Adrian Moisoiu

Œn primul r‚nd, domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc ∫i, Ón acela∫i timp, doresc s„ v„ felicit pentru presta˛ia avut„ la telefon asear„ pe postul de televiziune B1.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ î _Quo vadis,_ reforma Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc?“

Societatea rom‚neasc„ de ast„zi, ce se pretinde o societate a progresului, este o societate total bulversat„, Ón care cultura se soarbe la televizor din clipurile de publicitate sau din emisiuni de tip îCiao Darwin“, iubirea se declar„ pe bancheta unei ma∫ini sau pe scara blocului, sportul se face Ón cr‚∫m„ cu Ónjur„turi ∫i paharul Ón m‚n„, iar arta se apreciaz„ prin manele ∫i kitsch-uri. Œn acela∫i timp, bibliotecile ∫i s„lile de spectacol sunt goale, cartea nu se mai caut„, iar de art„... ce s„ mai vorbim!

Din cauza ∫omajului ∫i s„r„ciei, ∫coala, care ar fi trebuit s„ reprezinte ∫ansa unui t‚n„r de a r„zbi Ón via˛„, este abandonat„. Conform datelor prezentate de Institutul de Cercetare a Calit„˛ii Vie˛ii, cea mai mare rat„ a abandonului ∫colar, Ón jur de 7%, se Ónregistreaz„ Ón cadrul ∫colilor de ucenici sau profesionale. Num„rul copiilor care au abandonat ∫coala la sf‚r∫itul anului ∫colar 2001—2002 era de 9.875 pentru Ónv„˛„m‚ntul primar, 17.742 la nivelul celui gimnazial ∫i de 23.350 la nivelul celui liceal, la care trebuie s„-i ad„ug„m pe cei 12.614 tineri care au renun˛at la Ónv„˛„m‚ntul profesional, 4.666 de tineri de la ∫colile de ucenici ∫i 6.692 de la Ónv„˛„m‚ntul de tip postliceal, un total de 74.939 de tineri. Acest num„r trebuie majorat cu acei copii care nu sunt Ónscri∫i Ón nici o form„ de Ónv„˛„m‚nt, sunt pleca˛i Ón str„in„tate sau au o situa˛ie ∫colar„ incert„.

Programele guvernamentale îLaptele ∫i cornul“ ∫i vizarea carnetelor C.E.C. pentru a Óncasa aloca˛ia oferit„ de stat, de∫i au dus la sc„derea abandonului ∫colar, nu au reu∫it s„ compenseze fenomenul de demotivare, tipic pentru actuala situa˛ie a ˛„rii, caracterizat„ de o penurie de locuri de munc„.

Pe bun cuv‚nt trebuie s„ ne Óntreb„m: _quo vadis_ , reforma Ónv„˛„m‚ntului?

Reforma Ónv„˛„m‚ntului a Ónceput Ón 1990, Ón condi˛iile absen˛ei unui concept despre reforma educa˛iei ∫i, dup„ cum era normal, s-a Óncercat o succesiune de gesturi îcosmetizante“ cu referire la con˛inuturile politizante ale disciplinelor de Ónv„˛„m‚nt. Schimb„rile de directori, imixtiunea factorilor subiectivi, ezit„rile Ón ceea ce prive∫te reglement„rile de ordine interioar„, confuzia cu privire la conceptul de libertate, rela˛ia profesor — elev, introducerea manualelor alternative, restructurarea re˛elei de Ónv„˛„m‚nt, toate au determinat o grav„ instabilitate, caracterizat„ prin degradarea calit„˛ii procesului Ónv„˛„rii, prin instalarea unui vid educa˛ional. Profesorii nu au mai îÓndr„znit“ s„ fac„ educa˛ie, av‚nd de dat r„spunsuri privitoare la finalitatea ∫colii ∫i a sistemului de valori pe care aceasta trebuia s„ Ól promoveze. S-a Ónceput construirea unui nou curriculum, prin care s„ se dea coeren˛„ principiului Ónv„˛„m‚ntului formativ.