Filip Georgescu

Œn anii copil„riei m„ bucuram nespus ori de c‚te ori m„ aflam Ón preajma pomului de Cr„ciun, str„mutat din munte la noi Ón cas„ ∫i Ómpodobit de p„rin˛i cu tot felul de daruri pentru noi, cei mici. ™i ast„zi retr„iesc asemenea clipe, dar cu bucuriile ∫i rezervele maturit„˛ii, g‚ndindu-m„ c„ br„du˛ul care moare Óncet, Óncet l‚ng„ calorifer ar putea s„ ajung„ un arbore falnic ∫i viguros, cu at‚tea ∫i at‚tea binefaceri pentru oameni. Este adev„rat, mul˛i br„du˛i sunt cultiva˛i anume pentru a fi sacrifica˛i de Cr„ciun ∫i de Anul Nou, dar foarte mul˛i cad prad„ neghiobiei unor indivizi lacomi de bani. De aceea m-am bucurat afl‚nd c„, Ón perioada premerg„toare s„rb„torilor, autorit„˛ile au confiscat 12.000 de brazi de la cei care Óncercau s„-i comercializeze ilegal Ón Bucure∫ti ∫i Ón jude˛ele Vrancea, Bac„u ∫i Suceava. Mai bine era dac„ un asemenea jaf ar fi fost prevenit. M-am bucurat, de asemenea, afl‚nd c„, Ón anul 2005 Regia Na˛ional„ a P„durilor a pus la dispozi˛ia popula˛iei 135.000 de brazi, cu 50.000 mai pu˛ini dec‚t anul trecut, al˛i 60.000 de br„du˛i fiind adu∫i pe pia˛„ de c„tre proprietarii particulari de p„duri. Œn acest din urm„ caz n- am mai Óncercat nici o satisfac˛ie, g‚ndindu-m„ c„, Ón timp ce îRomsilva“ livreaz„ Ón mare m„sur„ brazi din culturi specializate, create Ón acest scop, proprietarii de p„duri taie f„r„ nici o noim„. De altfel, autorit„˛ile sucevene au confiscat 500 de brazi de Cr„ciun de la un cet„˛ean care-i t„iase f„r„ aprobare din p„durea proprie.

Œn silvicultur„ apar deseori asemenea contradic˛ii Óntre interesele economice ∫i cele ecologice, mai ales ast„zi c‚nd 1,5 milioane hectare de p„dure se afl„ Ón proprietate particular„. Sunt semne, este adev„rat, timide, c„ raporturile dintre om ∫i p„dure se vor a∫eza ∫i la noi pe temelii ra˛ionale. Nu putem r„m‚ne la infinit tributari mentalit„˛ilor agresive fa˛„ de p„dure, mentalitate pe care am cultivat-o vreme Óndelungat„ ∫i de pe urma c„reia, Ón mai pu˛in de un secol, Ón ˛ara noastr„ au disp„rut aproape 3 milioane hectare de p„dure. Nota de plat„ a unei asemenea politici pr„dalnice o pl„tim noi, cei de azi, ca martori ∫i victime ale unor fenomene naturale dezastruoase — supraÓnc„lzirea climei, furtuni neobi∫nuite, iscate din senin, ploi de lung„ durat„ care provoac„ inunda˛ii grave, alunec„ri de teren ∫i alte fenomene de-a dreptul improprii vie˛ii.

De aceea, consider„m c„ sunt salutare m„surile care se Óntreprind, de la o vreme, Ón ˛ara noastr„, pentru

regenerarea p„durilor dup„ exploatarea masei lemnoase, ca ∫i Ómp„durirea terenurilor goale, preluate de la stat sau de la al˛i posesori. Potrivit programului Ón curs de desf„∫urare, Ón anul 2005 îRomsilva“ urma s„ regenereze p„durile de pe 7.430 hectare ∫i s„ realizeze lucr„ri de Ómp„durire pe o suprafa˛„ de 13.095 hectare. Este un program timid, dac„ ne g‚ndim c„, Ón urm„ cu 25 de ani, Ón Finlanda, ritmul anual de Ómp„durire era de 120.000—130.000 hectare, Ón Spania ∫i Japonia de 80.000 hectare, iar Ón China de 400.000—500.000 hectare. Din p„cate, inunda˛iile catastrofale din 2005 au dat peste cap p‚n„ ∫i aceste modeste prevederi. S„ sper„m c„ Ón 2006 se va ac˛iona pentru recuperarea Ónt‚rzierilor Ón aceast„ direc˛ie.