.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific ”În Serviciul ArmateiÒ pentru ofiþeri, reinstituit prin Legea nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), trei porpuneri. Vã rog sã le exprimaþi.

Domnul senator Nicolescu Constantin, Plãticã-Vidovici ºi Munteanu Tudor.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Badea ºi Ioan Paºtiu.

Mulþumim, este vreo problemã?

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnul senator Mircea Tudor Iustian.

Domnii senatori Nicolescu Constantin, Plãticã-Vidovici, Munteanu Tudor ºi Rahãu Dan Nicolae.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

ªi din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.

U.D.M.R. l-a desemnat pe domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc sã facã parte din aceastã comisie.

Domnul senator Dumitru Badea.

Mulþumim.

Din partea grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Mircea Tudor Iustian.

Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

Adicã pe dumneavoastrã.

Bine, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale.

Aprobatã componenþa nominalã a comisiei de mediere cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate, pe teritoriul României.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), trei propuneri.

Cred cã aþi sãrit una, dar nu este nici o problemã, la urmãtoareaÉ

Deci domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ºi Bucur Dionisie.

Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/2000, trebuie sã reluaþiÉ

Pentru proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000.

Da.

Da, vã mulþumesc.

Domnii senatori Alexandru Ionel ºi Angela Mihaela Bãlan.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna senator Maria Petre.

Da. ªi din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnul senator Armeniu Hermann Fabini.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale.

Comisie aprobatã în aceastã componenþã cu 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

S-a sãrit componenþa la o comisie, este vorba de comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific ”În Serviciul ArmateiÒ pentru maiºtri militari ºi subofiþeri, reinstituit prin aceeaºi Lege nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Vã rog, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist), aceleaºi persoane.

Pentru stenogramã doar, ar trebui citit, ca sã se noteze, sã nu fie dupã aceea alte probleme. Da.

Deci componenþa pentru aceastã comisie este identicã cu componenþa pentru Legea nr. 105/2000.

## De acord!

Pentru Grupul parlamentar al Partidului România Mare, care are douã poziþii în aceastã comisie.

Domnii senatori Dumitru Badea ºi Ioan Paºtiu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Domnul senator Radu Vasile.

Domnul senator Radu Vasile.

ªi de la Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România tot domnulÉ

Tot subsemnatul, da.

Domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementareaÉ

Am uitat votul!

Aprobatã cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Deci comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaþiei juridice a rezervoarelor conductelor de transport al þiþeiului ºi al produselor petroliere, a staþiilor de pompare ºi a celorlalte instalaþii ºi echipamente aferente.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Seche Ioan, Novolan Traian ºi Dinu Marin.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Domnii senatori Hîrºu Ion, Crãciun Avram ºi Rahãu Dan Nicolae.

## Da, vã mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale.

Comisia, aprobatã în aceastã componenþã cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Componenþa nominalã în cadrul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), patru propuneri.

Vã rog sã le faceþi cunoscute.

Domnii senatori Doru Laurian Bãdulescu, Seche Ioan, Pop de Popa Ioan ºi Iliescu Ion.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Domnul senator Nedelcu Mircea.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Ion Vela.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

## Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale a comisiei.

Aprobatã componenþa nominalã cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Propuneri pentru comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare pânã la data de 31 decembrie 1989.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), trei propuneri.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Dan Constantinescu.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, componenþa comisiei de mediere la acest proiect de lege a fost adoptatã.

Propuneri pentru comisia de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (SocialDemocrat ºi Umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ioan ºi Dinu Marin.

Mulþumim domnul senator.

Douã propuneri din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Dorel Constantin Onaca.

## Mulþumim.

O propunere din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

O propunere din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei. Comisia, în aceastã componenþã, aprobatã cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri.

În fine, ultima propunere pentru componenþa comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free.

Trei propuneri din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist).

Domnii senatori Hârºu Ioan, Crãciun Avram, Rahãu Dan Nicoale.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Mulþumim.

O propunere din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

ªi o propunere din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale a comisiei de mediere.

Comisia, aprobatã în componenþa nominalã propusã, cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct al ordinii noastre de zi. Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a 5-a, Risc natural.

Invit pe unii membri ai comisiei de mediere sã ia loc în banca rezervatã, dacã participã la lucrãrile Senatului.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Florin Hriþcu, Viorel Balcan, Dionisie Bucur, Mihai Radu Pricop, Angela Mihaela Bãlan, Maria Petre ºi Seres DŽnes.

Invit încã o datã dacã doresc unii dintre membrii comisiei de mediere, eventual dacã sunt observaþii sau alte probleme nelãmurite pentru colegii senatori.

La punctul 1 din raport a fost adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii, comentarii?

Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra textului propus de comisia de mediere, care, repet, este textul Camerei Deputaþilor.

Deci vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere.

La punctul 2 din raport, care se referã la anexe, respectiv anexa nr. 2, anexa nr. 4 ºi anexa nr. 4 a), anexa nr. 6 ºi anexa nr. 6 a).

De asemenea, comisia de mediere, în unanimitate, a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Text adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.

Poziþia 3 din raport. Este vorba de anexa nr. 3, cu urmãtoarele poziþii: 55, 80, 81, 137, 141, 146, 177, 183, 197, 203.

Fiind textul Senatului, nu-l mai supun la vot, el a fost votat o datã cu proiectul de lege.

Anexa nr. 5, care nu figureazã în textul adoptat de Camera Deputaþilor, a fost adoptat de Senat, a fost de asemenea, în unanimitate adoptat ºi de comisia de mediere. Nu-l mai

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru completarea articolului 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Dacã sunt comentarii?

Dacã nu sunt ºi întrucât este vorba de un singur articol ºi comisia de mediere propune formularea datã de Senatul României a acestui text, vã supun doar raportul în ansamblul sãu votului dumneavoastrã.

Sigur, este vorba de o lege organicã, fiind vorba de regimul proprietãþii.

Deci vã rog sã vã exprimaþi votul, este textul Senatului, atunci când s-a aplecat asupra acestui proiect de lege.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.

Deci la urmãtorul punct pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2000 privind repartizarea profitului la Regia Autonomã ”LocatoÒ.

Dacã sunt observaþii?

## Domnule preºedinte,

Am dori sã ni se amâne prezentarea raportului comisiei de mediere, sã fie redatã Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din cele douã Camere pentru completare ºi modificare.

Doamna senator, care sunt motivele? Deci vorbiþi ºi de modificare, ºi de completare.

Da.

În fine, înseamnã cam acelaºi lucru.

Da, vreau sã arãt cã acest proiect de lege a fost dezbãtut de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 12 iunie 2001 iar la punctul 2, unde s-a luat în considerare Ordonanþa Guvernului nr. 23/1996, nu s-a þinut cont cã aceastã ordonanþã a fost abrogatã.

Deci noi avem în acest raportÉ Numai la poziþia a doua vã referiþi.

Da.

Nu s-a ºtiut sau nu era abrogatã în acel moment? Ordonanþa nr. 23 nu era abrogatã în momentul în care s-a reunit comisia de mediere?

Nu, la data întrunirii comisiei de mediere ordonanþa a fost abrogatã, dar nu s-a cunoscut probabil ºi la data când a fost dezbãtutã ordonanþa de Guvern de cãtre Camera Deputaþilor aceastã ordonanþã a fost abrogatã.

