Stenogramă plen

V„ mul˛umesc.

Distin∫i participan˛i,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Revolu˛ia rom‚n„ este unul din cele mai semnificative evenimente ale istoriei moderne a Rom‚niei. Importan˛a acestui eveniment istoric este dat„ de consecin˛ele sale Ón plan politic, economic, social ∫i cultural, iar consecin˛ele Revolu˛iei rom‚ne, dincolo de suferin˛ele ∫i greut„˛ile inerente unui proces de transform„ri at‚t de ample ∫i profunde, precum cel cunoscut de Rom‚nia Ón ultimii 14 ani, sunt definitorii pentru noul statut al na˛iunii rom‚ne, Ón s‚nul comunit„˛ii europene ∫i euroatlantice.

Nu doresc s„ polemizez cu nimeni ∫i, Ón spiritul valorilor pe care Revolu˛ia rom‚n„ le-a proclamat ∫i promovat, respect pe deplin dreptul la opinie ∫i la liber„ exprimare al fiec„rui cet„˛ean rom‚n. Dar ca participant nemijlocit la evenimentele tragice ∫i eroice, Ón acela∫i timp, din decembrie 1989, am obliga˛ia moral„ s„ resping orice Óncercare de denigrare sau de manipulare a adev„rului despre Revolu˛ie. Adev„rul istoric este acela c„ Rom‚nia a ie∫it din totalitarism nu printr-un complot sau lovitur„ de stat, ci printr-o explozie social„, printr-o revolt„ popular„ declan∫at„ la Timi∫oara, sus˛inut„ de Óntreg poporul rom‚n ∫i finalizat„ prin ac˛iunea decisiv„ a maselor de cet„˛eni ai capitalei, Ón 21 ∫i 22 decembrie 1989.

Revolu˛ia rom‚n„ a fost, deci, opera poporului rom‚n, reprezent‚nd un act de mare curaj ∫i demnitate al na˛iunii rom‚ne. Ea a dat semnalul rede∫tept„rii na˛ionale, fiind un moment unic de care avem toate motivele s„ fim m‚ndri. Victoria revolu˛iei a fost ob˛inut„ nu Ón subteranele unor comploturi sau lovituri de palat, ci Ón strad„, de cet„˛enii rom‚ni care nu au mai suportat tirania ∫i umilin˛ele ∫i c„rora, Óntr-un gest de patriotism ∫i responsabilitate, li s-a al„turat armata, aceasta respect‚ndu-∫i astfel misiunea de a ap„ra statalitatea Rom‚niei.

Ceea ce putem spune acum, f„r„ putin˛„ de t„gad„, este faptul c„, indiferent de fr„m‚nt„rile ∫i convulsiile politice ∫i sociale care au Ónso˛it tranzi˛ia ∫i indiferent de pozi˛iile ideologice pe care s-au situat cei care au condus Rom‚nia Ón ace∫ti ani, programul Revolu˛iei rom‚ne nu a fost pus niciodat„ sub semnul Óntreb„rii. Este mult mai important ca, Ón loc s„ invent„m lovituri de stat sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003 comploturi, s„ facem o analiz„ lucid„ ∫i obiectiv„ a cauzelor profunde care au generat explozia popular„ din decembrie 1989 ∫i care au condus la schimbarea violent„ de regim politic care a caracterizat Revolu˛ia rom‚n„.

Radicalismul cererilor ∫i a∫tept„rilor rom‚nilor ∫i-au pus amprenta asupra vie˛ii politice ∫i sociale Ón primii ani de dup„ 1989. ™i-au structurat multe dintre deciziile pe care le-am luat cu to˛ii atunci, dar nu puteam face altfel. Regimul represiv al dictaturii ceau∫iste nu a l„sat loc de ales poporului rom‚n. Pentru noi to˛i ar fi fost mai benefic„, poate, o schimbare pa∫nic„ de sistem politic, cum s-a Ónt‚mplat Ón alte ˛„ri, pentru c„ am fi putut ierarhiza ∫i etatiza mai corect reformele care trebuiau s„ Ónso˛easc„ schimbarea de regim politic, dar, mai ales, ar fi cru˛at at‚tea vie˛i tinere, jertfite Ón Óncercarea de reprimare a manifestan˛ilor sau de Ómpiedicare a structur„rii noii puteri.

Prin profunzimea ∫i amploarea schimb„rilor din decembrie 1989, evenimentele respective nu au fost nici lovitur„ de stat, ∫i cu at‚t mai pu˛in echivalentul rom‚n al perestroik„i sovietice, care nu urm„reau o schimbare de sistem, ci doar o adaptare a sa. Comunicatul C.F.S.N. din noaptea de 22 decembrie 1989 afirma clar: îScopul Frontului Salv„rii Na˛ionale este instaurarea democra˛iei, libert„˛ii ∫i demnit„˛ii poporului rom‚n“. Acestui obiectiv strategic i se subordonau cele trei componente ale planului de ac˛iune Ón 10 puncte, men˛ionate Ón comunicat.

Prima component„, cea politic„, se exprima prin afirmarea abandon„rii rolului conduc„tor al unui singur partid, statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern„m‚nt, organizarea de alegeri libere, separarea puterilor — legislativ„, executiv„, judec„toreasc„.

Œn plan economic, restructurarea Óntregii economii na˛ionale, pe baza criteriilor rentabilit„˛ii ∫i eficien˛ei, eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economic„ centralizat„ ∫i promovarea liberei ini˛iative, a competen˛ei Ón conducerea tuturor sectoarelor economice, inclusiv restructurarea agriculturii, sprijinirea micii propriet„˛i cet„˛ene∫ti.

Œn al treilea r‚nd, Ónl„turarea izol„rii interna˛ionale a Rom‚niei Ón care dusese Ceau∫escu ˛ara Ón ultimii ani, deschiderea c„tre lume, care apoi s-a completat cu obiectivele strategice majore — integrarea Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„.

Seam„n„ toate acestea cu o simpl„ lovitur„ de stat, cu Ónlocuirea doar a unor conduc„tori cu al˛ii, Ón structurile aceluia∫i regim politic? A fost cea mai radical„, cea mai profund„ schimbare revolu˛ionar„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Toate fabula˛iile politicianiste, cu care ne reÓnt‚lnim ∫i care se repet„ an de an, din 1990 Óncoace, nu numai c„ nu au suport, ci exprim„ lips„ de cultur„ politic„, Ón cazul unora, precum ∫i interese obscure, Ón cazul altora, to˛i, Óns„, ignor‚nd voit realit„˛ile ∫i faptele.

™i mai absurd„ este aser˛iunea conform c„reia Revolu˛ia s-a sf‚r∫it odat„ cu fuga lui Ceau∫escu, dup„ care ar fi urmat confiscarea acesteia. A∫adar, Revolu˛ia s-ar fi sf‚r∫it atunci c‚nd ea Ónc„ nu Óncepuse. Prin revolu˛ie se Ón˛elege un proces radical de schimb„ri structurale ale societ„˛ii. Indiferent de modul Ón care se s„v‚r∫e∫te, violent sau pa∫nic, lovituri de palat, de stat sau comploturi de orice fel, pot contribui la declan∫area unei revolu˛ii, dar nu se pot substitui acesteia. O posibil„ lovitur„ de stat sau complot care s„-l fi anihilat pe Ceau∫escu ar fi fost un lucru benefic ∫i ar fi f„cut posibil„ evitarea v„rs„rilor de s‚nge, dar nu am avut aceast„ ∫ans„.

Revolu˛ia rom‚n„ a fost, deci, opera poporului rom‚n, ea Ói apar˛ine poporului rom‚n. Revolu˛ia rom‚n„ nu a fost un act artificial, g‚ndit Ón nu ∫tiu ce birouri, de nu ∫tiu ce organiza˛ii subversive. Revolu˛ia rom‚n„, ca toate revolu˛iile Ón general, ca ∫i Ón toate celelalte ˛„ri, Ón 1989, a fost rezultatul unei crize profunde Ón care a intrat vechiul sistem, ∫i al imposibilit„˛ii guvernan˛ilor de a mai oferi solu˛ii realiste ∫i acceptabile problemelor cu care se confrunta societatea rom‚neasc„. De aceea am afirmat ∫i afirm cu t„rie faptul c„ Revolu˛ia rom‚n„ este un moment de cotitur„ Ón istoria noastr„ na˛ional„, care a schimbat fizionomia societ„˛ii rom‚ne∫ti, care a deschis calea unor transform„ri profunde Ón plan politic, economic ∫i social. A∫a ceva se Ónf„ptuie∫te sau nu, nu se poate nici confisca, nici fura. Revolu˛ia rom‚n„ a fost, totodat„, cea mai radical„ din Óntreg spa˛iul fost îsocialist“ din Europa.

Obiectivele Revolu˛iei, a∫a cum am ar„tat, au fost explicit proclamate Ón noaptea de 22 decembrie, prin Comunicatul C.F.S.N. Acestea au fost concretizate Ón timp, prin acte legislative ∫i m„suri practice. Principiul pluralismului politic a fost legiferat prin Decretul-lege din 31 decembrie 1989 ∫i concretizat prin apari˛ia, am putea spune, exploziv„ de partide pe parcursul anului 1990. Dreptul la libera exprimare ∫i-a g„sit expresia prin apari˛ia, la fel de exploziv„, de ziare, publica˛ii, apoi de posturi de radio ∫i de televiziune.

