Ilie Merce

Œn spe˛„, nu pot fi invocate ∫i luate Ón considera˛ie dispozi˛iile art. 53 al Constitu˛iei Rom‚niei, care prev„d c„ îexerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege ∫i numai dac„ se impune, dup„ caz (...) pentru ap„rarea ordinii, s„n„t„˛ii ori a moralei publice“, invocate de ini˛iatori deoarece:

1. Legea ar urma s„ creeze neconcordan˛e cu pactele ∫i tratatele interna˛ionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, prin introducerea Ón dreptul na˛ional a unor dispozi˛ii mai pu˛in favorabile ∫i, Ón acela∫i timp, de discriminare pe motive ideologice, de natur„ a crea o categorie de noi persecuta˛i politic, Óndrept„˛i˛i s„ solicite protec˛ie interna˛ional„.

2. Adoptarea legii — la 16 ani de la abolirea regimului politic totalitar — ar urma s„ introduc„ norme punitive exagerat excesive, dep„∫indu-le pe cele ale legii penale, potrivit c„reia cele mai grave infrac˛iuni — except‚nd crimele Ómpotriva p„cii ∫i umanit„˛ii — se prescriu dup„ 15 ani de la s„v‚r∫ire.

3. M„surile punitive pe care legea ar urma s„ le impun„, const‚nd Ón suspendarea unor drepturi ∫i libert„˛i politice ∫i civile fundamentale (dreptul de a fi ales, dreptul la munc„, libera dezvoltare a personalit„˛ii umane — valoare constitu˛ional„ suprem„), nu vor fi consecin˛a unor fapte determinate, a unor vinov„˛ii ∫i responsabilit„˛i pentru acestea, ci simpla apartenen˛„ la un sistem socialpolitic ori la o categorie socioprofesional„ Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia, Ónainte de 1990, nu a fost supus„ interdic˛iilor interna˛ionale, asemenea Africii de Sud, dar unde o Lege a lustra˛iei nu a fost adoptat„.

Regimul politic comunist din Rom‚nia a fost recunoscut ∫i pe deplin legitimat pe plan interna˛ional, el fiind impus de for˛e exterioare voin˛ei na˛ionale.

Obiectiv ∫i moral, cine trebuie s„ r„spund„ pentru extinderea domina˛iei fostei Uniuni Sovietice de la Nistru p‚n„ la Elba? Œn tot acest spa˛iu, Ón cele ∫ase ˛„ri, nu mai trebuiau create structuri de putere autohtone?

Problema, pus„ Ón mod corect, nu este aceea de a fi f„cut parte din structurile de putere, ci faptele individuale ale fiec„ruia, determinate de calitatea avut„.