Œnainte de a r„spunde la problemele ridicate de textul mo˛iunii, permite˛i-mi s„ fac un mic comentariu Ón privin˛a gestului colegilor no∫tri din opozi˛ie. Impresia noastr„, a membrilor Guvernului ∫i a colegilor din P.S.D., este c„ avem de-a face cu o provocare demagogic„ ∫i populist„
ce nu reu∫e∫te s„ camufleze inten˛iile pur electorale ale semnatarilor mo˛iunii.
Fac o precizare: nu aveam nimic Ómpotriva reprezent„rii grafice. Ea a ar„tat dou„ lucruri — faptul c„ Ón subcon∫tient se p„streaz„ imaginea rela˛iei dintre putere ∫i pres„ din ’96—2000, iar, pe de alt„ parte, c„ nu exist„ alte argumente dec‚t semne grafice pentru aceast„ mo˛iune.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ comentez pu˛in afirma˛ia lui Traian B„sescu, cel care inspir„ at‚t de mult pe semnatarii mo˛iunii. îMul˛umim pentru ultima oar„ presei Ónainte de a o lua la b„taie“, spune liderul Alian˛ei P.N.L.-P.D., citat de cotidianul îNa˛ional“ Ón 6 octombrie 2004. Dac„ ar fi s„ lu„m Ón serios pe domnul B„sescu, care este ∫eful unora dintre semnatarii mo˛iunii, este mai mult dec‚t evident c„ avem de a face aici cu o inten˛ie explicit„ de a pune pumnul Ón gura presei ∫i de a limita libertatea de expresie at‚t de greu c‚∫tigat„ Ón decembrie 1989. Nu exist„ nici un dubiu c„ aceast„ inten˛ie tr„deaz„ g‚ndirea autoritarist„ ∫i apuc„turile totalitare ale celui care-i reprezint„ pe distin∫ii parlamentari din opozi˛ie, ∫i nu este singurul.
S„ ne referim la motto-ul acestei mo˛iuni: îDac„ un simplu articol ar fi motiv de b„taie, eu ar trebui s„ bat Ón fiecare zi un ziarist“. Semnatarii mo˛iunii n-au priceput nimic din acest mesaj care nu-l acuz„, ci Ól disculp„ pe primul-ministru de orice ingerin˛„ sau Óncercare de limitare a libert„˛ii presei. Ca s„ Ón˛elege˛i mai bine la ce se refer„ exact primul-ministru al Rom‚niei, voi cita acum un pasaj dintr-un articol scris la acea vreme de cotidianul îRom‚nia Liber„“. Œn opinia lui N„stase, simplul fapt c„ îai fost subiect al unui articol de pres„“ nu confer„ dreptul la folosirea bastonului, îÓn fiecare s„pt„m‚n„ ar trebui s„ bat un ziarist“, condamn‚nd cu fermitate aceste practici.
A∫adar, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, este o problem„ de semantic„. Avem Ón fa˛„ un ra˛ionament ipotetic sau o formulare care st„ sub semnul condi˛ionalit„˛ii îdac„ ar fi, eu ar trebui“, ceea ce Ónseamn„ c„ nu este ∫i deci nu trebuie. Œntr-o interpretare p„strat„ Ón limitele bunului-sim˛, mesajul este foarte clar. Articolele din pres„ nu reprezint„ un motiv de agresiune la adresa ziari∫tilor ∫i chiar dac„ presa ne critic„ este dreptul ei s„ o fac„. Mi se pare evident c„ un astfel de mesaj nu este altceva dec‚t pozi˛ia unui om care respect„ ∫i ap„r„ libertatea presei.
Vrem s„ amintim c„ inten˛ia demagogic„ ∫i caracterul electoral al mo˛iunii nu au fost sesizate doar de noi, ci ∫i de reprezentan˛ii societ„˛ii civile. Men˛ion„m Ón acest sens un fragment din declara˛iile pe care doamna Renate Weber, pre∫edintele îFunda˛iei pentru o Societate Deschis„“, le-a acordat Óntr-o emisiune Ón limba rom‚n„ a postului de radio BBC Ón data de 11 octombrie a.c. Referindu-se la a∫a-numita problem„ a libert„˛ii presei, doamna Renate Weber consider„ c„ îvocile care acuz„ acum acest aspect trebuiau s„ fie continue, ∫i nu Ón momente Ón care se v‚neaz„ capital electoral“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004
Este clar c„ Ón lipsa unor programe electorale consistente ∫i Ón plin„ criz„ de resurse umane, colegii no∫tri din opozi˛ie inventeaz„ amenin˛„ri ∫i Óncearc„ aproape obsesiv s„ capteze aten˛ia public„. Nu este oare ciudat c„ Ón aceast„ pres„ despre care se spune c„ ar fi controlat„ de P.S.D., partidul de guvern„m‚nt este mult mai criticat dec‚t erau colegii no∫tri din opozi˛ie Ón perioada 1996—2000, atunci c‚nd se aflau la guvernare? Despre ce control putem vorbi atunci c‚nd presa rom‚neasc„ este plin„ de critici la adresa Guvernului ∫i a P.S.D.? Œn fond, este normal ca Óntr-o societate democratic„ astfel de critici s„ existe ∫i chiar acest fapt este o dovad„ vie c„ presa din Rom‚nia anului 2004 este liber„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn timp ce preg„team r„spunsul la aceast„ mo˛iune, am r„sfoit pu˛in presa din ultimii ani ai guvern„rii C.D.R., P.N.L.-P.D. ∫i am rememorat cazuri absolut cutremur„toare de intimidare a presei. Este de-a dreptul cinic ca oameni care au Óncercat explicit s„ intimideze jurnali∫ti s„ vin„ ast„zi ∫i s„ se erijeze Ón mari ap„r„tori ai libert„˛ii presei.