Preg„tirea ∫i desf„∫urarea primelor alegeri libere din mai 1990 a fost prima afirmare ∫i concretizare a acestui principiu afirmat de Revolu˛ia rom‚n„. Activitatea Adun„rii Constituante, elaborarea ∫i apoi adoptarea noii Constitu˛ii a ˛„rii au consolidat fundamentele noului stat democratic de drept, f„c‚nd ireversibile procesele declan∫ate de Revolu˛ia rom‚n„ din Decembrie 1989.

A venit, cred, momentul s„ trat„m evenimentele din decembrie 1989 cu toat„ seriozitatea, pe baza unei abord„ri obiective a faptelor, lipsit„ de simplific„ri gr„bite ∫i de interpret„ri politicianiste. S„ nu subestim„m complexitatea evenimentelor, a situa˛iei interne ∫i externe a Rom‚niei Ón contextul Ón care a avut loc Revolu˛ia rom‚n„. Preocuparea cinstit„ pentru descifrarea evenimentelor ∫i a adev„rului despre Revolu˛ia rom‚n„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003 nu trebuie s„ se transforme Óntr-un instrument al competi˛iei pentru putere Ón campania electoral„. S„ nu uit„m c„ Revolu˛ia rom‚n„ a produs o nou„ genera˛ie de lideri politici, dar legitimitatea lor a fost ∫i este dat„ de cadrul democratic, rezultat al schimb„rii radicale de regim politic din decembrie 1989, ∫i nu de implicarea sau nu a lor Ón acele evenimente, dovad„ c„ mul˛i dintre ei nu au rezistat la proba veridicit„˛ii, care este scrutinul popular, Ón care fiecare este judecat dup„ calit„˛ile sale ∫i meritele de acum, ∫i nu dup„ cele din trecut.

Este important s„ tragem toate concluziile care se impun din judecata la care ne supune permanent na˛iunea rom‚n„, s„ ne orient„m toate ac˛iunile politice Ón func˛ie de acest reper care Ónseamn„ valorile, principiile ∫i obiectivele Revolu˛iei rom‚ne ∫i s„ r„spundem nevoilor ∫i a∫tept„rilor cet„˛enilor Ón slujba c„rora ne afl„m to˛i cei ale∫i.

Doamnelor ∫i domnilor,

Trecutul ∫i prezentul se Ómpletesc pentru a prefigura viitorul. Revolu˛ia rom‚n„ a fost evenimentul care a declan∫at acele transform„ri profunde ∫i de substan˛„ care ne permit s„ afirm„m, acum, c„ viitorul Rom‚niei nu poate fi imaginat Ón afara viitorului Europei unite. P‚n„ s„ ne atingem obiectivul strategic al ader„rii la Uniunea European„ ne-a mai r„mas de parcurs un drum scurt, dar extrem de dificil ∫i de solicitant pentru to˛i rom‚nii, indiferent de pozi˛ia lor Ón societate. De aceea, consider c„ ∫i Ón acest moment, Ón care cinstim memoria eroilor Revolu˛iei rom‚ne, trebuie s„ privim cu luciditate la ceea ce am realizat, dar mai ales la ceea ce nu am realizat ∫i mai avem de f„cut pentru a ne atinge ˛elurile.

Anul 2003 a fost dominat de dou„ mari tendin˛e, Ón plan politic, economic ∫i social: consolidarea ∫i ad‚ncirea democra˛iei, materializate Ón modific„rile aduse Constitu˛iei, ∫i continuarea, Ón ritm accelerat, a procesului de compatibilizare cu structurile ∫i mecanismele Uniunii Europene. Œn aceste domenii s-au Ónregistrat cele mai importante progrese, care au ∫i impactul cel mai semnificativ asupra economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti, asupra vie˛ii de zi cu zi a fiec„rui cet„˛ean al Rom‚niei.

Eviden˛ierea succeselor ob˛inute de Rom‚nia Ón plan politic, economic ∫i social, care sunt, p‚n„ la urm„, opera tuturor for˛elor politice ∫i a eforturilor tuturor cet„˛enilor rom‚ni, nu ne scute∫te de o analiz„ critic„ a st„rilor de lucru din ˛ara noastr„. S„ nu ignor„m ∫i s„ nu trat„m triumfalist sau, dup„ caz, catastrofic ∫i demagogic nici succesele, nici r„m‚nerile Ón urm„. For˛ele politice ∫i societatea rom‚neasc„, Ón ansamblul ei, s-au maturizat suficient pentru a putea face o analiz„ lucid„ ∫i obiectiv„ a realit„˛ilor rom‚ne∫ti, care s„ ne permit„ luarea celor mai ra˛ionale ∫i mai pertinente decizii.

Œn acest an, progresele Rom‚niei sunt reale ∫i Óncurajatoare, ∫i ele ne ofer„ perspectiva finaliz„rii negocierilor de aderare Ón 2004 ∫i pe aceea a ader„rii efective Ón ianuarie 2007, lucru confirmat ∫i la summit-ul

Uniunii Europene din 12—13 decembrie a.c. de la Bruxelles.

Pentru a realiza obiectivele propuse, trebuie s„ ne concentr„m asupra sl„biciunilor ∫i r„m‚nerilor Ón urm„, atunci c‚nd ierarhiz„m priorit„˛ile activit„˛ii guvernamentale, parlamentare, politice ∫i sociale Ón anul 2004, care, fiind un an electoral, are o serie de constr‚ngeri Ón plus. Consider c„ este Ón interesul na˛iunii rom‚ne ca toate for˛ele politice s„ fie de acord ca o serie de subiecte ∫i, Ón primul r‚nd, con˛inutul ∫i ordinea m„surilor de reform„ economic„ ∫i social„ necesare definitiv„rii negocierilor de aderare Ón 2004 s„ nu constituie teme ale campaniei electorale, ca argumente ale competi˛iei politice. Eventualul e∫ec al finaliz„rii negocierilor Ón 2004 nu va aduce voturi Ón plus nim„nui ∫i nu va servi nici unui partid. Am‚narea ader„rii Ói va m„ri costurile ∫i, implicit, va accentua s„r„cia unor categorii puternic defavorizate.

Fiecare partid consider„ legitime interesele sale, care sunt interesele celor pe care Ói reprezint„, numai c„ aceste interese specifice trebuie permanent compatibilizate cu cele care se constituie Ón ceea ce numim interes general. Œn acest moment, interesul na˛ional al Rom‚niei se articuleaz„ Ón jurul ader„rii la Uniunea European„. Toate celelalte obiective se subordoneaz„ lui, ∫i de aceea este bine ca procesul de aderare s„ fie decuplat de ciclul electoral Ón curs.

Cei 14 ani care au trecut de la Revolu˛ie ne-au ar„tat c„ parametrul critic pentru succesul sau e∫ecul unui proiect na˛ional, de complexitatea ∫i importan˛a celui reprezentat de aderarea la Uniunea European„, este tot mai evidenta calitate a guvern„rii, at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local. Viitoarea campanie electoral„ este o bun„ ocazie s„ dezbatem public acest subiect, care Ónseamn„ ∫i combaterea corup˛iei, ∫i a birocra˛iei, ∫i cre∫terea capacit„˛ii administrative ∫i noi modalit„˛i de recrutare, preg„tire ∫i promovare a func˛ionarilor publici, ∫i separarea puterilor Ón stat, ∫i introducerea acquis-ului comunitar, dar ∫i reformarea clasei politice, prin introducerea unor noi modalit„˛i de scrutin electoral ∫i a unor forme de democra˛ie direct„.

Anul 2004 trebuie s„ fie anul consolid„rii democra˛iei ∫i al progreselor Ón plan economic ∫i social, precum ∫i un an al responsabilit„˛ii politicului fa˛„ de cet„˛ean ∫i corpul social, Ón ansamblul s„u. Pe baza unei economii dinamice ∫i productive, putem spera la reducerea decalajelor de dezvoltare Óntr-un timp rezonabil ∫i la cre∫terea general„ a nivelului de trai al oamenilor. Anul 2004 Ónseamn„ integrarea Ón NATO, ceea ce ofer„ un cadru mai favorabil pentru securitatea intern„ a ˛„rii. Prin integrarea Ón Uniunea European„, proiectele noastre de dezvoltare vor beneficia de sprijinul ∫i solidaritatea partenerilor no∫tri europeni.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003

Doamnelor ∫i domnilor,

Revolu˛ia rom‚n„ reprezint„ una dintre cele mai luminoase pagini din istoria modern„ a Rom‚niei, care justific„ m‚ndria de a fi rom‚n. Poate c„ cei care, Ón zilele lui decembrie 1989, ie∫eau Ón strad„ pentru a demonstra Ómpotriva totalitarismului comunist nu sunt pe deplin satisf„cu˛i de evolu˛ia lucrurilor Ón economie, Ón societate sau Ón via˛a politic„. Foarte mul˛i cet„˛eni, confra˛i de ai no∫tri, o duc greu ∫i au motive Óndrept„˛ite de insatisfac˛ii. Pe de alt„ parte Óns„, este sigur faptul c„ to˛i cei care s-au jertfit Ón acele zile fierbin˛i la Timi∫oara, la Bucure∫ti ∫i Ón alte ora∫e ale Rom‚niei nu au f„cut supremul sacrificiu Ón zadar. Schimbarea Ón bine a Rom‚niei este mai intens„ ∫i mai profund„ dec‚t o percepem noi acum, ∫i acest lucru ne face s„ fim optimi∫ti.