Da, vã rog.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Domnule preºedinte, Distins Senat,

Este o eroare a comisiei de mediere. Nu a þinut cont de o abrogare ºi pentru a nu greºi în plenul Senatului rog plenul sã amânãm discutarea ºi votarea acestui raport pânã când se reface conform legislaþiei care existã în prezent.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Acum existã douã soluþii posibile, o soluþie regulamentarã ar trebui sã conducã la reînvestirea comisiei de mediere, practic, la constituirea ºi la un nou raport, un nou raport. Comisiile de mediere, spre deosebire de comisiile permanente, nu sunt comisii cum le spune ºi numele, nu sunt comisii cu activitate permanentã.

Pe de altã parte se invocã o simplã eroare materialã.

În aceste condiþii sunt obligat de regulament sã

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Fiind vorba de derogare de la o lege care nu prezintã vreun interes, decât aºaÉ

Abia aºa prezintã interes, cã nu se poate deroga. Este foarte discutabil abia aºa, pentru cã nu poþi sã derogi de la inexistent. Adicã nu poþi sã derapezi decât dacã eºti pe drum, nu poþi sã derogi decât de la o reglementare preexistentã, cã nu aiÉ este foarte discutabil, tocmaiÉ în fine.

Bun, vom amâna atunci pentru îndreptarea erorii materiale ºi pentru rediscutarea într-o ºedinþã proximã a raportului.

Propun aceastã soluþie votului colegilor senatori.

Se amânã, Senatul pronunþându-se în sensul amânãrii pânã la îndreptarea erorii materiale a raportului ºi rediscutarea sa, cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri.

La punctul 9 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru cota-parte din creditul acordat de Guvernul Statelor Unite ale Americii în baza programului CCC, Legea publicã nr. 480/1992 precum ºi achitarea dobânzii ºi a altor costuri externe aferente acestei pãrþi.

Dacã colegii senatori care au fãcut parteÉ

Sunt eu.

A, sunteþi dumneavoastrã!

La poziþia 1 din raport, la articolul unic, comisia de mediere propune formularea promovatã de Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Comentarii?

Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi prinÉ Vã rog, domnule senatorÉ

Domnule preºedinte de ºedinþã, spuneþi-mi vã rog dacã CCC egal cu CCC ºi înseamnã ce? Mersi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, întrucât nu au fost observaþii ºi nici comentarii, vã supun la vot poziþia 1.

Cred cã trebuie sã repetãm votul. 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, textulÉ articolul unic a fost adoptat în formula de la Camera Deputaþilor.

Poziþia 2 din raport, referitoare la articolul 1, comisia propune un text comun votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere.

- Dacã sunt observaþii? Comentarii?

- Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi votul.

- 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 6 abþineri,

- text adoptat.

ªi, în fine, la poziþia 3 din raport, referitoare la articolul 2 alineatul 1, text de asemenea adoptat în unanimitate de cãtre comisia de mediere care a optat pentru formula Camerei Deputaþilor.

- Observaþii? Comentarii?

- Nu sunt.

- Vã rog sã vã exprimaþi votul.

- Textul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, douã

- voturi împotrivã, 4 abþineri.

- 7 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

Domnule preºedinte,

E un singur text în mediere. Comisia a adoptat varianta Camerei Deputaþilor, care a îndreptat o greºealã din ordonanþã.

Domnule senator, sunt douã texte, dacã raportul e fidel realitãþii celor discutate în comisia de mediere. Deci la poziþia 1 este articolul 1 ºi în anexã, la capitolul I, Camera Deputaþilor a abrogat un text care existaÉ

Da. De fapt, la primul modificarea e o adãugire de text; e o chestie de stil. Modificarea propriu-zisã este abrogarea.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Acolo este o chestie chiar mai chirurgicalã, cã s-a ºi tãiat, s-a abrogat.

Deci eu vã

La poziþia 2 din raport a fost propusã în unanimitate de comisia de mediere soluþia de abrogare a unui text, a punctului 1, capitolul I, din cuprinsul ordonanþei.

Vã

La poziþia 11 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind evaluarea conformitãþii produselor.

Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, la toate cele 20 de poziþii comisia a adoptat, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor, Camera fiind a doua învestitã. Nu sunt chestiuni de fond, ci numai de formã, de redactare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Eu vã mulþumesc, numai cã ne obligã regulamentul sã trecem prin vot fiecare poziþie din raportul comisiei de mediere, nefiind propunerile Senatului, ci ale Camerei Deputaþilor.

Aºadar, s-au dat explicaþiile cuvenite. Dacã permiteþi, v-aº supune votului, direct, fiecare din poziþiile din raport.

La poziþia 1, referitoare la articolul 3, textul Camerei Deputaþilor, vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 83 de voturi pentru, unul împotrivã, 7 abþineri.

Poziþia 2 din raport, referitoare la articolul 4 litera d). Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 8 abþineri.

Poziþia 3 din raport, referitoare la articolul 4 litera w). Textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 6 abþineri.

- Poziþia 4 din raport, referitoare la articolul 5, textul

- Camerei Deputaþilor.

- Vã rog sã vã exprimaþi votul.

- Text adoptat cu 81 de voturi pentru, douã voturi împo-

- trivã, 6 abþineri.

- Poziþia 5 din raport, articolul 6 litera a), textul

- Camerei Deputaþilor.

- Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 6 abþineri.

Poziþia 6 din raport, referitoare la articolul 6 litera b). Este propus textul Camerei Deputaþilor.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Poziþia 7 din raport, referitoare la articolul 6 litera c). Este propus textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri.

Poziþia 8 din raport, referitoare la articolul 7 alineatul 1. Textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri.

Poziþia 12 în ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã. Este textul Senatului.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

A fost un singur text în divergenþã. A fost aprobat în unanimitate textul Senatului.

În consecinþã, rog pe colegi sã-ºi exprime votul asupra raportului comisiei de mediere.

Raport adoptat cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. De fapt, s-a aprobat forma în care Senatul a votat aceastã lege.

Urmãtorul raport, al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaþiile utilizatorilor de apã pentru irigaþii.

Nu sunt divergenþe. 15 articole sunt în varianta Senatului, la punctul 6 este un text comun.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deci, practic, un singur text avem sã-l supunem comentariilor, observaþiilor ºi votului dumneavoastrã. Este vorba de poziþia 6 din raport, referitoare la articolul unic, punctul 12, articolul 17 literele d), e) ºi g).

Sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la propiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate.

Vã rog, doamna senator Ciocan.

Domnule preºedinte,

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege, în formularea celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prezentate, dupã cum urmeazã:

La punctul 1 s-a propus textul Camerei Deputaþilor în unanimitate.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun. Dacã nu sunt alte observaþii ori comentarii din partea colegilor senatori, vã

La poziþia 2 din raport, referitoare la articolul 3 din ordonanþã, se propune textul Camerei Deputaþilor, cu votul unanim al membrilor comisiei de mediere.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

La poziþia 3 din raport, articolul II, textul Camerei Deputaþilor, propus în unanimitate de membrii comisiei de mediere.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 85 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

Vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind Jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României.

Vã rog, domnule senator Predescu.

Domnule preºedinte, toate textele mediate au fost adoptate în forma votatã de Senat.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

În aceste condiþii, cum nu putem avea observaþii la propriul nostru proiect de lege, pentru cã el a mai fost votat în aceastã formã de Senat, vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind Sistemul naþional de decoraþii al României.

Vã rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu! Dacã aveþi observaþii asupra lucrãrilor comisieiÉ

Nu am observaþii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

În aceste condiþii, întrucât s-au promovat textele de la Camera Deputaþilor, la poziþia 1, referitor la articolul 1, vã

La poziþia 2 din raport, referitoare la articolul unic, punctul 2, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 88 de voturi pentru, unul împotrivã, douã abþineri.

Vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

S-au adoptat textele Camerei Deputaþilor în acest raport.

Da, domnule preºedinte. Au fost adoptate în totalitate textele Camerei Deputaþilor, fiind ultima Camerã care a dezbãtut proiectul de lege. Nu sunt modificãri esenþiale ºi propun adoptarea.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Poziþia 1 din raport, articolul I, în formula votatã de Camera Deputaþilor.

Poziþia 2 din raport, la punctul 3 indice 1, text amendat în formula Camerei Deputaþilor. Îl

Poziþia 3 din raport, referitoare la introducerea unui nou punct, 5 indice 1, în formula Camerei Deputaþilor. Îl

Poziþia 4 din raport în formula Camerei Deputaþilor. Îl

Poziþia 5 din raport, referitoare la articolul III. Îl

Vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, republicatã.

Da. Domnule preºedinte, au fost 8 texte în divergenþã. Majoritatea au fost votate în varianta Senatului, excepþie fãcând punctul 5.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Cu excepþia punctului 5. Da, vã rog, poftiþi!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vã rog sã observaþi cã ora pentru legislativ a trecut.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mai sunt 30 de secunde, cam jumãtate de minut.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra punctului 5 din raport, referitor la articolul 1 punctul 11 articolul 17[1] .

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 5 abþineri.

Vã

Întrucât, potrivit programului de lucru adoptat, la ora 18,00 dedicãm ultima parte a ºedinþei Senatului României întrebãrilor ºi interpelãrilor, ca ºi rãspunsurilor reprezentanþilor Executivului, încheiem aici partea din ordinea de zi dedicatã programului legislativ.

Potrivit programãrii care s-a fãcut, o invit pe doamna senator Mihaela Angela Bãlan pentru a pune întrebãri. Deci la partea dedicatã întrebãrilor, din partea Grupului parlamentar P.R.M., doamna senator, vã rog sã luaþi cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am de adresat douã întrebãri Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Prima: cum proiectaþi bacalaureatul din 2003, þinând cont de faptul cã elevii au studiat disciplinele de examen dupã ”nÒ manuale în clasele a IX-a ºi a X-a?

A doua întrebare: ce mãsuri aþi luat pentru a ajunge în ºcoli catalogul cu manualele aprobate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, deoarece catalogul editat de Asociaþia editorilor de carte pedagogicã nu cuprinde ºi editurile care nu fac parte din aceastã asociaþie? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Urmeazã domnul senator Mircea Nedelcu, care are de pus o întrebare Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor.

Poftiþi, vã rog!

## Vã mulþumesc.

Suntem informaþi cã ”RomtelecomÒ ºi-a propus sã regionalizeze sistemul de telecomunicaþii, ceea ce înseamnã structuri suprapuse costisitoare. Regionalizarea proiectatã va duce la întreruperea unor investiþii importante la nivel judeþean, ceea ce va produce pagube însemnate. Ce impune aceastã reîmpãrþire pe regiuni când administrarea pe judeþe s-a dovedit mai eficientã ºi

mai economicã? Întrebarea mea este: ce va întreprinde Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei pentru a preveni o regionalizare care ridicã costurile de regie ale ”RomtelecomÒ, aduce pagube prin investiþiile întrerupte, ducând, în final, la scumpirea notei de platã a abonaþilor ”RomtelecomÒ?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Buzatu. Vã

rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am primit o scrisoare din Bucovina de Nord ºi e vorba de un student, român la origine, Alexandru Zelenivschi, de la Stolojineþ. Este Ñ mai bine zis era Ñ student în anul III la Facultatea de automaticã ºi calculatoare din Bucureºti. I s-a furat paºaportul la Bucureºti ºi a fost trimis dincolo. Nu mai poate reveni ca sã-ºi continue studiile. Ce va face Ministerul de Externe ca sã-l extragã din Bucovina, sã-l aducã la studii?

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerul Industriei ºi Energiei, ºi are urmãtorul conþinut: având în vedere contextul internaþional nefavorabil, apropierea iernii ºi grijile populaþiei privind furnizarea ºi preþul agentului termic, vã rog sã ne informaþi:

1. Situaþia existentã a stocurilor la cãrbune energetic, pãcurã ºi gaze naturale. Acþiunile de asigurare a necesarului de combustibil pentru necesitãþile de consum din perioada decembrie 2001 Ñ martie 2002;

2. În condiþiile în care deficitul ºi respectiv arieratele populaþiei depãºesc 4.000 de miliarde lei, iar preþul agentului termic este mai mare cu 60Ñ70% în 2001 faþã de 2000, ce întreprindeþi pentru rezolvarea acestei probleme?

3. Ce politicã are în vedere Guvernul Nãstase în problema debranºãrilor populaþiei de la furnizorul de agent termic?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am de fapt douã întrebãri. Una pentru domnul primministru Adrian Nãstase, pentru cã, dupã cum ºtim cu toþii, uzina ”TractorulÒ din Braºov trage sã moarã Ñ ºi nu de azi, de ieri Ñ, mai nou, uzina funcþioneazã cu energie electricã la cota de avarie ºi este ameninþatã cu întreruperea curentului electric de cãtre ”ElectricaÒ Ñ S.A. Asta pentru cã uzina are datorii de 73.000.000.000 lei, iar Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor are datorie la uzinã de 320.000.000.000 lei. Întrebarea mea este: ce se urmãreºte de cãtre Guvern cu aceastã societate de interes naþional Ñ spun eu Ñ ºi care sunt mãsurile care înþelege primul-ministru sã le ia în acest domeniu?

O altã întrebare este pentru doamna ministru al educaþiei ºi cercetãrii, doamna Ecaterina Andronescu, legat de aceste universitãþi private, particulare. Nu ºtiu de ce simt eu cã va ieºi multã vâlvã în jurul acestora. Aº dori sã ne rãspundã doamna ministru care este cadrul legal pentru care sunt trecute pe lista neagrã o serie de universitãþi Ñ nu are rost sã le dau numele Ñ, iar printr-o ordonanþã de guvern se încearcã acreditarea altora pe care, din nou, nu vreau sã le dau numele, atâta timp cât noi avem o Lege nr. 84 din 1995 ºi o Lege nr. 88 din 1993 care reglementeazã sediul materiei? Doresc sã ni se punã la dispoziþia Senatului, pentru cã îmi permite statutul pe care l-am votat cu toþii sã cer acest lucru, întreaga documentaþie care a stat la baza acestei, hai sã-i spun, ”diversificãriÒ ºi doresc la ambele întrebãri rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Rãspuns în scris, da?

Sã se consemneze în stenogramã: rãspuns în scris. Deci nu este nevoie de rãspuns oral aici.

Are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru al culturii. Stimate domnule ministru.

Începând cu anul 1997, revista ”MemoriaÒ, revista gândirii arestate, s-a aflat pe lista publicaþiilor subvenþionate de la Ministerul Culturii. Subvenþia nu acoperea integral costul editãrii, dar avea un rol semnificativ în apariþia unei reviste de care ºi azi avem atâta nevoie în eforturile recuperãrii istoriei noastre în spiritul adevãrului. Am aflat cu stupoare cã Ministerul Culturii ºi Cultelor a eliminat revista ”MemoriaÒ din lista publicaþiilor cãrora le asigurã subvenþionarea.

Care sunt raþiunile care au dictat o asemenea decizie greu de înþeles?

Aº dori rãspunsul în scris. Vã mulþumesc foarte mult.

