Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 martie 2004
procedural · respins
Frunda György
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi 3-4
Discurs
N-o s„ intru Ón polemic„ cu prietenul ∫i colegul meu, domnul senator Szabó, care este specialist Ón probleme de poli˛ie. O s„ Óncerc s„ m„ refer, exclusiv, la amendamentul colegului meu preot Ón leg„tur„ cu ziua de s„rb„toare nelucr„toare, cea a Rusaliilor.
Desigur, problema ridicat„ are un aspect procedural, unde critica mi se pare a fi Óntemeiat„, dar ea poate fi
corectat„ Ón ∫edin˛„ de plen, dar problema de fond este cea a s„rb„torii Rusaliilor.
Trebuie s„ v„ spun, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c„ Ón Comisia pentru drepturile omului, minorit„˛i na˛ionale ∫i culte am avut o dezbatere destul de ampl„. Unul dintre colegii mei, care este ∫i el, la r‚ndul lui, preot, domnul senator Ioan Aurel Rus, a propus ca ∫i Boboteaza s„ fie considerat„ o s„rb„toare na˛ional„ — s„rb„toare potrivit Codului muncii —, dar acest lucru trebuie s„ urmeze o alt„ procedur„.
Cu un vot foarte str‚ns, avizul a fost negativ, cu toate c„ toat„ lumea a recunoscut c„ trecerea Rusaliilor Ón calendarul s„rb„torilor legale din Rom‚nia ar fi un pas pozitiv, care ar legifera o situa˛ie de fond.
_Mutatis mutandis_ , ne afl„m, undeva, Ón situa˛ia s„rb„torilor din perioada comunist„, c‚nd, chiar dac„ nu se prevedea Ón lege c„ sunt s„rb„tori Pa∫tele ∫i Cr„ciunul, toat„ lumea le s„rb„torea. Directorii sau ∫efii de institu˛ii erau pu∫i s„ g„seasc„ formule destul de acceptabile pentru a l„sa doamnele acas„, pentru ca domnii s„ plece pu˛in mai t‚rziu, dar, oricum, s„rb„toarea era s„rb„toare.
Nu v„d de ce aceast„ Óncr‚ncenare ∫i de ce nu aceast„ recunoa∫tere a s„rb„torii Rusaliilor, care, Ón lumea cre∫tin„, este una dintre s„rb„torile importante pe baza cre∫tin„t„˛ii, indiferent c„ vorbim despre catolici, ortodoc∫i, protestan˛i, evangheli∫ti sau alte credin˛e cre∫tine∫ti. Eu cred c„ aceast„ recunoa∫tere ar fi un bine.
V„ rog s„ vede˛i textul destul de punctual al Codului muncii a c„rui modificare se cere, se vorbe∫te acolo de 1—2 Mai, de Ziua na˛ional„ ∫i de Cr„ciun.
Cred eu c„ aceast„ Ón∫iruire nu este limitativ„, nu este exhaustiv„, pentru c„ sunt alte multe s„rb„tori care, potrivit religiei fiec„ruia dintre noi, se serbeaz„, este vorba despre s„rb„tori Ón care nu se lucreaz„ ∫i Ón care to˛i angajatorii, indiferent c„ ace∫tia reprezint„ statul, institu˛ii publice sau priva˛i, sunt obliga˛i s„ le respecte.
Este vorba, de fapt, despre o singur„ zi, despre a doua zi a Rusaliilor, ziua de luni, pentru c„ duminica, Óntr-adev„r, nu se lucreaz„, dar juri∫tii de aici — scuza˛i-m„ c„ iar„∫i vin Ón domeniul meu — Ón˛eleg c„, de exemplu, un antreprenor, un Óntreprinz„tor poate spune: îDomnule, duminic„ lucra˛i, pentru c„ v„ pl„tesc cu x% mai mult!“, ∫i omul nu are ce face dec‚t s„ lucreze. Dar c‚nd se trece Ón Codul muncii c„ aceasta este o s„rb„toare legal„, toat„ lumea trebuie s„ respecte acea s„rb„toare.
De aceea, eu sus˛in cu t„rie, cu credin˛„, cu mintea ∫i cu sufletul Ómp„cate, c„ aceast„ s„rb„toare trebuie s„ o recunoa∫tem ca atare, este o s„rb„toare care ne leag„ pe to˛i, indiferent de ce credin˛„ suntem, ∫i nu facem altceva dec‚t s„ recunoa∫tem juridic un fapt pe care Ól tr„im Ón fiecare an.