Pentru aceast„ nou„ Rom‚nie, cu bunele ∫i mai pu˛in bunele ei lucruri, suntem datori s„ exprim„m recuno∫tin˛a noastr„ Ón primul r‚nd timi∫orenilor, care au dat un Ónalt exemplu de demnitate ∫i tenacitate. Pe 20 decembrie, ei au fost cei care au declarat primul ora∫ liber al ˛„rii, Timi∫oara.

Rom‚nia are nevoie de repere morale, de valori pozitive, de idealuri pentru a progresa, pentru a se moderniza ∫i a se dezvolta. Nu ne mai putem permite efectele negative ale dezbin„rii, confrunt„rilor sterile, atitudinilor populiste ∫i extremiste. Trebuie s„ ap„r„m permanent democra˛ia, s„ Ónt„rim autoritatea statului ∫i a institu˛iilor sale, s„ oferim cet„˛enilor exemple de respect al valorilor democratice ∫i de asumare a responsabilit„˛ilor care ne revin Ón exercitarea mandatelor noastre. Doar a∫a vom construi o Rom‚nie puternic„, prosper„ ∫i respectat„.

Un popor care face istorie, a∫a cum este poporul rom‚n, trebuie s„-∫i cinsteasc„ trecutul, ca semn al demnit„˛ii na˛ionale. Sesiunea comemorativ„ a Parlamentului Rom‚niei este un semn de respect fa˛„ de trecut, un act de demnitate, o dovad„ de Óncredere Ón viitorul nostru comun, ca na˛iune responsabil„, unit„ ∫i solidar„, Ón dorin˛a ei de progres economic ∫i social.

Œnchei mul˛umindu-v„ pentru aten˛ie ∫i ur‚ndu-v„, cu prilejul Cr„ciunului ∫i al Anului Nou, mult„ s„n„tate, fericire ∫i succes Ón exercitarea mandatului dumneavoastr„ ∫i tradi˛ionalul îLa mul˛i ani“, pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Rom‚niei.

Œn continuare, stima˛i colegi, are cuv‚ntul domnul Sergiu Nicolaescu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Ion Iliescu, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor invita˛i, Camarazi de lupt„,

Œn toate Ómprejur„rile Ón care Ómi pot exprima convingerile cu privire la Revolu˛ia din Decembrie 1989, a∫a cum este ∫i acest moment aniversar, realizez faptul c„ istoria, printre at‚tea avataruri, ne-a h„r„zit ∫i o fericit„ coinciden˛„. A∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i cu 85 de ani Ón urm„, la Alba Iulia, victoria Revolu˛iei rom‚ne a fost c‚∫tigat„ tot Óntr-un decembrie, de la care se Ómplinesc 14 ani, consfin˛ind, astfel, dou„ mari momente de trezire patriotic„ ∫i de recucerire a demnit„˛ii na˛ionale.

Œn istoria noastr„, poate simbolic, ele marcheaz„ un Ónceput ∫i un sf‚r∫it de secol furtunos, pe care poporul rom‚n l-a traversat cu mari jertfe, prin mari nedrept„˛i ∫i o Óntunecat„ dictatur„, dar aduc‚ndu-ne ast„zi din ce Ón ce mai aproape de cultura, ordinea ∫i principiile de g‚ndire moral„, de via˛„ economic„ ∫i politic„ ale Europei Occidentale.

Œn respectul deplin al Ónsemn„t„˛ii ∫i solemnit„˛ii acestui moment aniversar, Ómi exprim convingerea c„ ar fi prea pu˛in, poate chiar ipocrit s„-mi exprim doar sincera ∫i profunda recuno∫tin˛„ fa˛„ de memoria eroilor din a c„ror jertf„ s-a pl„m„dit Ónceputul noii societ„˛i democratice rom‚ne∫ti.

Œn pofida neÓncetatelor Óncerc„ri de a deturna, minimaliza ∫i compromite actul revolu˛ionar din decembrie 1989, Ón con∫tiin˛a cet„˛enilor a r„mas ∫i v„ r„m‚ne neclintit„ convingerea c„ Revolu˛ia apar˛ine, Ón Óntregime, poporului rom‚n ∫i armatei rom‚ne, care a trecut, Óntr-un gest de ad‚nc„ responsabilitate patriotic„, de partea revolu˛ionarilor, Ón 22 decembrie 1989.

Este, cred, a treia oar„ c‚nd vorbesc Ón plenul Parlamentului despre Revolu˛ia rom‚n„. Consider c„ este o mare cinste ∫i onoare, sper‚nd c„ acest lucru nu este determinat de rolul meu din acele zile, c‚t de cei 6 ani de cercet„ri, Ón cadrul comisiei senatoriale. De aceea nu am s„ Óncerc, Ón 4 minute, s„ rezum miile de pagini pe care le-am scris Ón 8 ani.

Da˛i-mi voie s„ mai amintesc, cu aceast„ ocazie, de lipsa de colaborare a S.R.I.-ului din acea epoc„ ∫i, Ón egal„ m„sur„, a Procuraturii, institu˛ie incapabil„ s„ Óntocmeasc„ un raport final privind Revolu˛ia din Decembrie 1989 ∫i s„-l Ónainteze comisiei senatoriale, Ón 1996, a∫a cum se ceruse. Œmi amintesc, de asemenea, de totala indiferen˛„ a regimului Constantinescu pentru acest subiect.

Adev„rul istoric este acela c„ Rom‚nia a ie∫it din totalitarism nu printr-un complot sau o lovitur„ de stat, ci printr-o explozie social„, o revolt„ popular„ declan∫at„ la Timi∫oara Ón 17—18 decembrie, transformat„ Ón revolu˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003 pe 20 decembrie, prin Declara˛ia de la Timi∫oara, apoi continuat„ Ón Bucure∫ti ∫i Ón restul ˛„rii, Ón 21—22 decembrie ∫i definit„ prin Comunicatul c„tre ˛ar„ al Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale cu un program Ón 10 puncte, citit de Ion Iliescu Ón seara zilei de 22 decembrie la Televiziunea Rom‚n„. Sunt convins c„ a existat nu unul, ci mai multe scenarii, dar cert este faptul c„ nici unul nu a reu∫it. Voin˛a popular„ a fost singura care a hot„r‚t c„derea regimului comunist, ∫i nu oricum, ci pentru Ónt‚ia oar„ Ón Europa, prin for˛„ ∫i v„rsare de s‚nge.

™ansa mi-a dat posibilitatea ca Ón 3 noiembrie, la Berlin, s„ asist la c„derea zidului Berlinului, un moment de neuitat, incomparabil Óns„ cu ceea ce s-a petrecut Ón decembrie la noi Ón ˛ar„.

Sunt convins, Revolu˛ia rom‚n„ este opera poporului rom‚n, reprezent‚nd un act de mare curaj ∫i demnitate na˛ional„, un moment unic de care avem nevoie ∫i avem toate motivele s„ fim m‚ndri. De aceea, nu o dat„ am r„spuns tuturor delatorilor istoriei, tuturor celor care Óncearc„ s„-∫i revendice locuri ∫i roluri de Ónt‚ietate, c„ singurul revolu˛ionar c„ruia Ói revine acest drept este poporul rom‚n, pentru c„ ∫i-a redob‚ndit prin lupt„ libertatea, demnitatea ∫i dreptul la o via˛„ mai bun„. Tocmai de aceea, Ón spiritul respectului fa˛„ de acest adev„r, am f„cut totul, Ómpreun„ ∫i cu al˛i colegi, ∫i am izbutit s„ impunem principiul respectului fa˛„ de adev„rul ∫i idealurile Revolu˛iei rom‚ne Ón Ónsu∫i con˛inutul articolului 1 al Constitu˛iei Rom‚niei.

Œn acest spirit, voi continua s„-mi fac datoria de onoare fa˛„ de jertfa celor care am fost al„turi Ón momentele tragice ale Revolu˛iei, fa˛„ de curajul celor care mai tr„iesc ast„zi, de cele mai multe ori da˛i uit„rii ∫i chiar expu∫i oprobriului public. Am fost al„turi de ace∫ti oameni minuna˛i ∫i le voi r„m‚ne fidel p‚n„ la ultima suflare. Este adev„rat c„ Ón ultimii ani s-au ob˛inut rezultate notabile Ón politica de integrare Ón structurile euroatlantice, Óncep‚nd astfel o nou„ etap„ istoric„ pentru Rom‚nia.

Pe plan extern, Ón zonele fierbin˛i ale globului, tinerii militari rom‚ni reprezint„ cu cinste ˛ara Ón lupta Ómpotriva terorismului ∫i Ón misiuni de men˛inere a p„cii, al„turi de mari armate ale lumii, ∫i sunt considera˛i cei mai buni, Ón locurile Ón care se afl„.