Rãspunsul în scris, domnule ministru. Sã se specifice. Ultimul coleg senator care este înscris la întrebãri este domnul senator Gheorghe Zlãvog. Vã rog.

Întrebarea mea este adresatã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor ºi este urmãtoarea: când se va stopa exportul masiv de fier vechi din România, la preþuri mici, însã cu comisioane mari pentru firmele ºi intermediarii din toatã þara?

Are România, la ora actualã, domnule ministru, resursele materiale ºi financiare necesare încât sã-ºi poatã permite importul de minereuri de fier pe valutã, în condiþiile în care aceastã materi primã, adicã fierul vechi, este totuºi aici, la noi acasã ºi poate ajunge la combinatele siderurgice la preþuri cu mult mai mici?!

Doresc rãspuns în scris.

Da. Rãspunsul în scris, vã rog sã consemnaþi. Trecem la urmãtoarea parte a ºedinþei noastre, ºi anume interpelãrile.

Vã rog sã fie prezentate. Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist) domnul senator Adrian Pãunescu.

Iatã cã revin asupra problemelor pe care le-am anunþat în declaraþia politicã ºi pe care le supun atenþiei domnului ministru al culturii, Rãzvan Theodorescu.

Care este, domnule ministru, raþiunea pentru care Teatrele Naþionale din Târgu-Mureº, Craiova ºi Timiºoara, cu deosebire mã refer la cel din Târgu-Mureº, dar nu numai la el, trebuie sã treacã în subordonare judeþeanã ºi sã-ºi piardã, astfel, înþelesul de teatre naþionale?

Personal, cred cã nu existã raþiune pentru care teatrele, care au aceastã împovãrãtoare ºi nobilã denumire, sã scape strategiei naþionale culturale româneºti ºi, aºa cum spuneam în declaraþia politicã, sã ajungã în situaþia Ñ Teatrul Naþional de la Târgu-Mureº este un exemplu Ñ ca Ministerul Culturii de la Budapesta sã subvenþioneze piese care se joacã la secþia maghiarã de la Mureº (ºi bine face cã le subvenþioneazã, nu este problema noastrã, nu e gelozia noastrã, nu este reproºul nostru la adresa acelui minister al culturii, al acelei þãri, cu 900 milioane de lei, 8,5 milioane forinþi piesa), iar Ministerul Culturii de la Bucureºti sã se derobeze de aceastã sarcinã, de aceastã nobilã sarcinã, care dã ºi un sens existenþei Ministerului Culturii.

Ce se întâmplã?

Cartea a devenit o acþiune particularã, revistele au devenit niºte foi particulare, iatã, teatrele sunt lãsate consiliilor judeþene din motive pe care nu le înþelegem ºi, în ce mã priveºte, chiar înþelegându-le, nu le accept.

În ceea ce priveºte situaþia combustibililor din România, ne-am sucit, ne-am învârtit ºi tot la criza de motorinã am ajuns.

Ce se întâmplã, ce politicã a pieþei este asta, dacã ”PetromÒ hotãrãºte sã nu mai vândã motorinã agricultorilor, benzinarilor particulari ºi, în general, sã creeze o crizã de motorinã pe piaþa româneascã, atunci când preþul motorinei, ca ºi al benzinei, creºte cel puþin în fiecare lunã conform nenorocitei cãderi a leului naþional?! Leu care, ºi când dolarul creºte, scade, ºi când dolarul scade, scade. Aºa cum spuneam la o emisiune de televiziune, noi am prins toate stopurile. Când era crizã de petro-dolari, la noi leul scãdea pentru cã era crizã de petro-dolari; când era crizã de dolari simpli, la noi leul scãdea cã era ce era, am prins toate stopurile ºi, se vede treaba, avem ambiþia sã transformãm ºi stopurile galbene ºi verzi în roºii.

Mulþumim, domnule senator.

Urmeazã domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru a învãþãmântului. Doamnã ministru,

La ºcoala postlicealã de stat Craiova, ca urmare a lipsei cadrelor medicale de specialitate, cursurile au fost în imposibilitate de a se þine în primele zile ale anului ºcolar 2001Ñ2002, elevii acestei ºcoli începând o formã de protest în data de joi, 20 septembrie 2001, prin care solicitã instruirea cu ajutorul unor cadre de specialitate,

iar directorul adjunct al grupului ºcolar sã fie de specialitate, adicã un medic. O altã doleanþã a acestor elevi o reprezintã anularea taxei de ºcolarizare care a fost introdusã în urma unei ordonanþe ce modificã Legea învãþãmântului, cu toate cã în Monitorul Oficial nr. 425 din 31 iulie 2001 a apãrut Legea privind exercitarea profesiei de asistent medical, din care reiese ºcolarizarea gratuitã a asistenþilor medicali în instituþiile de învãþãmânt recunoscute de lege, învãþãmânt finanþat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Date fiind aceste probleme, am purtat discuþii cu reprezentanþii acestor elevi, la faþa locului, reuºind sã-i conving sã renunþe la continuarea formei de protest, cu promisiunea cã demersurile lor vor fi ascultate ºi vor primi un rãspuns.

Îngrijorarea acestor elevi este cu atât mai mare cu cât au depus nenumãrate sesizãri la Inspectoratul General, la domnul Bucºoi, la primãrie, la prefecturã, la preºedintele P.S.D. Craiova, cât ºi la dumneavoastrã, în data de 24 septembrie 2001.

La aceastã interpelare aºtept rãspuns scris, cu speranþa cã, de aceastã datã, vã veþi apleca cu mai multã atenþie ºi bunãvoinþã asupra acestui caz.

Totodatã, vã propun sã analizaþi ºi situaþia creatã prin aprecierea cu note a activitãþilor legate de obiectul de studiu religie, din programa de la ºcoala primarã, ciclul 2. Având în vedere cã unii dintre elevi nu urmeazã aceastã disciplinã, ci disciplinele opþionale, notate cu calificative, se creeazã discrepanþe la calculul mediei finale, medie care conteazã la admiterea la liceu. În consecinþã, vã propun ca notarea la disciplina religie sã se facã pentru toatã lumea cu calificative, acestea neintrând la media finalã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnul senator. Urmeazã domnul senator Mircea Iustian.

Interpelare adresatã Ministerului Afacerilor Externe.

Opþiunea României de aderare la NATO ºi Uniunea Europeanã este o opþiune strategicã, faþã de care, practic, toate partidele politice din þara noastrã ºi-au exprimat acordul. De asemenea, marea majoritate a populaþiei susþine acest demers.

Clasa politicã din România, în cvasitotalitatea sa, a declarat ºi declarã cã aderarea þãrii noastre la structurile euroatlantice reprezintã interesul naþional major al României, iar acest deziderat trebuie îndeplinit cu seriozitate ºi consecvenþã.

Urmãrind realizarea acestui interes naþional, este firesc ca apariþia unor conjuncturi internaþionale care implicã atitudini din partea NATO sã determine România, în calitatea sa de aspirant la integrare, sã-ºi exprime clar poziþia. În urma atacului terorist asupra Statelor Unite ale Americii din 11 septembrie, þãrile membre NATO au activat art. 5 al tratatului. Miercuri, 19 septembrie, la solicitarea preºedintelui României, cele douã Camere ale Parlamentului, în ºedinþã comunã, au adoptat în unanimitate hotãrârea privind participarea României împreunã cu statele NATO la acþiunile de combatere a terorismului internaþional, prin care România, ca partener strategic al Statelor Unite ale Americii ºi membru al Parteneriatului pentru pace, va participa ca aliat de facto al NATO. Se poate spune cã ne-am fãcut datoria. Vã întreb, domnule ministru, dacã hotãrârea amintitã va avea efectul scontat sau acesta va fi afectat sau diminuat de faptul cã în luna februarie 2001 o delegaþie formatã din parlamentari ai unor partide care ocupã douã treimi din fotoliile celor douã Camere a fãcut o vizitã în Irak, stat supus sancþiunilor economice ºi militare ale ONU prin Rezoluþia nr. 686 a Consiliului de Securitate, reconfirmatã de alte 12 rezoluþii.

