Ilie Ila∫cu

Œn„bu∫it„ aici, revolu˛ia s-a mutat la Timi∫oara. ™tim c„ focul insurec˛iei s-a aprins la Timi∫oara, Ón vestul Rom‚niei. Distingem ast„zi Óntre eroi ∫i impostori. S-a vorbit mult atunci despre revolu˛ionarul num„rul 1 de la Timi∫oara, László Tökés. Impostura lui a fost dezv„luit„ ∫i dovedit„ destul de repede de c„tre mass-media ∫i de c„tre actualul pre∫edinte al P.R.M., Corneliu Vadim Tudor.

S-a eviden˛iat postura lui antistatal„, ostilitatea lui fa˛„ de statul rom‚n. Recent, la Cluj-Napoca, acela∫i Tökés a Óndemnat la separatism cu arma Ón m‚n„. Timpul ne ajut„ Óns„ s„-i deosebim pe eroii adev„ra˛i, de cei care se amestec„ printre ei pentru a le fura charisma.

La Timi∫oara au fost, Óns„, eroi. Eroi adev„ra˛i, pe care-i pomenim ast„zi cu dragoste ∫i respect.

Revolu˛ia din Decembrie 1989 a fost a tuturor rom‚nilor, indiferent de meridian. Ea ne-a folosit Óndemn nou„, rom‚nilor de dincolo de Prut, s„ lu„m arma Ón m‚n„ atunci c‚nd Republica Moldova a fost atacat„ de trupe ale fostei armate sovietice. Am luptat acolo ∫i

ne-am sim˛it corp al Revolu˛iei rom‚ne. Œn raioanele de est ale Republicii Moldova, drepturile rom‚ne au fost Ónc„lcate cu brutalitate. ™colile rom‚ne∫ti au fost lichidate, iar profesorii aresta˛i. C„r˛ile rom‚ne∫ti au fost arse.

Am fost de˛inut Ón falsul stat Transnistria, o inven˛ie politic„ a comuni∫tilor, pentru vina de a fi fost rom‚n ∫i de a fi ap„rat identitatea rom‚neasc„.

Ast„zi sunt liber Ón Rom‚nia, senator P.R.M., dar colegii mei, Andrei Ivan˛oc, Alexandru Le∫co ∫i Tudor Petrov Popa mai sunt Ónc„ de˛inu˛i pe nedrept la Tiraspol.

Mul˛umesc Partidului Rom‚nia Mare ∫i tuturor celor care, red‚ndu-mi libertatea, m-au adus aici Ón Rom‚nia.

Ast„zi, Ón Moldova de dincolo de Prut, regimul comunist a instalat o teroare. Aceast„ teroare se bizuie Ón principiu pe Armata a 14-a, pe care Federa˛ia Rus„ n-a voit ∫i nu dore∫te Ón viitor s-o retrag„ de acolo. Federa˛ia Rus„ preseaz„ ∫i economic Basarabia, aceast„ republic„, stop‚nd, nu demult, livrarea gazului natural.

Ast„zi, acolo, se Óncearc„ o federalizare care urm„re∫te s„ pulverizeze rom‚nitatea r„s„ritean„. Un moldovenism primitiv, cl„dit pe un comunism brutal, inventeaz„ o na˛iune moldoveneasc„ ∫i o limb„ moldoveneasc„. Se viseaz„, Ón min˛ile fierbin˛i ale unora, o Moldov„ mare. Asta e vechea poli˛ie, Cominternul, care a Ónfiin˛at Ón 1924, dup„ cum cunoa∫te˛i, o Republic„ Socialist„ Sovietic„ Autonom„ Moldoveneasc„, dincolo de Nistru, cu capitala la Balta.

Acum, Ón 2003, Parlamentul comunist Ói declar„ pe rom‚nii de acolo, adic„ din Basarabia, moldoveni, iar limba lor drept moldoveneasc„. O minoritate — a ∫asea, dup„ num„r — sunt, dup„ Voronin, rom‚nii.

Toate speran˛ele noastre care ∫i-au luat zborul Ón decembrie 1989 sunt ast„zi amenin˛ate. Reac˛iile de ap„rare a lumii rom‚ne∫ti de dincoace de Prut sunt pu˛ine, sunt neclare, aici, Ón Rom‚nia. Da˛i-mi voie s„ v„ spun aceasta. Acolo sunt rom‚ni, ∫i identitatea lor este amenin˛at„.