Œn compara˛ie Óns„ cu toate acestea, nu de pu˛ine ori idealurile revolu˛iei au fost Óntinate de indiferen˛„ ostil„, sterile lupte pentru putere ∫i de mari erori, s„ nu spun mai mult. Nu de pu˛ine ori au fost promovate legi care nu ∫i-au justificat necesitatea Ón realitatea social„ imediat„, sau care au asigurat drepturi unor categorii oricum favorizate, dar, iat„, de aproape un an se Ónt‚rzie promovarea unei Legi a recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii martiri ∫i ceilal˛i lupt„tori din decembrie ’89, ca s„ nu mai spun c„, de multe ori, nu se respect„ nici m„car prevederile Legii din 1990, Ónc„ Ón vigoare.

Toate acestea nu-mi pot clinti convingerea c„ adev„rurile ∫i idealurile din decembrie 1989 pot fi respectate ∫i Ónf„ptuite, c„ jertfa de s‚nge nu a fost Ón zadar, iar recuno∫tin˛a noastr„ fa˛„ de cei care nu mai sunt nu se manifest„ doar Ón zilele aniversare, ci Ón corectitudinea ∫i bun„starea vie˛ii de zi cu zi a Óntregii na˛iuni pentru care am luptat acum 14 ani. A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!

Mul˛umesc, domnule senator. Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Ilie Ila∫cu.

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor parlamentare, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Domnilor ambasadori, Iubi˛i eroi ai Revolu˛iei din Decembrie,

De la c„derea regimului comunist, Ón decembrie 1989, Ón fiecare an ne Óntoarcem cu pre˛uire ∫i gratitudine la tinerii care, atunci, cu pre˛ul vie˛ii lor, au ac˛ionat Ón favoarea unor schimb„ri fundamentale Ón Rom‚nia.

Cu pre˛ul s‚ngelui lor, cu pierderile de vie˛i omene∫ti, ast„zi avem un stat democratic, un stat de drept, un stat Ón care drepturile ∫i libert„˛ile sunt garantate constitu˛ional.

Anul 1989 a devenit pentru Europa de R„s„rit anul revolu˛iilor de catifea, revolu˛ii prin care popoarele ∫i statele sovietizate, controlate p‚n„ atunci de regimul dictatorial ∫i militar al Moscovei, s-au desp„r˛it de falsul mesianism al comunismului r„s„ritean.

Rezisten˛a fostului regim politic al partidului unic din Rom‚nia la schimbare, rezisten˛a la preluarea modelului revolu˛ionar de catifea a dus la manifesta˛ii ample ∫i, Ón cele din urm„, la folosirea armelor, la s‚nge, la uciderea nevinova˛ilor.

Multe aspecte ale evenimentelor din decembrie 1989 au r„mas enigmatice, dar c‚teva sunt foarte limpezi ∫i binef„c„toare. R„m‚ne vizibil„ ∫i admira˛ia, voin˛a demonstran˛ilor de a cere ∫i impune o schimbare politic„, o reÓntoarcere la tradi˛iile europene. R„m‚ne la fel de clar spiritul de sacrificiu al civililor Ón fa˛a gurilor de foc.

Œn multe ora∫e ale ˛„rii, cruci comemorative ne amintesc s‚ngele curs Ón decembrie 1989. Facem un elogiu al acestor eroi anonimi, cu at‚t mai mult cu c‚t cei mai mul˛i dintre ei nu ∫i-au revendicat dup„ aceea nici un merit. N-au revendicat nici un drept. F„r„ acest spirit de d„ruire ∫i de sacrificiu Rom‚nia n-ar fi avut ast„zi o democra˛ie parlamentar„, n-ar fi fost ast„zi un stat de drept, n-ar fi fost un stat demn de a fi primit Ón Uniunea European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003 Œmi Óndrept g‚ndul mai ales c„tre ace∫ti eroi de toate v‚rstele, mai ales c„tre tinerii c„rora le dator„m to˛i at‚t de mult. Œn decembrie 1989 eu nu m„ aflam Ón Rom‚nia. Dar evenimentele de atunci, revolu˛ia din Rom‚nia, prezentat„ Ón toat„ lumea pe ecranele televizoarelor, au st‚rnit ∫i la rom‚nii de peste Prut un mare entuziasm, o mare satisfac˛ie ∫i mari speran˛e Ón viitor.

Consideram Ón 1989 c„ grani˛ele trecutului trebuie s„ dispar„, dar p‚n„ atunci n-am stat cu m‚inile Ón s‚n. Rom‚nii din Republica Moldova s-au b„tut cu arma Ón m‚n„ pentru identitatea lor, pentru dreptul de a fi rom‚ni.

Amintesc colegilor mei c„ primul semn al revolu˛iei a fost a∫teptat Ón alt„ parte. Rom‚nii de peste Prut s-au mi∫cat decisiv Ón anul 1989, organiz‚nd mari mar∫uri, mari mitinguri pentru denun˛area Pactului Ribbentrop — Molotov ∫i a urm„rilor lui, pentru limba rom‚n„ ca limb„ na˛ional„ de stat Ón statul dintre Prut ∫i Nistru.

Un mare num„r de rom‚ni, anima˛i de un mare entuziasm, s-a putut vedea Ón Pia˛a Marii Adun„ri Na˛ionale din Chi∫in„u. Emisiunile de televiziune de la Chi∫in„u, reflect‚nd aceast„ stare de spirit, au fost urm„rite cu sufletul la gur„ Óntre Prut ∫i Nistru, dar ∫i Ón Rom‚nia. Acea parte a rom‚nit„˛ii avea atunci o deschidere spre libertatea foarte vie, cu mari ecouri la Ia∫i, Gala˛i, Suceava ∫i Ón alte localit„˛i.

Fraternitatea rom‚nilor desfiin˛ase atunci hotarul pe Prut, ∫i ne sim˛eam Ómpreun„ pe deasupra oric„rei grani˛e. Revolu˛ia plutea Ón aer. Se ∫tie ast„zi c„ revolu˛ia era a∫teptat„ Ón acest climat pentru 14 decembrie 1989 la Ia∫i, ∫i c„ mul˛i au fost preg„ti˛i Ón acest sens.

Teama de fraternizare a rom‚nilor pe deasupra Prutului a dus la suprimarea Ón fa∫„ a acestei insurec˛ii de la Ia∫i, care ar fi cerut unirea cu Basarabia, cu patriamam„.

Œn„bu∫it„ aici, revolu˛ia s-a mutat la Timi∫oara. ™tim c„ focul insurec˛iei s-a aprins la Timi∫oara, Ón vestul Rom‚niei. Distingem ast„zi Óntre eroi ∫i impostori. S-a vorbit mult atunci despre revolu˛ionarul num„rul 1 de la Timi∫oara, László Tökés. Impostura lui a fost dezv„luit„ ∫i dovedit„ destul de repede de c„tre mass-media ∫i de c„tre actualul pre∫edinte al P.R.M., Corneliu Vadim Tudor.

S-a eviden˛iat postura lui antistatal„, ostilitatea lui fa˛„ de statul rom‚n. Recent, la Cluj-Napoca, acela∫i Tökés a Óndemnat la separatism cu arma Ón m‚n„. Timpul ne ajut„ Óns„ s„-i deosebim pe eroii adev„ra˛i, de cei care se amestec„ printre ei pentru a le fura charisma.

La Timi∫oara au fost, Óns„, eroi. Eroi adev„ra˛i, pe care-i pomenim ast„zi cu dragoste ∫i respect.

Revolu˛ia din Decembrie 1989 a fost a tuturor rom‚nilor, indiferent de meridian. Ea ne-a folosit Óndemn nou„, rom‚nilor de dincolo de Prut, s„ lu„m arma Ón m‚n„ atunci c‚nd Republica Moldova a fost atacat„ de trupe ale fostei armate sovietice. Am luptat acolo ∫i

ne-am sim˛it corp al Revolu˛iei rom‚ne. Œn raioanele de est ale Republicii Moldova, drepturile rom‚ne au fost Ónc„lcate cu brutalitate. ™colile rom‚ne∫ti au fost lichidate, iar profesorii aresta˛i. C„r˛ile rom‚ne∫ti au fost arse.

Am fost de˛inut Ón falsul stat Transnistria, o inven˛ie politic„ a comuni∫tilor, pentru vina de a fi fost rom‚n ∫i de a fi ap„rat identitatea rom‚neasc„.

Ast„zi sunt liber Ón Rom‚nia, senator P.R.M., dar colegii mei, Andrei Ivan˛oc, Alexandru Le∫co ∫i Tudor Petrov Popa mai sunt Ónc„ de˛inu˛i pe nedrept la Tiraspol.

Mul˛umesc Partidului Rom‚nia Mare ∫i tuturor celor care, red‚ndu-mi libertatea, m-au adus aici Ón Rom‚nia.

