Filip Georgescu

Œn cur‚nd, anul 2005 va deveni istorie. Pentru noi, rom‚nii, o istorie trist„, marcat„ de mari ∫i multe nenorociri: inunda˛ii catastrofale, dezl„n˛uite din prim„var„ p‚n„-n toamn„, gripa aviar„, Ón premier„ milenar„ pe meleagurile noastre, lupta politicianist„ antidemocratic„, prin intermediul c„reia actuala putere vrea s„ acapareze toate p‚rghiile pe care le-a ratat la urne, Legea minorit„˛ilor, un grav act de tr„dare na˛ional„, Raportul de ˛ar„ privind Rom‚nia care, de∫i Óncurajator, ne d„ de pe acum frisoane Ón leg„tur„ cu integrarea noastr„ Ón Uniunea European„. Despre fiecare dintre aceste grele Óncerc„ri s-ar putea vorbi zile Ón ∫ir, ceea ce ∫i fac anali∫tii politici. Œn interven˛ia pe care o supun ast„zi aten˛iei dumneavoastr„, nu doresc dec‚t s„ trag Ónc„ un semnal de alarm„ asupra consecin˛elor nefaste ale calamit„˛ilor naturale, cauzate, Ón mare m„sur„, de degradarea mediului Ónconjur„tor ∫i, Ón primul r‚nd, de dispari˛ia unor Óntinse suprafe˛e de p„duri.

S-a spus, dintotdeauna, c„ p„durea este la fel de important„ pentru om, Óntocmai ca solul, subsolul ∫i atmosfera, ca apa, ca aerul ∫i ca p‚inea. Œntr-adev„r, p„durea este un scut al p„m‚ntului, Óndeosebi pentru terenurile accidentate ∫i instabile, Óntruc‚t arborii Ó∫i Ónfig r„d„cinile la 30—120 cm, iar sistemul lor radicular devine ceea ce plasa de fier-beton este pentru pere˛ii sau plan∫eele unei cl„diri. Desp„duririle pr„dalnice ne-au ar„tat, de-a lungul timpului, dar mai ales Ón acest an, c‚t de u∫or pot s„ alunece la vale coastele unor dealuri neclintite de la apari˛ia lor ∫i s„ Ónmorm‚nteze case ∫i a∫ez„ri omene∫ti sub valuri imense de p„m‚nt. Dispari˛ia p„durii deschide, Ón acela∫i timp, larg por˛ile eroziunii solurilor, mai ales a acelora situate pe pant„. Faptul acesta este cu at‚t mai grav cu c‚t, pentru realizarea unui strat gros de 2—3 cm de sol, natura are nevoie de mai multe secole, Ón timp ce o ploaie zdrav„n„ poate s„ distrug„ aceast„ oper„ Óntr-o singur„ zi, pe terenurile

despuiate de vegeta˛ia forestier„ protectoare. De asemenea, prin protec˛ia pe care o ofer„ Ómpotriva v‚nturilor ∫i a secetei, p„durea devine o condi˛ie _sine qua non_ pentru agricultur„. S„ mai amintim c„ p„durile re˛in Ón coronamentul lor cam 30—50% din cantitatea de ap„ c„zut„ Ón timpul ploilor normale.

Œn afara faptului c„ ne ofer„ lemn, fructe, v‚nat ∫i alte bunuri, p„durea se dovede∫te o veritabil„ uzin„ de s„n„tate ∫i de energii pentru om, ∫i nu doar pentru cel ce tr„ie∫te Ón mijlocul ei. Œn procesul de fotosintez„, pentru a îfabrica“ o ton„ de lemn, arborii elibereaz„ 1,3 tone de oxigen ∫i consum„ din aer 1,8 tone de dioxid de carbon, acel gaz care a devenit cel mai mare du∫man al planetei (Ón atmosfer„ s-au acumulat peste 700 miliarde tone de dioxid de carbon). S-a calculat c„ actualul covor vegetal al ˛„rii noastre (p„duri, culturi agricole, ierburi, vegeta˛ie acvatic„) produce anual 40 milioane tone de oxigen, peste 60% din aceast„ cantitate fiind realizat„ Ón regim forestier. Rolul de filtru biologic al p„durii Ómpotriva polu„rii rezult„ ∫i din faptul c„ un hectar de vegeta˛ie forestier„ re˛ine Ón decursul unui an 580—600 kg de pulberi emanate pe co∫urile furnalelor, topitoriilor de metale neferoase, cocseriilor, uzinelor chimice ∫i altor Óntreprinderi. S-a constatat c„ acolo unde p„durea a disp„rut, atmosfera este Ómb‚csit„ de noxe ∫i alte substan˛e poluante care o separ„ de stratul de ozon ∫i o determin„ s„ reverse asupra noastr„ c„lduri ecuatoriale ori geruri polare, v‚nturi turbate, secete p‚rjolitoare ori ploi diluviene.