Ce credibilitate ∫i ce autoritate moral„ mai au semnatarii acestei mo˛iuni? S„ ne reamintim cu to˛ii, oameni politici, jurnali∫ti ∫i simplii cet„˛eni, c‚teva fapte care se petreceau Ón Rom‚nia anilor 1997—2000, ∫i pentru aceasta v„ dau doar c‚teva exemple. Œn februarie 2000, invoc‚nd constat„rile unui control al G„rzii Financiare, Direc˛ia General„ a V„milor, condus„ la acea dat„ de domnul Nini S„punaru, actual parlamentar P.N.L., semnatar al mo˛iunii, Óncearc„ s„ confi∫te dou„ ma∫ini de tip„rit ofset apar˛in‚nd S.C. Tiporex — S.A. Drept urmare, pentru c‚teva zile, apari˛ia publica˛iei îCotidianul“ a fost pus„ Ón pericol.
Œn octombrie 1999, Ministerul de Interne a anun˛at, printr-unul dintre consilieri, c„ inten˛ioneaz„ s„ propun„ Parlamentului îun regim sanc˛ionator mai aspru“ Ómpotriva ziari∫tilor, o dat„ cu adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului penal.
A∫adar, Ón contradic˛ie cu Rezolu˛ia 1123, adoptat„ de Adunarea Parlamentar„ a Consiliul Europei Ón aprilie 1997, care stipuleaz„ c„ îanumite dispozi˛ii ale Codului penal Ón vigoare sunt inacceptabile ∫i afecteaz„ Ón mod grav exercitarea unor drepturi fundamentale, Ón special articolele 205, 206, 238 ∫i 239, referitoare la insult„ ∫i calomnie, care interfereaz„ cu libertatea presei“, propunerile guvernului C.D.R.-P.D. prevedeau cre∫terea pedepselor cu Ónchisoarea pentru calomnie ∫i insult„.
îAdev„rul“ din 9 februarie 2000 atr„gea aten˛ia asupra faptului c„ îPuterea atac„ iresponsabil libertatea presei.“ Este vorba despre puterea P.N.fi.C.D.-P.N.L.-P.D. Œn acel articol, ziari∫tii îAdev„rului“ reclamau faptul c„ ministrul justi˛iei Valeriu Stoica a sus˛inut adoptarea unei ordonan˛e de urgen˛„ prin care to˛i cei care intentau procese ziari∫tilor erau scuti˛i de plata taxei de timbru. Aceast„ p‚rghie legislativ„ a amplificat valul de procese prin care demnitarii fostei puteri cereau desp„gubiri foarte
mari jurnali∫tilor ∫i institu˛iilor de pres„ care publicau articole critice la adresa lor.
Poate v„ mai aminti˛i, stima˛i deputa˛i, de un caz care ne-a cutremurat pe to˛i la acea dat„. Œn luna septembrie 1999, Marian Tudor, ∫ef al Sec˛iei de anchete speciale din cadrul publica˛iei îJurnalul de Constan˛a“ (care Óntre timp ∫i-a suspendat apari˛ia), a fost atacat de doi indivizi necunoscu˛i ∫i aruncat din trenul rapid 636 Constan˛a— Bucure∫ti. Ziaristul mergea c„tre o tipografie din Bucure∫ti, unde urma s„ predea print-urile unei investiga˛ii pentru noul num„r al ziarului. De∫i Marian Tudor avea asupra sa ∫i alte valori, agresorii nu i-au furat dec‚t plicul ce con˛inea print-urile.
Œn anul 2000, Ralu Filip, pe atunci redactor-∫ef la îCurierul Na˛ional“, a fost condamnat Óntr-un proces intentat de Gheorghe Mocu˛a, secretar de stat, adjunct al domnului Valeriu Stoica, din cadrul Ministerului Justi˛iei.