Ast„zi, Ón Moldova de dincolo de Prut, regimul comunist a instalat o teroare. Aceast„ teroare se bizuie Ón principiu pe Armata a 14-a, pe care Federa˛ia Rus„ n-a voit ∫i nu dore∫te Ón viitor s-o retrag„ de acolo. Federa˛ia Rus„ preseaz„ ∫i economic Basarabia, aceast„ republic„, stop‚nd, nu demult, livrarea gazului natural.

Ast„zi, acolo, se Óncearc„ o federalizare care urm„re∫te s„ pulverizeze rom‚nitatea r„s„ritean„. Un moldovenism primitiv, cl„dit pe un comunism brutal, inventeaz„ o na˛iune moldoveneasc„ ∫i o limb„ moldoveneasc„. Se viseaz„, Ón min˛ile fierbin˛i ale unora, o Moldov„ mare. Asta e vechea poli˛ie, Cominternul, care a Ónfiin˛at Ón 1924, dup„ cum cunoa∫te˛i, o Republic„ Socialist„ Sovietic„ Autonom„ Moldoveneasc„, dincolo de Nistru, cu capitala la Balta.

Acum, Ón 2003, Parlamentul comunist Ói declar„ pe rom‚nii de acolo, adic„ din Basarabia, moldoveni, iar limba lor drept moldoveneasc„. O minoritate — a ∫asea, dup„ num„r — sunt, dup„ Voronin, rom‚nii.

Toate speran˛ele noastre care ∫i-au luat zborul Ón decembrie 1989 sunt ast„zi amenin˛ate. Reac˛iile de ap„rare a lumii rom‚ne∫ti de dincoace de Prut sunt pu˛ine, sunt neclare, aici, Ón Rom‚nia. Da˛i-mi voie s„ v„ spun aceasta. Acolo sunt rom‚ni, ∫i identitatea lor este amenin˛at„.

Eu Ói elogiez pe eroii Revolu˛iei timi∫orene ∫i bucure∫tene, ei ne-au dat la Chi∫in„u o speran˛„, ∫i-i omagiez ∫i pe cei care au c„zut la Nistru, Ón lupta cu Armata a 14-a a Federa˛iei Ruse, ∫i cred c„ este bine s„ vorbim Ómpreun„ despre acelea∫i speran˛e ∫i acelea∫i lupte.

Basarabia este p„m‚nt rom‚nesc.

Revolu˛ia din 1989 a luptat pentru o libertate rom‚neasc„ ∫i pomenim eroii cu respect, cu dragoste ∫i venera˛ie. îCei mai buni au murit Ón lupt„“, zicea P‚rvan. S„ fim demni de ei ∫i s„ nu-i uit„m pe adev„ra˛ii eroi.

Doresc ca aceast„ libertate s„ fie ∫i a rom‚nilor de dincolo de Prut, de care m„ simt mereu dureros al„turi. S„ fim liberi!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003

Mul˛umesc, domnule senator.

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman.

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i, Stimate ∫i stima˛i colegi, Domnilor mini∫tri, Dragi camarazi din Revolu˛ie, Stima˛i invita˛i,

De ce lucrurile pe care le-am dorit, care s-au n„scut dintr-o mare speran˛„ Ón urm„ cu paisprezece ani, nu s-au realizat Ónc„? De ce lucrurile pe care le-am proclamat solemn atunci Ón numele libert„˛ii, ∫i anume: abolirea privilegiilor ∫i egalitatea real„ Ón drepturi nu numai c„ nu s-au Ónf„ptuit Ónc„, ci pe alte c„i s-au rea∫ezat Ón societatea rom‚neasc„?

Pre˛ul pl„tit de oameni, o mare majoritate a na˛iunii rom‚ne, pentru c„ reformele din ace∫ti 14 ani au fost adesea t‚r‚te, Ómpiedicate sau min˛ite, acest tribut este mare, este mult prea mare, ∫i tocmai pentru c„ direc˛ia a fost uneori gre∫it„, el Ónc„ nu s-a sf‚r∫it. Discrepan˛ele dintre cei pu˛ini ∫i boga˛i ∫i cei foarte mul˛i ∫i afla˛i Ón s„r„cie sau adu∫i la limita s„r„ciei sunt strig„toare la cer.

Inegalitatea Ón drepturi, inechitatea Ón realizarea veniturilor las„ urme tot mai ad‚nci. Dreptatea, dreptatea la care omul nu va renun˛a nicic‚nd, dreptatea la noi se cump„r„, iar nedreptatea se distribuie. Grija pentru om este un drapel al propagandei, dispre˛ul fa˛„ de om e realitatea, goana dup„ profit ∫i averi f„cute peste noapte, f„r„ o cauz„ fireasc„, cum sunt munca, imagina˛ia sau talentul, au Ónglodat Óns„∫i politica Ón datorii murdare fa˛„ de cei ce au pl„tit un ban pentru a sustrage c‚t mai repede, de 100, de 1000 sau de 1.000.000 de ori mai mult din banii publici, de fapt, din banii a milioane de cet„˛eni pl„titori cinsti˛i de taxe, impozite, asigur„ri sociale ∫i Óntre˛inere. Din interese de Ónavu˛ire ∫i din ambi˛ii de pream„rire, mult„ minciun„ ∫i denigrare s-a adunat Ón politic„. Viziunea politicii a disp„rut Ón cea˛a tot mai deas„ a opera˛iunilor ilicite ∫i a comisioanelor necuvenite, iar acolo unde nu este viziune Ón politica na˛ional„, acolo oamenii sufer„ ∫i uneori pier f„r„ speran˛„. Toate acestea s-au petrecut Óntr-o Rom‚nie liber„ ∫i democratic„, ∫i mi-au dat sentimentul c„ nu a∫ fi vrut s„ le tr„iesc, c„ este inadmisibil c„ s-au petrecut. V„d cu claritate ce avem, ∫i ce am cu adev„rat s„-mi repro∫ez, un singur lucru, dar unul fundamental: via˛a pe care o tr„iesc acum cei mai mul˛i dintre rom‚ni nu seam„n„ cu ceea ce ne-am dorit cu to˛ii acum 14 ani. Suntem pe un drum neterminat, c„ci nedreptatea continu„.

Am ∫tiut totdeauna c„ via˛a noastr„ de zi cu zi depinde direct de calitatea ∫i responsabilitatea oamenilor ∫i partidelor politice. Ast„zi ne stau la Óndem‚n„

excelente resurse umane, noi capacit„˛i de efort productiv ∫i inteligent, uria∫e ini˛iative, Ónc„ neb„nuite ∫i nefolosite. Ele nu au existat de la bun Ónceput acum 14 ani, dar ele s-au dezvoltat ∫i exist„ ast„zi. ™i totu∫i, utilizarea lor neÓngr„dit„ ∫i deschiderea unor reale c„i de prosperitate pentru majoritatea compatrio˛ilor no∫tri Ónt‚rzie inadmisibil. Este o crim„ irosirea acestor posibilit„˛i, Óndeosebi irosirea destinelor tinerilor.

De ce continu„m, totu∫i, a∫a? Œnainte de toate, pentru c„ regulile ∫i institu˛iile, legalitatea care ar trebui s„ st„p‚neasc„ ∫i s„ asigure raporturile cuvenite dintre cet„˛eni ∫i stat, dintre politic„ ∫i afaceri ∫i s„ separe apele drept„˛ii de cele ale nedrept„˛ii, acestea sunt dominate f„r„ scrupule de bani ∫i de putere.

Fa˛„ de toate acestea nu este nevoie de o nou„ revolu˛ie, c„ci nimeni nu ne-a luat Ónapoi libertatea cucerit„, nimeni nu ne-a f„cut din nou supu∫ii umili˛i ai necredin˛ei, samavolniciei ∫i silniciei unui dictator ∫i a camarilei sale de slugi. Situa˛ia noastr„ grea nu vine dintr-un e∫ec fundamental al democra˛iei ∫i nu se datoreaz„ unei ciume f„r„ leac. Compar‚nd cu pericolele pe care le-am Óndurat ∫i tr„it at‚ta amar de vreme sub dictatur„, compar‚nd cu pericolele peste care am trecut Ón momentele Revolu˛iei din Decembrie, avem foarte multe pentru care trebuie s„ le fim profund recunosc„tori celor ce au luptat ∫i s-au sacrificat Ón revolu˛ie, pentru victoria ei.

E Óns„ nevoie urgent„ de un nou Ónceput, prin care s„ ne r„scump„r„m gre∫elile, s„ sp„l„m ru∫inea minciunilor ∫i s„ dovedim c„ politica Ónseamn„, Ón realitate, Ón fapte, servirea dreapt„ ∫i sincer„ a interesului general. O pild„ biblic„ ne Ónva˛„: alung„-l pe cel ce batjocore∫te ∫i cu el va disp„rea ∫i cearta. A∫a s„ facem! Sarcina noastr„ principal„ este s„ restabilim locul firesc al politicii, o politic„ separat„ de interesele meschine ∫i de afaceri de tot felul, o politic„ cu un scop mai mare ∫i mai Ónalt, egalitatea real„ Ón drepturi ∫i principii echitabile, Ón r„splata pentru munc„ ca ∫i Ón impozitarea muncii. Munca ∫i valoarea s„ fie Ón centrul politicii, iar nu l„comia ∫i incompeten˛a.