Vã rog, de asemenea, domnule ministru, sã formulaþi un punct de vedere asupra urmãtoarei probleme: o vizitã de acest fel, chiar dacã nu a avut un caracter oficial, nu reprezintã, oare, un semnal negativ, când aceasta are loc la foarte scurt timp de la alegerile parlamentare din România, iar parlamentarii respectivelor partide politice au o reprezentare de peste douã treimi în Parlamentul nostru?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Rog sã ia cuvântul doamna senator Elena Sporea.

## Domnule preºedinte,

Conþinutul interpelãrii face referire la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/2000 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 47/2001.

Ce ar trebui sã facã un pãrinte devenit asistent personal al unui copil cu handicap, adicã al unui copil care, datoritã unor deficienþe fizice, senzoriale, psihice sau mentale care îl împiedicã sau îi limiteazã accesul normal ºi în condiþii de egalitate la viaþa socialã, potrivit vârstei, sexului, factorilor sociali, materiali ºi culturali, ºi care necesitã mãsuri de protecþie specialã în vederea integrãrii sale în societate, atunci când cei în drept a-l ajuta nu o fac.

În municipiul Slobozia, judeþul Ialomiþa, asistenþii personali, mã refer în special la asistenþii personali care sunt pãrinþi, adicã acele persoane care ºi-au pãrãsit locul de muncã avut pentru a supraveghea, acorda asistenþã ºi îngrijire permanentã copilului lor ce prezintã un handicap, deoarece acest copil nu putea frecventa cursurile unui cãmin-ºcoalã, fiind necesarã internarea într-un cãmin-spital, unde îngrijirea nu este individualã, din pãcate, iar recuperarea este, de cele mai multe ori, imposibilã în asemenea condiþii, se confruntã cu o situaþie dificilã, datoritã neîncasãrii salariilor. ªtiut este cã asistenþii personali încheie un contract de muncã individual cu primãriile unde-ºi au domiciliul. Din ce ar trebui hrãniþi aceºti copii, dacã pãrintele ce are grijã de el nu primeºte salariul, care este ºi aºa destul de mic?!

Doresc rãspuns scris.

Vã mulþumesc, doamnã senator.

Dau cuvântul domnului senator Paul Pãcuraru.

Asistãm în ultima vreme la înmulþirea faptelor comise, în general, de tineri, care afecteazã climatul de ordine ºi liniºte publicã ºi menþinerea unor relaþii civilizate în viaþa cotidianã.

Zeci de cetãþeni ni se adreseazã, vizibil deranjaþi de climatul stresant în care sunt nevoiþi sã trãiascã Ñ muzica datã la maxim, provenitã din diverse surse, zgomotele ºi larma provocatã de grupuri de tineri care stau pe strãzi, pe scãrile blocurilor, consumã bãuturi ºi fac o mizerie de neacceptat. Locatarii îngroziþi nu mai au curajul sã reclame, fiind ameninþaþi cu distrugerea autoturismelor sau cu acþiuni violente împotriva copiilor acestora. Echipajele de poliþie, dacã reuºesc sã intervinã, nu fac decât sã-i împrãºtie pentru un timp foarte scurt. Este alarmant ºi faptul cã din ce în ce mai mulþi tineri, cu vârste din ce în ce mai mici, consumã alcool, chiar ºi în ºcoli, fiind încurajaþi ºi de prezenþa barurilor amplasate în jurul instituþiilor de învãþãmânt.

Mai recent a apãrut un nou fenomen, alarmarea fãrã motiv a publicului ºi a organelor de intervenþie în legãturã cu prezenþa unor bombe în instituþii sau alte locuri aglomerate.

Expresiile jignitoare, vulgaritãþile, injuriile sunt o prezenþã obiºnuitã în viaþa românilor.

De fapt, mass-media centralã ºi localã ne prezintã zilnic aceste aspecte.

Toate aceste contravenþii sunt penalizate în baza Legii nr. 61/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 387/2000, pentru sancþionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice. Dar cum sunt pedepsite aceste contravenþii?!

La art. 3 se prevede: ”Pentru alarma falsã care anunþã prezenþa unei bombe amenda poate fi între 80.000 ºi 400.000 lei; pentru tulburarea liniºtii locatarilor, amenda este între 150.000 ºi 800.000 lei sau închisoare contravenþionalã de la 15 zile la 3 luniÒ.

Aceste amenzi nu au fost actualizate de mult ºi, în momentul de faþã, ele nu descurajeazã pe nimeni.

Vã rugãm, domnule ministru, sã ne aduceþi la cunoºtinþã care sunt programele Ministerului de Interne pentru þinerea sub control a acestor manifestãri, pentru educarea tinerilor atât în mediul urban, cât ºi rural ºi pentru creºterea siguranþei cetãþeanului ºi a colectivitãþii.

Solicitaþi rãspunsul în scris ºi oral?!

Scris.

De la Ministerul Ordinii Publice o sã primiþi rãspunsÉ

## Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã Ministerului de Interne, domnului ministru Ioan Rus.

Vã rog, domnule senator, nu tulburaþi lucrãrile! În fine, ultima interpelare o prezintã domnul senator Constantin Alexa.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Interpelarea se adreseazã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi aº dori sã ne prezinte o statisticã foarte clarã a patrimoniului statuluiÉ

Mã iertaþi cã vã întrerup! Aveþi interpelarea redactatã în scris?!

Am depus-o la secretariat în scris.

Bine, pentru cã ea trebuie comunicatã la minister, pentru a primi rãspuns.

Este cazul ca ministerul sã ne trimitã o statisticã foarte clarã a domeniilor statului, cât s-a privatizat, cât mai este de privatizat, cât s-a concesionat, cât mai este de concesionat, astfel încât sã ºtim ºi noi ce administreazã statul în domeniul agriculturii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Trecem acum la rãspunsurile reprezentanþilor Executivului, miniºtrilor, secretarilor de stat, la interpelãri puse în alte ºedinþe, precum ºi la întrebãri care au fost puse aici.

Îl invit pe domnul ministru al culturii ºi cultelor, Rãzvan Theodorescu, dacã poate rãspunde la cel puþin o parte din întrebãrile puse de domnul senator Adrian Pãunescu. La interpelare nu sunteþi obligat sã rãspundeþi astãzi. Puteþi trimite rãspunsul scris.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** Ñ _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Pot sã rãspund, domnule preºedinte, ºi am ºi avantajul foarte mare cã este de faþã ºi colegul meu, ministrul finanþelor, domnul Mihai Tãnãsescu, care poate confirma ceea ce vã spun.

Domnule senator Pãunescu, aþi atins problema cea mai delicatã a ministerului nostru în momentul de faþã.

La o cerere a Ministerului Finanþelor Publice, care este, de fapt, o cerere a Guvernului ºi a guvernãrii, noi trebuie sã descentralizãm unele instituþii.

În 2001 n-am descentralizat în zona culturii. Am vizitat toate judeþele pentru a vedea care este posibilitatea financiarã a judeþelor ºi concluzia noastrã este aceea cã sunt 14 sau 15 instituþii care pot fi descentralizate, în sensul cã bugetul care le este alocat în momentul de faþã la Ministerul Culturii ºi Cultelor trece la consiliile judeþene, cu avantajul, cel puþin teoretic, cã unele taxe locale ºi aºa mai departe se pot adãuga în acest sens.