îJurnalul Na˛ional“ din 8 august 2000 a publicat un material Ón care tr„gea un semnal de alarm„ asupra faptului c„ decizia proasp„tului primar Traian B„sescu de a elimina chio∫curile de pe str„zile capitalei a lovit Ón re˛elele de distribu˛ie a presei. îB„sescu a lovit puternic Ón pres„, ridic‚nd toate tarabele de comercializare a ziarelor. B„sescu neag„ practic dreptul bucure∫teanului de a fi informat.“
Aceste Ónt‚mpl„ri au fost suficiente pentru ca, Ón mai 2000, cu ocazia Zilei Interna˛ionale a Presei, regretatul Dumitru Tinu s„ declare Ón cadrul unui simpozion organizat de Clubul Rom‚n de Pres„: îExist„ la aceast„ or„ mii de procese intentate ziari∫tilor sub pretextul ap„r„rii demnit„˛ii. Ca urmare, multora dintre noi ∫i Ón solidar institu˛iilor de pres„ la care lucr„m ni se solicit„ sume exorbitante sub form„ de desp„gubiri, av‚nd de ales Óntre acceptarea falimentului sau renun˛area la articolele critice“. (îAdev„rul“ — 3 mai 2000)
S„ ne reamintim c„ Ón cadrul colocviului îCondi˛iile libert„˛ii de expresie Ón Rom‚nia anului 2000“, organizat de Agen˛ia de Monitorizare a Presei — îAcademia Ca˛avencu“, se men˛iona faptul c„ presiunile economice ∫i corup˛ia Óngr„desc libertatea de exprimare a jurnali∫tilor. Tot cu aceast„ ocazie, se atr„gea aten˛ia Ónc„ o dat„ asupra faptului c„ at‚t timp c‚t Codul penal va incrimina insulta ∫i calomnia, ziari∫tii vor avea un motiv Ón plus de nesiguran˛„.
Afl„m a∫adar, Ón 2004, c„ agresiunile Ómpotriva ziari∫tilor nu sunt o crea˛ie ∫i nu apar˛in guvern„rii P.S.D., a∫a cum vor semnatarii mo˛iunii s„ lase impresia.
Pe l‚ng„ cazurile foarte grave de agresare ∫i intimidare a ziari∫tilor, ini˛iate de persoane cu func˛ii importante Ón cadrul fostei puteri sau care doar tolerau ac˛iunile dure ale subalternilor lor, au existat ∫i m„suri administrativ-legale care vizau Óngr„direa libert„˛ii presei. Amenin˛„rilor cu procese Ón care urmau s„ li s„ cear„ desp„gubiri exorbitante li s-a ad„ugat ∫i decizia de majorare a T.V.A. pentru pres„, introdus„ de Ministerul Finan˛elor Ón toamna anului 1998. Strangularea economic„ a institu˛iilor de pres„ a fost doar una dintre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/25.X.2004
m„surile prin care acuzatorii no∫tri de azi, liberalii ∫i democra˛ii, al„turi de colegii lor ˛„r„ni∫ti Óncercau s„ îcumin˛easc„“ vocile contestatare din media.
Aceste atitudini ostile nu au luat Óns„ sf‚r∫it o dat„ cu pierderea puterii, fapt ce dovede∫te c„ n„ravurile ad‚nc Ónr„d„cinate Ón mentalitatea celor care au condus Rom‚nia Óntre 1997 ∫i 2000 nu pot fi camuflate u∫or. Conform ziarului îAdev„rul“ din 16 octombrie 2002, îFotografiat Óntr-un bar de striptease, deputatul Crin Antonescu este acuzat c„ ∫i-a pus haidamacii pe fotoreporteri“. Iat„ c„, dup„ doi ani de la acest incident, acela∫i Crin Antonescu a semnat mo˛iunea pe care o dezbatem azi, Ón care atrage aten˛ia asupra pericolelor care p‚ndesc mass-media. Demagogie, ipocrizie ∫i cinism sunt cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie acest gest.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Atitudinea Guvernului fa˛„ de pres„ nu se m„soar„ Ón presupozi˛ii ∫i interpret„ri demagogice ∫i nefiabile argumentativ, ∫i nici Ón posibilele nemul˛umiri ale unor mini∫tri fa˛„ de modul Ón care li se construie∫te o anumit„ imagine Ón pres„. Œn fond, Óntr-o ˛ar„ liber„, ∫i mini∫trii au dreptul la libertatea cuv‚ntului. Œns„ toate aceste considerente ˛in de ordinul individual, nu institu˛ional. Atitudinea Guvernului, ca institu˛ie care ac˛ioneaz„ unitar Ón rela˛ia cu presa, se m„soar„ Ón fapte!
Dac„ se analizeaz„ ini˛iativele guvern„rii P.S.D. privind aprofundarea democratic„ Ón tot ceea ce ˛ine de domeniul libert„˛ii de exprimare ∫i al dreptului la informare, atunci se poate vorbi mai degrab„ de o politic„ a actualului Cabinet ce vizeaz„ instituirea unei rela˛ii de parteneriat cu presa, ∫i nu de conflict permanent, a∫a cum a fost Ón cazul guvern„rilor liberaldemocrate.
Din aceast„ perspectiv„, mi se pare oportun s„ amintesc cele mai importante m„suri luate de guvernarea P.S.D. pentru a sprijini ∫i consolida libertatea de expresie ∫i transparen˛a Ón societatea rom‚neasc„:
1. au fost ini˛iate ∫i adoptate: Legea privind liberul acces la informa˛iile de interes public ∫i Legea transparen˛ei decizionale Ón administra˛ia public„ central„ ∫i local„;
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.