Œn competi˛ia anului electoral ce vine, adresez o provocare tuturor partidelor: Ón fiecare zi — o fapt„ bun„. S„ profit„m de campania electoral„, pentru ca guvernan˛ii s„ fac„ lucrurile necesare ∫i fapte bune, dar nu prin utilizarea banilor publici ca ∫i c‚nd ar fi bani de acas„, pentru ca opozi˛ia s„ cear„ aspru ∫i cu argumente s„ se fac„ ceea ce nu s-a f„cut nici corect, nici la timp. Din aceast„ campanie s„ r„m‚n„ ∫i altceva dec‚t vorbe, s„ ne Óntrecem pentru a Ónf„ptui pa∫ii sinceri c„tre o cotitur„ prin care politica s„ redevin„ o bun„ speran˛„ pentru bune rezultate, s„ dovedim c„ ne pas„ de Rom‚nia ∫i de compatrio˛ii no∫tri nu doar pentru c„ avem Ón comun o bogat„ mo∫tenire de memorie, ci pentru c„ avem Ón comun consim˛„m‚ntul ∫i dorin˛a lor de a tr„i Ómpreun„,

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003

de a ridica valoarea existen˛ei noastre Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate Ón Europa.

Putem pr„bu∫i prin dezbinare aceast„ valoare, dar, desigur, o putem ridica Ómpreun„ printr-un nou Ónceput.

V„ mul˛umesc. Un Cr„ciun fericit ∫i un sincer îLa mul˛i ani!“

Mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal, are cuv‚ntul domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Stima˛i invita˛i,

Revolu˛ia rom‚n„ din anul 1989 apar˛ine poporului rom‚n, pentru c„ poporul rom‚n este cel care a Ónf„ptuit-o. Explozia social„ Ónregistrat„ Ón Rom‚nia a fost expresia cinstit„ a revoltei Ómpotriva dictaturii comuniste. Din p„cate, poporul rom‚n nu a beneficiat dec‚t Ón mic„ m„sur„ de cuceririle Revolu˛iei, pentru c„ puterea a fost confiscat„ de un grup de emana˛i ai fostei puteri.

Œncet, dar sigur, cu unele excep˛ii, economia de stat a ajuns Ón proprietatea unor profitori care au provocat s„r„cirea unor largi categorii de cet„˛eni.

Se pune Óntrebarea fireasc„: pentru ce au murit rom‚nii Ón decembrie 1989? De ce ∫i-au riscat tinerii via˛a? Pentru c„ au sperat c„ vor dob‚ndi libertate, c„ Ón fa˛a legii to˛i vor fi egali ∫i c„ televiziunea ∫i radioul nu-i vor mai min˛i Ón leg„tur„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ ∫i str„in„tate. Dintre dorin˛ele acestora, doar libertatea a fost ob˛inut„, de∫i constat„m numeroase cazuri Ón care drepturile omului ∫i libertatea presei au fost Ónc„lcate.

Din nefericire, practicile regimului comunist nu au disp„rut definitiv. Justi˛ia nu este Ónc„ independent„, persist‚nd presiunile politice asupra judec„torilor, iar urmare a acestei situa˛ii sunt numeroase hot„r‚ri nedrepte care determin„ neÓncrederea cet„˛enilor Ón sistem. Continu„, de asemenea, prezentarea unor statistici ∫i date false asupra ratei ∫omajului ∫i a gradului de s„r„cie, c‚t ∫i asupra infrac˛ionalit„˛ii la nivel na˛ional.

Prin aceste metode, folosindu-se mijloacele mass-media publice, popula˛ia continu„ s„ fie indus„ Ón eroare ∫i manipulat„. Minciuna ridicat„ la rang Ónalt poate fi constatat„ zi de zi Ón contracte nerespectate, nereturnarea creditelor c„tre b„nci, p„c„lirea pensionarilor cu a∫a-zisa recorelare a pensiilor, a func˛ionarilor publici, a profesorilor, a medicilor cu promisiuni de majorare a salariilor, a pacien˛ilor cu rezolvarea îtuturor problemelor din sistemul sanitar“, ∫i nu Ón ultimul r‚nd, a studen˛ilor, mereu am„gi˛i.

Corup˛ia, ho˛ia Ónfloresc, Ónc‚t au devenit un adev„rat flagel pentru societatea rom‚neasc„. Economia neagr„ ∫i gri progreseaz„ vizibil, munca la negru prejudiciaz„ mii de rom‚ni, ∫i, totu∫i, Guvernul continu„ practica p„guboas„ a laudei de sine.

Vremea trece. De∫i revolu˛ia noastr„ a Ómplinit doar 14 ani, v‚rsta la care se prime∫te buletinul de identitate, lumea, cople∫it„ de grijile zilnice, Óncepe s„ uite bucuria ∫i speran˛a pe care le nutrea Ón decembrie 1989.

Dosarul Ceau∫escu a disp„rut ∫i s-a dispus refacerea lui din memorie. Care memorie, a cui memorie? A celor care nu au spus niciodat„ adev„rul?

Vremea trece, iar partidul-stat ne aminte∫te tot mai mult de atotputernicul P.C.R., opozi˛ia este ignorat„, jignit„, ini˛iativele parlamentare ale acesteia sunt blocate, iar apari˛iile la televiziunea public„ sunt reduse la maximum. Din p„cate, de∫i am c‚∫tigat pu˛in„ libertate, nu ∫tim Ónc„ adev„rul despre revolu˛ie, ∫i nici dreptate nu s-a f„cut, ∫i poate tocmai de aceea revolu˛ionarii timi∫oreni, care au reprezentat sc‚nteia revolu˛iei, au hot„r‚t s„ se reuneasc„ Ón Liga de vest a revolu˛ionarilor pentru dreptate ∫i adev„r, ∫i, tot Ón spiritul drept„˛ii ∫i adev„rului, Ón urm„ cu c‚teva luni a luat fiin˛„ Asocia˛ia revolu˛ionarilor f„r„ privilegii, condus„ de Radu Filipescu, Ion Caramitru ∫i Dan Pavel, care sus˛ine acordarea de drepturi materiale doar r„ni˛ilor ∫i familiilor celor disp„ru˛i. Reprezentan˛ii acestei asocia˛ii se afl„ Ón sal„, dar nu li s-a permis s„ vi se adreseze. Œmi revine mie onoarea s„ fac cunoscut acest demers Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i s„ v„ rog s„ salut„m pe revolu˛ionarii anticomuni∫ti, membri f„r„ privilegii ai acestei asocia˛ii: Victor Rebenciuc, Stelian T„nase, Marius Oprea, Nick Teodoreanu, Cornel Mihalache, Dan F„r„g„∫eanu

, care lupt„ Ómpotriva imposturii. Dar dac„ Dumnezeu ∫i-a cobor‚t privirea asupra Rom‚niei Ón decembrie 1989, trebuie s„ ne p„str„m speran˛a ∫i s„ avem putere s„ credem Óntr-o Óndreptare a relelor care ne cople∫esc.

Permite˛i-mi s„ v„ doresc S„rb„tori fericite!

Stimate coleg, sunt dator s„ intervin ∫i s„ v„ spun c„ Ón sal„ se afl„ zeci de reprezentan˛i ai unor asocia˛ii de revolu˛ionari. Nu le puteam permite tuturor s„ ia cuv‚ntul, ∫i Ómpreun„ cu ei am convenit ca una singur„ s„ ia cuv‚ntul. Toat„ stima pentru organiza˛ia pe care a˛i evocat-o dumneavoastr„, dar nu profita˛i de prezen˛a dumneavoastr„ aici pentru a pune Óntr-o lumin„ nepotrivit„ aceast„ ∫edin˛„ festiv„.

Domnul György Tokay are cuv‚ntul, Ón numele U.D.M.R.-ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003

## **Domnul Tokay György:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Stima˛i reprezentan˛i ai organiza˛iilor revolu˛ionare,

Cam opt secole au trecut de c‚nd, prin anii 1200—1212, cineva s-a g‚ndit c„ Ierusalimul poate fi eliberat numai de cei f„r„ de p„cate. Cine sunt? G„sim noi pe cineva f„r„ de p„cate? ™i au g„sit solu˛ia: au pornit îCruciada copiilor“, pentru c„ ei, Óntr-adev„r, sunt f„r„ de p„cate, ei n-au tr„it destul ca s„ p„c„tuiasc„, deci singura solu˛ie ar fi s„ d„m o arm„ Ón m‚na lor, ca s„ elibereze Ierusalimul.

Nu vi se pare cunoscut„ aceast„ atmosfer„, aceast„ idee care, printr-o minune, oarecum, a devenit o realitate, cu 777 de ani dup„ Cruciada copiilor? Pentru c„ majoritatea revolu˛ionarilor erau tineri, sub 30 de ani; bineÓn˛eles, erau ∫i oameni Ón v‚rst„, pentru c„ au avut credin˛a aceea, c„, Óntr-adev„r, pot s„ izb„veasc„ aceast„ ˛ar„, pot elibera aceast„ ˛ar„ ∫i aceast„ na˛iune — ∫i to˛i cet„˛enii din aceast„ ˛ar„ — de sub o opresiune care era intolerabil„.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor, ast„zi, c‚nd particip a treisprezecea oar„, Ón calitate de parlamentar, la o sesiune comemorativ„, propunerea noastr„, propunerea mea este c„ aceast„ comemorare trebuie s„ fie o ocazie de respect ∫i de bilan˛.