Vreau sã vã spun, domnule senator, cã teatrul naþional din judeþul pe care-l reprezentaþi, prin directorul sãu, domnul Corniºteanu, s-a declarat aproape entuziast într-o ºedinþã, cã pleacã la Consiliul judeþean.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Existã, dupã cum aþi vãzut, ºi sinucigaºi!

Fericiþi!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Dumneavoastrã aveþi însã perfectã dreptate în ceea ce spuneþi.

Doamnele ºi domnii senatori ºi cei care ne ascultã aflã acum lista pe care am trimis-o Ministerului Finanþelor Publice cu aceastã descentralizare. Eu nu vã voi spune însã cã o facem numai pentru cã ne-a cerut-o Ministerul Finanþelor Publice sau Guvernul. Eu cred în aceastã descentralizare. Eu cred în ea pentru cã existã foruri locale care au înþeles cã cultura, în momentul de faþã, este un mare atu ºi vor s-o susþinã. Sunt altele, domnule senator, care au ºi rãspuns: nu putem ºi aici vom fi într-o mare dilemã.

Iatã care sunt aceste instituþii:

Ñ Muzeul Naþional al Unirii AlbaÐIulia Ñ caracterul de naþional al titulaturii nu înseamnã un capitis deminutio; trecerea la consiliul judeþean nu înseamnã aºa ceva. El rãmâne de respiraþie naþionalã, banii sunt cei din buget, pentru 2002É A, mã puteþi întreba ce se poate întâmpla mai târziuÉ Mai târziu vom stabili protocoale de colaborare cu fiecare consiliu, pentru cã îndrumarea în domeniul de specialitate rãmâne a Ministerului Culturii, care îºi gãseºte în continuare raþiunea de a fi.

Ñ Centrul de culturã ”BrãtianuÒѪtefãneºtiÑArgeº. Chiar astãzi ne-a fost cerut printr-o adresã ºi rãspundem acestui lucru;

- Ñ Memorialul ”Mihai EminescuÒ de la Ipoteºti;

- Ñ Centrul de culturã ”Palatele BrâncoveneºtiÒ de la

- porþile Bucureºtiului, Mogoºoaia;

Ñ Centrul naþional de conservare ºi valorificare a tradiþiei ºi creaþiei populare;

- Ñ Institutul de Studii Orientale, al cãrui loc este sigur

- la Academie;

- Ñ Muzeul Literaturii RomâneÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Ãsta unde se descentralizeazã?! Cine îl ia?!

Muzeul Literaturii Române funcþioneazã în Bucureºti ºi existã Direcþia de culturã din Bucureºti care se poate ocupa de el. Domnule senator, altfel nu putem sã facem nimic. Altfel stãm în aceleaºi condiþii. Eu înþeleg felul în care raþionaþi dumneavoastrã, dar vã rog sã mã înþelegeþi ºi pe mine.

- Ñ Muzeul ”George EnescuÒ din Bucureºti;

- Ñ Complexul ”Curtea DomneascãÒ din Târgoviºte;

Ñ Punctul sensibil pe care l-aþi ridicat, Teatrul din Târgu-Mureº Ñ el va fi susþinut prin proiecte speciale. La toate vor exista proiecte speciale care vor fi rezolvate prin noi, prin Ministerul Culturii.

- Ñ Teatrul din Craiova;

- Ñ Complexul ”AstraÒ din Sibiu Ñ am numeroase pro-

- teste;

- Ñ Muzeul naþional al Bucovinei.

Domnule senator,

Proiectele vor continua. În proiectul bugetului de stat pe 2002, ºi domnul ministru Tãnãsescu vã poate confirma, este prevãzut explicit, la capitolul VI art. 28Ðb, ”suma de aproape 595 miliarde lei este datã pentru finanþarea instituþiilor descentralizate începând cu anul 2002 ºi plata contribuþiilorÉ

Noi putem, în aceastã situaþie Énu vã ascund cã presiunile au ºi început ºi ele sunt de cel mai înalt nivel.

Eu stau sã întreb Ñ facem aceastã descentralizare în culturã, care s-a fãcut pretutindeni în þãrile Uniunii Europene, dacã mergem spre Uniunea Europeanã, sau vom spune fiecare: ”Suntem încã foarte sãraci, nu putemÒ, avem orgoliul de a fi la centru ºi atunci ridicãm mâinile ºi ne predãm.

Pentru Târgu-Mureº avem proiecte speciale, pentru cã aveþi perfectã dreptate. Comunitatea din Târgu-Mureº care merge la teatrul român este mai puþin puternicã în sprijinirea teatrului românesc decât comunitatea colegilor ºi conaþionalilor noºtri maghiari.

Sigur, atunci vom avea un proiect special. Nu ascundem acest lucru.

Rãmân teatrele naþionale Bucureºti, Iaºi, Cluj, Timiºoara, este o întreagã discuþie în legãturã cu Timiºoara, în momentul de faþã am convenit sã unim teatrul cu opera, pentru a avea o singurã instituþie la Timiºoara ºi vom vedea în negocierile cu Ministerul Finanþelor Publice ce vom putea sã facem pentru capitolul Timiºoara.

## Vã mulþumim.

Sã îºi spunã punctul de vedere domnul senator ºi dupã aceea rãspundeþi ºi la celelalte întrebãri.

Domnule ministru,

Eu nu ascund faptul cã îmi place cum vorbiþi, dar în unele situaþii, cum este cea de faþã, nu aveþi cum sã ascundeþi faptul cã trecem printr-o situaþie de crizã ºi criza aceasta pare a fi rezolvatã prin sacrificarea unor responsabilitãþi guvernamentale ºi prin trecerea lor la judeþe.

## Domnule ministru,

Dacã este spre binele culturii ceea ce faceþi, cum sper sã þinem minte cã am promis în campania electoralã cã vom face bine (adicã bine pentru cultura naþionalã, ºi dumneavoastrã, ºi eu), dacã este spre binele culturii, atunci, fireºte, nu am decât sã sprijin ceea ce faceþi dumneavoastrã. Dumneavoastrã, însã, trebuie sã ne spuneþi clar Ñ cu ce liniºtim noi pe oamenii de culturã din Târgu-Mureº?! Eu nu mã bag în celelalte chestiuni, deºi, în calitate de contribuabil, vreau sã particip la complexul lui Eminescu de la Ipoteºti, pentru cã el nu este poetul judeþului Botoºani, ci e poetul naþional. Contribuabilii români au obligaþii faþã de entitãþile naþionale, Eminescu este una dintre eleÉ

ªi le plãtesc, domnule senator!

Teatrul din Târgu-Mureº este una dintre ele; Teatrul din Târgu-Mureº este mai mult decât o simplã secþie, este un simbol. Este ca ºi când am torpila un simbol. Trebuie sã avem, dupã pãrerea mea, rãbdare ca acest popor sã poatã produce în continuare valorile cu care

sã-ºi susþinã, ºi prin descentralizare, aceste simboluri, aceste sigle ale existenþei sale. În Õ62 s-a fãcut la TârguMureº secþia românã, s-a dat mai târziu caracter de teatru naþional ºi noi ajungem în situaþia de a le face oamenilor bine cu forþa, întocmai acelor elevi care toþi se lãudau cã au ajutat o bãtrânã sã treacã strada ºi dirigintele a întrebat: ”Dar de ce atâþia?Ò, ”Pentru cã ea nu voiaÒ. Totuºi noi trebuie sã rãspundem intereselor directe ale culturii.

