Petre Roman

Œn mod categoric, cele dou„ argumente aduse de domnul senator T„r„cil„ nu stau Ón picioare. Primul se refer„ la ideea c„ Parlamentul legifereaz„, nu o lege, ceea ce propun eu nu e o lege, e o hot„r‚re. Al doilea argument, ∫i mai str‚mb, c„ ar fi un aviz, care nu exist„. Iar nu e vorba de aviz, e vorba de o hot„r‚re. Prin urmare, hot„r‚rile, a∫a cum spune Constitu˛ia, Óntr-adev„r, le adopt„ fiecare Camer„, iar legiferarea Ónseamn„ discutarea ∫i aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„. Or, amendamentul meu spune foarte clar: hot„r‚rea se refer„, se pronun˛„ prin hot„r‚re asupra caracterului de urgen˛„. Asta nu-i legiferare. At‚t. Ordonan˛a de urgen˛„ vine ulterior ∫i este dezb„tut„ ca atare, ca un proiect de lege. Deci aceste dou„ argumente Ómi pare r„u dar nu stau Ón picioare. Hot„r‚rea se refer„ la caracterul de urgen˛„ pe care-l invoc„ Guvernul, ∫i hot„r‚rea aceasta este bariera, nu foarte, foarte puternic„, dar este o barier„ real„ Ón calea abuzurilor, despre care toat„ lumea vorbe∫te, dar pentru care nu s-a g„sit o solu˛ie. Asta este o solu˛ie.