Revenind la imaginea ini˛ial„ cu care am pornit, trebuie s„ ∫ti˛i c„ Cruciada copiilor s-a terminat foarte, foarte tragic. Pe l‚ng„ Vene˛ia, au fost Ómbarca˛i Ón cor„bii, c„ vor fi trimi∫i Ón Ierusalim, ∫i domnii colegi istorici care sunt aici ∫tiu c„ au fost v‚ndu˛i Ón nordul Africii, ca sclavi. Jertfa lor din 1200 a fost inutil„? Nu, pentru c„ ∫i dup„ 700 de ani se aminte∫te de jertfa lor. ™i v„ Óntreb dac„ jertfa de acum 14 ani a fost sau n-a fost inutil„? Nu. ™i nu va fi inutil„, pentru c„ ne vom aminti Ón vecii vecilor. Œn vecii vecilor ne vom aminti de ace∫ti oameni.

De aceea, nu este loc aici, nu este loc, ∫i respingem orice tentativ„ de a pune sub semnul Óntreb„rii sufletul ∫i jertfa celor care au murit, dac„ au fost manipula˛i sau mai pu˛in manipula˛i.

Nu, domnilor, cei care au fost acolo — la Timi∫oara, la Arad, la Bucure∫ti — ∫tiu c„ au fost anima˛i de o singur„ idee, ∫i nu de altceva, ∫i nu de K.G.B., ∫i nu de nu ∫tiu care forma˛iune ocult„.

Ast„zi, deci, trebuie s„ vorbim de jertfa lor, trebuie s„ facem bilan˛ul: ce am f„cut cu imensa datorie pe care o avem fa˛„ de ei, ce am f„cut cu darul pe care l-am mo∫tenit? ™i care este acest dar? Darul este libertatea. Ei ne-au d„ruit libertatea. Noi ar trebui s„ ad„ug„m numai responsabilitatea, zic, numai.

Antevorbitorii au spus — ∫i pe bun„ dreptate — c„, fa˛„ de cerin˛ele ∫i fa˛„ de speran˛ele noastre de acum 14 ani, am r„mas cu un gust amar, pentru c„ multe

lucruri nu s-au realizat. Dar tot at‚t de adev„rat este c„ am f„cut un pas Ónainte, am Óncercat, oarecum, s„ ne folosim de acea libertate, s„ utiliz„m aceast„ libertate Ón interesul tuturora, Ón interesul tuturor cet„˛enilor, o libertate responsabil„ ∫i organizat„, o libertate care face posibil ca, dup„ 14 ani, s„ Óncerc„m s„ tr„im mai bine dec‚t am tr„it. ™i îmai bine“ nu Ónseamn„ mai mult„ m‚ncare, sau c„ldur„, ci suflete∫te mai bine. ™i aceasta — calitatea aceasta a vie˛ii noastre — depinde de noi, de elita politic„ de fa˛„. Nu putem admite, nu putem admite — hai, s„ zic — o politizare a evenimentului. Nu este cazul. Este un lucru prea sf‚nt, ca s„ fie politizat!

A∫adar, dac„ facem acest bilan˛, ce am f„cut cu libertatea noastr„, trebuie s„ fim, dac„ se poate, obiectivi. Trebuie s„ recunoa∫tem cum am pornit cu to˛ii acum 14 ani, c„ ne-am a∫teptat la mai mult.

™i noi, maghiarii din aceast„ ˛ar„, care am participat la aceast„ revolu˛ie a noastr„, a tuturor, suntem de p„rere c„ nu este vorba de o libertate rom‚neasc„, ci de o libertate pentru to˛i, o libertate care este universal„. ™i acesta este caracterul revolu˛iei noastre din ’89: un caracter universal — ∫i aceasta este libertatea, libertatea pentru noi to˛i. ™i n-am ajuns Ónc„ — Ónc„ — nici sub aspectul economic, nici sub aspectul sufletesc, ca s„ facem ca aceast„ libertate s„ Ónfloreasc„. ™i aceasta este r„spunderea noastr„, aceasta este, dac„ vre˛i, vina noastr„, ∫i acesta este, dac„ vre˛i, proiectul nostru pentru viitor.

S-a spus, ∫i voi parafraza, ∫ti˛i foarte bine pe cine, c„ Ón via˛a fiec„rei na˛iuni sunt situa˛ii c‚nd foarte mul˛i sunt datori pentru foarte pu˛ini. Aceast„ zi este o zi Ón care cei mul˛i trebuie s„ mul˛umeasc„ celor pu˛ini, celor care au murit, celor care au fost r„ni˛i Ón Revolu˛ie. Nu putem permite ca cineva s„ se ating„ de memoria lor, indiferent, Ón acei 14 ani care au trecut, ce s-a Ónt‚mplat cu noi.

Nu pot s„ spun c„ sunt de acord cu ceea ce face pastorul Tökes ast„zi. Dar pot s„ v„ spun c„ ceea ce a f„cut Ón ’89 este un gest eroic.

Istoria celor 14 ani trece peste noi ∫i ne Óndep„rteaz„, respectiv ne apropie, dar r„m‚ne istorie, faptele r„m‚n fapte.

Eu sper c„ Ón anii urm„tori, care ne vor duce mai aproape de acele idealuri, poate neformulate Ón mintea revolu˛ionarilor, cum ar fi intrarea noastr„ Ón Uniunea European„, ne vor obliga, pe de o parte, ∫i ne vor da posibilitatea unei sesiuni comemorative mai cu suflet, mai cu umilin˛„, mai cu respect fa˛„ de cei care au murit, cei care s-au jertfit ∫i fa˛„ de noi Ón∫ine.

Cu aceast„ dorin˛„ Ón suflet, v„ urez Cr„ciun fericit ∫i îLa mul˛i ani!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor, din partea grupurilor parlamentare, este domnul deputat Metin Cerchez, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

## **Domnul Metin Cerchez:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Stima˛i colegi,

Stima˛i colegi de Revolu˛ie, Distin∫i ziari∫ti,

Ne Óntreb„m, Óntotdeauna, ∫i asta f„r„ parti pris-uri, Ón preajma zilei de 22 decembrie, cum este via˛a rom‚nului: mai bun„ sau mai rea dec‚t Ónainte de ’89?

™i, din p„cate, dac„ privim din st‚nga, sau dac„ privim din dreapta, Óntotdeauna apar neajunsuri.

Caragiale este tot mai contemporan, ∫i iat„ c„ de c‚teva zile este ∫i foarte iubit de rom‚ni, pentru c„ este pe bancnota de un milion de lei. ™i pot s„ v„ spun cu m‚na pe inim„ c„ jos, acolo, la talpa ˛„rii, foarte mul˛i Ól regret„ pe Ceau∫escu. ™i nu-l regret„ pe Ceau∫escu ca, vezi Doamne, fost pre∫edinte al Rom‚niei, ci pentru c„ atunci aveau un loc de munc„. Din p„cate, ∫i asta este gre∫eala tuturor guvern„rilor, nu s-a f„cut poate prea mult ca rom‚nii s„ poat„ munci cu adev„rat Ón ˛ara lor, pentru c„ rom‚nii sunt foarte de∫tep˛i ∫i, iat„, tehnologia IT o dovede∫te, iar, din p„cate, la ora actual„, dou„ milioane de rom‚ni au p„r„sit ˛ara. Vor urma, oare, Ón urm„torii ani, Ónc„ 18 milioane de rom‚ni?

Acum 14 ani s-a n„scut un copil, o feti˛„, care se numea Victoria. Dac„ st„m ∫i ne uit„m Ón urm„, vedem c„ aceast„ feti˛„ care, iat„, acum, cum spunea un antevorbitor, Ó∫i scoate buletinul de identitate, a sperat c„ va tr„i Óntr-o ˛ar„ minunat„. ™i poate, de multe ori, noi, oamenii politici, am r„mas corigen˛i, pentru c„ poate nu am ∫tiut s„ explic„m cum trebuie celor care ne-au ales c„ revolu˛ia, de fapt, continu„. Revolu˛ia nu ne-a Ónvins.

A spus domnul pre∫edinte c„ cineva a vrut s„ spun„ c„ a fost lovitur„ de stat. Nu, n-a fost lovitur„ de stat, n-au fost nici m„car evenimente. A fost o revolu˛ie, dar, din p„cate, urm„rile acestei revolu˛ii care, din punctul meu de vedere, continu„, sunt extraordinar de dureroase pentru am„r‚˛ii, pentru cei care-∫i duc ziua de m‚ine, ∫i, din 4 Ón 4 ani, ne ∫i voteaz„. Ei a∫teapt„ de la noi foarte mult. ™i-mi pare r„u c„ mai sunt Ónc„ fo∫ti ∫efi ai Cabinetului lui Nicu∫or Ceau∫escu, al Elenei Ceau∫escu, al lui Ilie Ceau∫escu care ne reprezint„, poate, îcu onor“.