Eu sunt bucuros cã domnul ministru Tãnãsescu e aici. I-am spus, în bancã, un lucru: ”Domnule ministru, dumneavoastrã sunteþi mai tânãr ca mine. O parte din viaþa noastrã, a celor care avem peste 50 de ani, a trecut ºi nu mai putem reveni asupra ei, dar dumneavoastrã sunteþi tineri, premierul e un om tânãr. Vã asumaþi o grea rãspundere participând la o reformã care va omorî pacientul. E sigur, domnilor miniºtri, cã Teatrul Naþional din Târgu-Mureº e condamnat prin aceastã decizieÒ.

Am documentele Teatrului Naþional din Târgu-Mureº. Repet, nu e posibil ca noi, de la Bucureºti, când suntem aici, în Capitala României ºi Târgu-Mureº þine de România, sã ne descotorosim de Teatrul Naþional din Târgu Mureº, iar de la Budapesta sã fie sprijinitã cu 900 milioane de lei, 8,5 milioane forinþi, fiecare piesã care se pune de cãtre secþia maghiarã.

Eu, aºa cum am spus, n-am nici un fel de supãrare pe Ministerul Culturii de la Budapesta. Bravo lui! Sau, cum zic oltenii, brava! Dar eu la noi mã refer. Aici e durerea. Nu putem sã participãm la concertul de valori al lumii nefãcând ceea ce trebuie fãcut, ceea ce se impune, ceea ce e organic sã fie fãcut, ceea ce oamenii de culturã ne spun sã facem.

Dumneavoastrã sunteþi unul dintre cei mai strãluciþi oameni de culturã români. Nu vã legaþi numele de aceastã nenorocire! E o nenorocire! E o nenorocire, domnule ministru!

Domnul senator, permiteþi-mi, ºi stimat prieten ºi coleg, cazul Târgu-Mureº e un caz special ºi, în plenul Senatului, vã spun cã ceea ce face îndrituit ºi foarte bine Ministerul Culturii de la Budapesta pentru secþia maghiarã de acolo va face Ministerul Culturii din þara în care este acest teatru pentru acest teatru, dincolo deÉ

ªi pentru secþia maghiarãÉ

Édincolo de acest buget. Dar acum vreau sã vã întreb, dacã dinÉ pentru cã acesta este lucrul, trebuie înþeles foarte bine de cãtre toatã lumea, bugetul care este alocat, singura diferenþã este cã nu mai este alocat la Ministerul Culturii ºi Cultelor, e alocat la consiliul judeþean.

Dar de ce aceastã ambiþie?

Dar, daþi-mi voie, de ce oare autoritãþile locale nu au dreptul sã vinã, eventual, cu ceva în plus ºi sã se mândreascãÉ

Pentru cã nu-ºi doresc acest drept. Am vorbit cu autoritãþile locale. Sunt înspãimântate de ceea ceÉ

S-o spunã, s-o spunã!

Nu le cereþi curaj unor funcþionari. Curajul trebuie sã fie al nostru!

Iatã, Sibiul a spus în legãturã cu asta. S-o spunã, domnule senator, pentru cã noi nu suntemÉ

Domnule ministru, sã nu nenorocim Teatrul din TârguMureº în funcþie de faptul cã au sau nu au curajul sã spunãÉ

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

În legãturã cu Teatrul de la Târgu-Mureº, v-am spus în plenul Senatului cã ne legãm ca toate proiectele sale ºi ceva mai mult, la secþia românã, precizez, ca ºi la secþia maghiarã, sã le sprijinim în afara bugetului, dar toate celelalte primesc acelaºi buget. Nu, domnule ministru?

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ñ ministrul finanþelor_

## _publice (din salã)_ **:**

Acelaºi buget. În plus, stabilim un protocol. Ei nu pot sã transformeÉ

Atunci, nu este o chestiune formalã.

Nu, nu este o chestiune formalã.

Dar de ce nu e formalã?

Pentru cã, în felul acesta, într-un an, în doi ani, în trei ani, cei ai locului vor învãþa mai bine ce au acolo ºi ce valoare au, un muzeu, un teatru ºi aºa mai departe. Acesta este spiritul. Dacã nu, vom menþine un centralismÉ

Pe mine nu mã deranjeazã câtuºi de puþin sã am în continuare aceste lucruri ºi sã le avem, sã le administrãm, dar eu sunt convins cã, în unele cazuriÉ Iatã, cazul de la Suceava, cei de acolo pot sã administreze mai bine, pentru cãÉ

Eu nu m-am referit la Suceava.

dreptul, domnule ministru, sã distrugeþi cultura de dragul unor forme goale. Dumneavoastrã aþi semnat, e adevãrat cã eram împreunã, pe acea hârtie, aþi semnat o hârtie de protest în legãturã cu dãrâmarea unor biserici din Bucureºti de cãtre Nicolae Ceauºescu. Aþi avut acest curaj, cândva.

Vã rog sã aveþi curajul se a spune cã reforma nu se poate aplica în toate articulaþiile ei ºi cã la TârguMureºÉ

În cazul Târgu-Mureº e greu.

În cazul Târgu-Mureº nu se poate aplica. Nu e greu, e imposibil.

În cazul Târgu-Mureº sunt de acord cu dumneavoastrã ºi sunt gata sã retrag Târgu-MureºulÉ

Vã rog sã vã faceþi frate cu adevãrul. Vã rog mult! E pãcat de Dumnezeu.

Pentru Târgu-Mureº, da. Dar nu pentru celelalte ºi nu pentruÉ

Vedeþi, iatã, tot de dragul de a fi reformiºti în formã, dar uitând fondul, nu dumneavoastrã, ci miniºtrii care v-au premers la culturã au fãcut eroarea criminalã de a înstrãina (ºi dumneavoastrã aþi încercat sã le aduceþi înapoi) editurile, marile edituri, editura pentru clasici de exemplu. ªi suntem în situaþia de a inunda piaþa cãrþii cu toate mizeriile, cu toate nenorocirile, cu toate dezastrele, cu toatã ordura.

Iatã, domnule ministru, ce se întâmplã dacã nu prevedem consecinþele ºi ne uitãm numai la primul gest: ajungem la faliment.

ªi vã rog mult de tot sã nu ne legãm numele de dezastre pe care le facem conºtient. Nu e bine! Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc pentru interpelare, pentru cã m-aþi ajutat.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, au mai fost niºte întrebãri. Dacã sunteþi amabil sã rãspundeþi.

În legãturã cu întrebarea domnului senator Radu Alexandru Feldman, da, revista ”MemoriaÒ nu mai este.

Dacã vã referiþi la Târgu-Mureº, repet declaraþia pe care am fãcut-o în plenul SenatuluiÉ

Domnule ministru, dumneavoastrã le cereþi celor de acolo curaj. Eu vã cer dumneavoastrã curaj. Nu aveþi

Nu, doreºte rãspunsul scris. L-am întrebat.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Bun, dar vã spun dumneavoastrã aici, pentru cã o altã revistã, ”Arhivele TotalitarismuluiÒ, a lui Radu Ciuceanu, face, în momentul de faþã, servicii mai complete aceluiaºi domeniu ºi ea primeºte subvenþia.

Am avut, din partea domnului senator Pãunescu, o întrebare în legãturã cu Târgu-Mureº.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu, cu Basarabia.