Mentalitatea rom‚nului trebuie schimbat„ prin integrarea Ón Uniunea European„. Mentalitatea va trebui s„ fie cu totul ∫i cu totul alta.

De ce oare, numai la 14 ani, sau 15, iat„, la anu’, ne aducem aminte de idealurile Revolu˛iei, ∫i nu Ón fiecare zi? C‚t de banal sun„ acum acele scand„ri de la Timi∫oara — îP„cat, p„cat, de s‚ngele v„rsat!“ La anu’

va urma a 15-a aniversare, a 16-a, a 17-a. Totul devine banal ∫i, nu-i a∫a, nici americanii nu ∫tiu cine l-a Ómpu∫cat pe Kennedy.

Un Cr„ciun fericit!

Din partea organiza˛iilor de revolu˛ionari, are cuv‚ntul domnul Dan Iosif.

## **Domnul Iosif Dan:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor parlamentari,

Dragi colegi de Revolu˛ie, îtovar„∫i“ nu Óndr„znesc s„ v„ spun, c„ au avut grij„ comuni∫tii s„ demitizeze acest cuv‚nt; îcamarazi“ nu pot s„ v„ spun, pentru c„ acest cuv‚nt se spune c„ l-au demitizat legionarii; am s„ v„ spun, simplu, îoameni buni“,

Ar trebui s„-mi Óncep speech-ul gata preg„tit de acas„ — un speech elevat, elaborat, cu u∫or iz politicianist. Nu. Am s„ v„ cer ce v-am cerut Ón noaptea de 21 decembrie 1989: îOameni buni, face˛i lini∫te! Armata dore∫te s„ ne transmit„ un mesaj.“ Dup„ fix dou„ minute, mesajul l-am sim˛it pe pieile noastre. Œn timp de 45 de minute, 48 dintre noi n-au mai sim˛it nimic.

Dup„ 14 ani, v„ cer s„ face˛i lini∫te. Parlamentul dore∫te s„ v„ transmit„ un mesaj. Din p„cate, privind aceast„ sal„ ast„zi, c‚nd, chipurile, este o ∫edin˛„ omagial„, dedicat„ celor care nu mai sunt printre noi, observ c„ oboseala muncii de peste an i-a d„r‚mat. Au c„zut la locul de munc„, sau... sau se poate s„ fie retra∫i la comisii, ca s„ elaboreze Legea recuno∫tin˛ei pentru revolu˛ionari.

A∫a cum spunea unul dintre antevorbitori, Revolu˛ia nu este a mea, nu este a lui Petre Roman, a lui Costic„ Canacheu, a lui Codrin ™tef„nescu, a lui Dorin Maior, a lui Ion Iliescu. Este a acestui popor, fie c„ au fost ˛igani, unguri, nem˛i, sa∫i, ucraineni. Au g‚ndit ce am g‚ndit to˛i: vrem libertate. Ce am ob˛inut? Libertate. Am strigat îJos comunismul!“ Deci implicit, am fost Ómpotriva unui sistem care ne-a fost impus de tancurile sovietice ∫i a fost tolerat ∫i acceptat de p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri.

Noi, incon∫tien˛i, atunci c‚nd strigam îFraternitate, dreptate, egalitate“ ceream, de fapt, capitalism.

Ast„zi, avem capitalism. Dac„ nu suntem Ón stare s„ ne aliniem regulilor impuse de noul sistem pe care l-am cerut cu ardoare, ne vom bucura doar de libertate — libertatea de a Ónjura, libertatea de a vorbi. ™i, totu∫i, este un c‚∫tig: libertatea de a fi chema˛i o dat„ pe an Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ asist„m la o ∫edin˛„ omagial„. Dar, oare, cum spunea reprezentantul minorit„˛ii maghiarilor din Rom‚nia, mul˛imea nu ar trebui s„ aduc„ o recuno∫tin˛„ modest„ celor pu˛ini? Eu cred c„ da. ™i, de aceea Óntreb ∫i presa, ∫i Parlamentul: de ce at‚t tapaj Ón jurul unei legi care a fost elaborat„ de primul Parlament ales Ón mod democratic, care conferea unele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XII.2003 drepturi celor pu˛ini, care au avut curajul s„ Ónfrunte tancurile, AKM-urile, TAB-urile sistemului care conducea ˛ara? De ce nu Óntreab„ nimeni nimic de legea care confer„ drepturi persoanelor care au executat serviciul militar la îdiribau“, cum spuneam noi? De ce nu Óntreab„ nimeni nimic de legea care confer„ drepturi fo∫tilor lupt„tori anticomuni∫ti? De ce nu Óntreab„ nimeni nimic despre legea care confer„ drepturi fo∫tilor de˛inu˛i politici?

Domnilor parlamentari, v„ rog, Óncadra˛i-ne ∫i pe noi undeva! Dar nu ne Óncadra˛i Ón r‚ndul autorilor loviturii de stat. Noi nu am dat o lovitur„ de stat.

Noi, atunci, am dat o lovitur„ de moarte unui sistem acceptat de p„rin˛ii, de bunicii no∫tri. De ce au acceptat? Mi-a greu s„ spun. De fric„. Este cea mai plauzibil„ explica˛ie.

™i, pentru c„ reprezentantul P.N.L.-ului spunea despre domnul Radu Filipescu, Ómi pare r„u c„ n-a avut nici d‚nsul posibilitatea s„ v„ spun„ ce a Ónsemnat s„ strigi Ómpotriva lui Ceau∫escu, c‚nd mul˛i dintre cei afla˛i Ón aceast„ sal„ nu aveau curaj nici s„ str„nute Ón fa˛a lui.

Nu vreau, nu vreau s„ v„ spun, nu vreau s„ v„ spun ce Ónseamn„ s„ stai 18 luni Ónchis ca un animal Óntr-o box„, s„ stai priponit Ón lan˛uri, pentru c„ nu v„ intereseaz„. Dar vreau s„ v„ rog: da˛i-le celor care v-au creat posibilitatea s„ beneficia˛i de dreptul de a fi ale∫i ∫i de dreptul de a ne reprezenta Ón acest Parlament, da˛i-le ∫i lor ce li se cuvine.

Œn rest, s„ v„ dea Dumnezeu minte, un An Nou cum vi-l dori˛i ∫i un Cr„ciun fericit!

Œncerca˛i s„ uita˛i pata aceea de s‚nge, pe care noi nu o putem uita.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg, din aplauzele distin∫ilor revolu˛ionari, c„ o parte din regretul dumnealor de a nu se fi putut manifesta to˛i Ón fa˛a tribunei a fost compensat de interven˛ia domnului Dan Iosif.

A∫ vrea s„ v„ mul˛umesc tuturor pentru participare. Nu vreau s„ trag concluzia acestei ∫edin˛e.

Sunt dator s„ v„ spun, Ónc„ o dat„, c„ omagiem Ómpreun„ cu dumneavoastr„ memoria tuturor celor care au c„zut Ón numele unor idealuri, s„ v„ spun, Ón numele colegilor mei, stima˛i revolu˛ionari, c„ ne-a˛i tulburat prin evoc„rile pe care le-a˛i f„cut, dar ∫i prin criticile aluzive sau directe la activitatea noastr„.

V„ m„rturisesc c„ m„ simt dator ca, Ón numele colegilor mei, s„ v„ spunem c„ suntem con∫tien˛i de neÓmplinirea tuturor idealurilor pentru care a˛i luptat, de dorin˛a dumneavoastr„ de a v„ veni Ón Ónt‚mpinare.

Vreau s„ v„ doresc tuturor revolu˛ionarilor, parlamentarilor, tuturor celor prezen˛i îLa mul˛i ani!“.

Da˛i-mi voie s„ Ónchei prima parte a ∫edin˛ei, ∫edin˛a festiv„.

Rog senatorii ∫i deputa˛ii s„ r„m‚n„ Ón continuare Ón sal„.

V„ mul˛umesc foarte mult ∫i, Ónc„ o dat„, îLa mul˛i ani!“ ∫i-mi cer scuze tuturor organiza˛iilor de revolu˛ionari, pentru c„ nu era loc pentru ca to˛i s„ ia cuv‚ntul de la tribun„, ∫i nici sala nu era suficient de Ónc„p„toare, pentru a v„ invita pe to˛i, Ón mod binemeritat, la aceast„ ∫edin˛„.

## Stima˛i colegi,

V„ rog frumos, nu p„r„si˛i locul de munc„, la care se referea domnul Dan Iosif. V„ rog s„ lua˛i loc pentru 10 minute, pentru a continua ordinea de zi care a fost stabilit„ pentru aceast„ ∫edin˛„ comun„, partea a II-a.

La primul punct avem proiectul de Hot„r‚re pentru modificarea Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei nr. 18/2003 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Obiectul acestei hot„r‚ri concretizate Óntr-un articol unic se refer„ la prelungirea, practic, a mandatului comisiei.

Articolul unic sun„ a∫a: îHot„r‚rea Parlamentului Rom‚niei nr. 18/2003 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale se modific„ dup„ cum urmeaz„:

1. Propunerile legislative privind legile electorale se ini˛iaz„ de c„tre parlamentari potrivit art. 74 alin. (1) din Constitu˛ie ∫i se depun la comisie.