Cu Basarabia, cãrþileÉ

Sãptãmâna trecutã aþi fãcut ceva ºi nu eram aici, cu Târgu-Mureº. Catedrala din Târgu-Mureº va primi un ajutor destul de substanþial, în aºa fel încât cred cã la 1 Decembrie se va putea sluji cu un acoperiº, fãrã picturã, fãrã alte lucruri.

Iar în legãturã cu BasarabiaÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Acesta e un fapt pentru care vã mulþumesc încã o datã, aºa cum mulþumesc ºi domnului ministru Tãnãsescu care mi-a promis, în bancã, e drept, dacã ar spune ºi tare ar fiÉ

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu**

**:**

Vã spun ºi la microfon.

Vã rog. Pentru cã ºi acesta e un fapt de care trebuie sã ne legãm numele ºiÉ

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Am vizitat catedrala, e un cartier care are nevoie de acest lucru.

Pentru Basarabia, pentru publicaþiiÉ Fondul pentru Basarabia, am discutat cu domnul ambasador Dinu, se gãseºte, în momentul de faþã, în suferinþã. Este drept cã acei bani, dacã nu mã înºel, au fost obþinuþi în chip direct de doamna deputat Leonida Lari, dacã nu mã înºalã memoria, ºi figureazã ca un capitol aparte ajutoarele pentru reviste din Basarabia. Era vorba de 2 miliarde.

Eu am discutat cu domnul ambasador Dinu ºi, în momentul de faþã, ducem niºte tratative, în sensul de a nu da banii direct acolo, ci a-i ajuta prin achiziþii, ca ºi la carte, achiziþionând reviste ºi achiziþionând cãrþi pentru Basarabia, rãspândindu-le ºi aºa mai departe ºi pentru România.

Fondul Basarabia, la ºtiinþa mea, se aflã, oarecum, în suferinþã. Eu voi fi la Chiºinãu vineri ºi sâmbãtã, voi discuta acolo ºi cu colegii noºtri ºi cu ministrul culturii ºi voi putea, sãptãmâna viitoare, mai exact, sã vã spun despre ce este vorba.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Vã mulþumesc.

Sã avem grijã mai ales de ”Literaturã ºi artãÒ.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul ministru Mihai Tãnãsescu sã rãspundã la interpelarea formulatã de domnul senator Romeo Hanganu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Bunã seara, doamnelor ºi domnilor senatori!

Aº vrea sã continuu în sensul celor spuse de domnul academician Rãzvan Theodorescu ºi de cãtre domnul senator Pãunescu.

Sigur, decizia descentralizãrii în principiu este o decizie corectã. Ea trebuie analizatã caz cu caz ºi sigur, în cazul Târgu-Mureº, urmare observaþiilor care le-aþi fãcut, o sã le discutãm cu domnul Octav Cozmâncã, ministrul de resort, ºi cu domnul ministru al culturii, sã vedem exact ce modalitate vom adopta în cazul specific Târgu-Mureº.

Legat de ceea ce v-am spus în bancã, domnule senator Pãunescu, reiterez, sigur, aºa cum a subliniat ºi domnul academician Rãzvan Theodorescu, o sã încerc, prin toate mijloacele, sã gãsim o formulã de a ajutora continuarea lucrãrilor acolo, în aºa fel încât, într-adevãr, 1 Decembrie sã gãseascã acel lãcaº de mare importanþã pentru zonã gata pentru a fi dat oamenilor.

Legat de interpelarea domnului senator Hanganu, ea se referea, în primul rând, la situaþia datoriei fostei Companii Române de Petrol ºi cum a fost ea regularizatã.

Aº vrea sã vã informez cã în anul 1997, prin Ordonanþa nr. 72, s-a regularizat aceastã datorie a fostei Companii Române de Petrol ºi au fost preluate la datoria publicã, în limita sumei a 4.500 de miliarde, creditele în valutã acordate de cãtre fostul BANCOREX fostei Companii Române de Petrol.

Astfel, datoria publicã internã a fost acoperitã printr-un împrumut contractat, în numele ºi contul statului, de cãtre Ministerul Finanþelor, prin Banca Naþionalã a României, pe o perioadã de 5 ani.

Societatea Naþionalã a Petrolului ”PetromÒ, precum ºi rafinãriile care au fost în cauzã Ñ ºi am aici o listã, vi le pot menþiona, respectiv ”ArpechimÒ, ”RafoÒ, ”PetrotelÒ, ”PetromidiaÒ, ”PetrobraziÒ ºi aºa mai departe Ñ au avut obligaþia sã încheie convenþie de rambursare a acestor credite în valutã acordate de cãtre fosta Banca Românã de Comerþ Exterior, precum ºi a dobânzilor aferente.

Sumele în lei, rambursate de cãtre Societatea Naþionalã a Petrolului ”PetromÒ ºi de cãtre rafinãrii Bãncii Române de Comerþ Exterior, urmau sã se vireze la cursul valutar la data efectuãrii plãþii.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

În primul rând, vreau sã-i mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul la interpelare. Existã însã o nuanþã în ceea ce am întrebat eu, dacã s-au fãcut pânã acum ceva recuperãri din aceastã datorie sau dacã, cumva, existã deja trecerea definitivã la datoria publicã pentru unele din rafinãrii, pentru cã, în rândul unora dintre companiile care au cumpãrat rafinãrii Ñ ºi mã refer în special la ”TeleajenÒ, la ”PetromidiaÒ, ”VegaÒ ºi aºa mai departe Ñ existã aceastã senzaþie cã pentru o parte dintre rafinãrii s-a reuºit trecerea definitivã la datoria publicã, fãrã a mai urma recuperarea, în timp ce pentru cele care s-au privatizat, pentru rafinãriile care au avut niºte contracte de privatizare în care s-au stabilit niºte perioade de derulare a acestei datorii Ñ 15 ani, mi se pare, la ”PetromidiaÒ, 25 la ”TeleajenÒ Ñ acolo, datoria a rãmas în vigoare.

Mulþumesc încã o datã, domnule ministru.

ªi eu vã mulþumesc, domnul senator.

Aº vrea sã punctez douã lucruri: pe de o parte, sumele care au fost preluate la datoria publicã sunt sume definitive. Prin aceastã Ordonanþã nr. 296/2000, prin constituirea acestui fond se începe recuperarea acestor datorii ºi stingerea treptatã a datoriei publice sau a împrumuturilor pe care Ministerul Finanþelor le-a fãcut pe piaþa de capital româneascã pentru a stinge aceste datorii.

Nu vã pot spune o cifrã exactã acum asupra recuperãrilor care au fost fãcute pânã la aceastã datã, dar am sã vã remit o situaþie exactã cu recuperãrile care s-au fãcut pânã la aceastã datã.

Ceea ce vã pot spune este cã, sigur, fiecare rafinãrie în parte, la momentul acela, nu a mai recunoscut, dupã cum bine ºtiþi, nu au mai recunoscut aceastã datorie pe care o aveau vizavi de fosta Companie Naþionalã de Petrol. De aici a pornit tot necazul, sã zic aºa, statul a avansat o sumã pe piaþã, s-a împrumutat, a acoperit acele gãuri ºi acum încearcã sã recupereze aceºti bani.

Din cunoºtinþele pe care le am, pânã la ora actualã s-au recuperat puþini bani, într-adevãr. Repet, nu am cifra exactã cu mine acum, dar am sã v-o remit în cursul zilei de mâine pentru a ºti exact cât din sumele care au fost preluate la datoria publicã s-au acoperit pânã în prezent.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord. Vã mulþumesc. Ridicãm ºedinþa Senatului din 1 octombrie 2001.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 141/11.X.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei