Œnainte de a vorbi despre subiectele pe care le am Ón vedere ∫i de a exprima pozi˛ia mea fa˛„ de fenomene ∫i fapte care merit„ aten˛ia, a∫ vrea s„-mi rostesc, aici,
protestul pentru felul mizerabil Ón care cet„˛eanul care a condus ∫edin˛a de lunea trecut„, din pozi˛ia de vicepre∫edinte al Senatului ∫i de pre∫edinte de ∫edin˛„, a Ón˛eles s„ se poarte cu un om pe ale c„rui c„r˛i nu ar fi exclus s„ Ónve˛e nepo˛ii acestui individ, poim‚ine. Aceast„ atitudine contrazice spiritul acestui Senat unde, Ón ciuda dezacordurilor dintre noi, ne-a r„mas suficient„ cordialitate ca s„ ne putem considera nu du∫mani, ci adversari.
Œn ceea ce-l prive∫te pe acest semidoct, dar ce zic eu semidoct, acest sfertodoct, am s„ renun˛ la ideea de adversitate ∫i Ón ciuda faptului c„ nu sunt un om ranchiunos Ói voi p„stra o aducere aminte activ„.
Este intolerabil s„ existe la capitolul declara˛ii 10 minute Ón care s„ se poat„ exprima un senator care nu era Ón acel moment Ón sal„ ∫i s„ i se ia acest drept numai pentru c„ omul care se afl„ la microfonul principal Ó∫i permite, Ón ultimul timp, trufii ∫i f„r„delegi. Œn acela∫i timp, mul˛umesc celor doi colegi, senatorul Partidului Conservator, Vasilescu, ∫i senatorul P.R.M., Dinescu, pentru felul absolut emo˛ionant Ón care au Ón˛eles s„ apere o cauz„ care nu era, punctual, a dumnealor. ™i v„ mul˛umesc dumneavoastr„, tuturor, c„ nu v„ amesteca˛i Ón aceste murd„rii du∫m„noase.
Ceea ce vreau eu s„ spun ast„zi, Ón esen˛„, este c„ tr„im vremuri din ce Ón ce mai tulburi ∫i mai ur‚te. Nu e vorba de p„reri personale, ci este vorba aici despre o anumit„ atitudine fa˛„ de istorie.
Am scris Ón anii vechi o carte: îDe la B‚rca la Viena ∫i Ónapoi“, Ón care f„ceam socoteala c‚te monumente am distrus noi la fiecare ocazie politic„ atunci c‚nd se schimbau liderii ∫i cum a reu∫it o ˛ar„ ca Ungaria s„-∫i p„streze monumentele Ón marile ora∫e — sigur c„, Óntre timp, ∫i ni∫te nenoroci˛i din Ungaria au vandalizat morm‚ntul lui János Kádár ∫i al familiei lui, dar, pe fond, Ungaria ne d„dea un exemplu —, erau Ón capitala ei monumentele tuturor timpurilor, glumind, mali˛ios, a∫ spune c„ erau ∫i monumente ale unor timpuri care nu au existat, pe c‚nd la noi nu a venit un guvern nou, nu a venit o pre∫edin˛ie nou„ s„ nu d„r‚me, at‚t c‚t i-a fost Ón putere, ceea ce f„cuser„ ceilal˛i. Œn aceast„ linie politic„ ∫i partizan„ Ónscriu ∫i gestul pre∫edintelui Traian B„sescu de a confisca Ordinul îSteaua Rom‚niei“, acordat de pre∫edintele Ion Iliescu lui Corneliu Vadim Tudor. Se ∫tie c„ Óntre Iliescu ∫i Vadim nu au existat raporturi neap„rat bune. Pre∫edintele Iliescu a avut, Óns„, t„ria de a recunoa∫te un adev„r pe care ∫i eu, care Ón aceast„ clip„ chiar sunt la o distan˛„ de Corneliu Vadim Tudor, Ól recunosc, ∫i anume c„ este vorba de o personalitate valabil„ a istoriei noastre, a momentului nostru, ∫i nu numai at‚t. Este un scriitor valoros, este un pamfletar excep˛ional ∫i este un politician de importan˛„ evident„.
Poate c„ a trebuit s„ treac„ at‚ta vreme, ca s„ observ„m c„ ∫i temele pentru care a fost condamnat ∫i considerat extremist Ón anii vechi s-au adeverit. Ei bine, ceea ce i-a oferit pre∫edintele Iliescu, i-a oferit nu ca un moft de personalitate c„tre alt„ personalitate, ci ca o obliga˛ie a unui pre∫edinte al tuturor rom‚nilor, al tuturor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
cet„˛enilor rom‚ni, fa˛„ de o alt„ personalitate cu care fusese chiar Ón lupt„ pentru scaunul, pentru tronul, cum Ói spune?..., pentru locul de la Cotroceni.
Ei bine, a venit pre∫edintele B„sescu ∫i i-a luat acest ordin. Senza˛ia mea este c„ ∫i pentru el, pentru pre∫edintele B„sescu, ∫i pentru cei din jurul lui nu este un lucru pozitiv. Nu a rezolvat nimic, de fapt, cu asta. Œn fond, a relansat o idee de personalitate nedrept„˛it„.
Nu sunt de aceea∫i p„rere ∫i nu am acelea∫i abord„ri ca ∫i domnul Corneliu Vadim Tudor Ón multe privin˛e, dar Ón chestiuni esen˛iale, cum este, de exemplu, atitudinea Ón fa˛a istoriei ∫i loialitatea fa˛„ de poporul din care venim, suntem absolut pe aceea∫i pozi˛ie.
Eu nu cred, de pild„, c„ du∫manilor sau inamicilor sau adversarilor trebuie s„ le spunem cuvinte ultime. Nu cred c„, dac„ te cer˛i cu cineva, acela devine neap„rat r„u, prost ∫i neinspirat. Cred, Óns„, c„ nu se cuvenea s„ se petreac„ faptul acesta, ∫i doamna Vedina∫ a discutat dintr-o perspectiv„ pe care eu nu-mi Óng„dui s„ o folosesc, pentru c„ nu am at‚ta preg„tire, ca dumneaei, din acest punct de vedere. ™tiu doar c„ nu e bine. ™tiu c„ a∫a ceva nu se face Óntr-o societate civilizat„. Nu se face ca, atunci c‚nd ie∫i Ónving„tor dintr-o b„t„lie momentan„, s„ te repezi s„ iei unuia dintre adversari decora˛ia de pe piept. Nu se face! Asta nu arat„ m„re˛ie, ci micime. Nu a∫ vrea ca Traian B„sescu s„ fie lipsit de fiorul m„re˛iei, pentru c„, Óntre altele, el este Pre∫edintele Rom‚niei, din care fac ∫i eu parte. ™i a∫ vrea ca pre∫edintele s„ fie corect, s„ fie inspirat ∫i s„ fie al tuturor. S„ nu poarte vendete nici lui T„riceanu, nici lui Geoan„, nici lui Vadim, nici lui Markó Béla. Eu pe Markó Béla l-am criticat aproape s„pt„m‚nal, aici, dar pentru altceva.
Nu este cazul s„ ne r„zbun„m unii pe al˛ii. Œnchipui˛i-v„ ce ar fi dac„, Ón condi˛iile Rom‚niei ∫i Ón condi˛iile temperamentului nostru fugos ∫i nervos, unul ar avea toat„ puterea? Ce i-ar face celuilalt sau ce le-ar face celorlal˛i? De aceea, trebuie reprimate aceste gesturi îprisositoare“ ∫i jignitoare ∫i la adresa celor care le fac.
Din punctul meu de vedere, o asemenea decora˛ie care s-a dat pentru ceva anume, pentru contribu˛ia la intrarea Rom‚niei Ón institu˛iile europene, nu poate fi retras„, fiindc„ respectiva contribu˛ie exist„. Nu putem falsifica la nesf‚r∫it trecutul. Eu nu pledez pentru Corneliu Vadim Tudor, ci pledez pentru dreptatea unei lumi Ón care pre∫edin˛ii nu se pot distruge unii pe al˛ii de Óndat„ ce schimb„ locurile. Œn fine... Dumnezeu s„-i ierte pe cei care gre∫esc!
Dar e ur‚t ∫i faptul c„ nu mai avem medici, c„ Óncepem s„ nu mai avem medici. Iat„, 600 de medici rom‚ni lucreaz„ Ón Fran˛a. Sigur c„ e foarte bine. Ne Ómboln„vim aici ∫i ne trat„m Ón Fran˛a, dup„ exemple cunoscute, Ón Fran˛a sau Ón alt„ parte, dar parc„ e ∫i un popor pe aici, printre cl„diri, parc„ sunt vreo 20 de milioane, 21 de milioane de oameni care au nevoie de medici ∫i care au pl„tit Ón socialism, din greu, gratuitatea ∫colii medicale rom‚ne∫ti ∫i a altor ∫coli ∫i medicale, ∫i inginere∫ti. Acolo unde a pl„tit poporul rom‚n cu sudoare
∫i cu jertf„, cu s‚nge, uneori, acolo r„m‚n locuri goale, pentru c„ trebuie culese c„p∫unile din Spania sau trebuie ajuta˛i s„ se vindece bolnavii din ˛„rile Occidentului.
Sigur c„ pentru medici, uneori, nu e solu˛ie ∫i c„ trebuie s„ cre„m noi condi˛iile ca s„ nu mai tot trimitem pe bani mul˛i bolnavi la marile clinici din str„in„tate ∫i s„ facem marile clinici Ón ˛ar„, ∫i e mult mai pu˛in costisitor s„ pl„tim bine oamenii de valoare, ca Irinel Popescu, de exemplu, dec‚t s„ l„s„m de izbeli∫te ∫i s„ nu facem nimic semnificativ pentru ca personalit„˛ile s„ se poat„ manifesta. Aceasta este chestiunea pe care o spun, mereu, cu Ónd„r„tnicie. Nu am niciun fel de preten˛ie personal„, dar cred c„ suntem obliga˛i s„ lupt„m pentru o alt„ ierarhie a valorilor, nu pentru tineri sau b„tr‚ni, nu pentru turci sau norvegieni, nu pentru evrei sau germani, ci, f„r„ prejudec„˛i, pentru to˛i cei care compun Rom‚nia etern„ ∫i pentru to˛i cei care au pl„tit taxa lor de timbru, ca s„ se Ónscrie Ón acest joc, din p„cate pierz„tor, numit Rom‚nia.
™ase sute de medici Ón Fran˛a. Asta nu-i pu˛in! Sigur c„ ne putem bucura ce europeni suntem, ce valoare are ∫coala medical„ rom‚neasc„, dar putem s„ ne punem grave probleme Ón leg„tur„ cu ce va fi cu bolnavii Rom‚niei l„sa˛i de izbeli∫te. ™i Ól Óntreb pe ministrul s„n„t„˛ii, care credeam c„ e un om ra˛ional: Domnule ministru, cum a˛i putut, domnule, s„ accepta˛i, ∫i s„-mi ∫i r„spunde˛i Ón scris la interpelarea mea legat„ de doctorul Cameni˛„ ∫i de cei 13 medici valoro∫i din Craiova pe care i-a dat afar„ o doamn„ care a venit acum, pe linie politic„, Ón func˛ia de manager al spitalului, cum a˛i acceptat a∫a ceva, c‚nd de la Timi∫oara p‚n„ la Bucure∫ti nu mai este niciun neurochirurg experimentat? Dac„ un copil de-al dumneavoastr„ are o problem„ nenorocit„ ∫i trebuie s„ se duc„ la un spital Ón Craiova, cine-l trateaz„? Cum Ól aduce˛i pe doctorul Cameni˛„ din uitare?
Sigur c„ justi˛ia, spre cinstea ei, a venit — am mai spus asta — ∫i l-a pus pe doctorul Cameni˛„ la loc, Ón ciuda opiniilor ministrului s„n„t„˛ii care spune c„ un manager are voie s„ fac„ orice. Nu are, domnule ministru, ∫i nu are nimeni voie s„ fac„ tot ce vrea. A∫a cum spune Declara˛ia Drepturilor Omului — ∫i o spun Ónc„ o dat„ —, libertatea mea se Óntinde p‚n„ acolo unde Óncepe libertatea ta. Libertatea managerului se Óntinde p‚n„ acolo unde Óncep interesele oamenilor, de fapt, libertatea managerului trebuie s„ fie exprimarea necesit„˛ii acelor oameni care au nevoie de medici.
Œi risipim, Ói distrugem, Ói arunc„m afar„ din ˛ar„, Ói Ómpingem, prin salarizarea nedreapt„ care nu promoveaz„ principiul liberal str„vechi al competi˛iei, ∫i Ói d„m afar„ din spitale, pentru c„ se face ∫i Ón spitale politic„ ordinar„ de partid. Este o ru∫ine! Este o m‚r∫„vie! Politic„ de partid nu se poate face pe creierul poporului rom‚n, nu se poate negocia bisturiul care ar lucra pe creierul poporului rom‚n.
Œn acela∫i timp, tot mizerie, aceast„ nou„ avalan∫„ de copii negocia˛i ∫i v‚ndu˛i Ón str„in„tate Ónc„ de la v‚rste mici. Iat„, ne poveste∫te tabloidul îThe Sunday People“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/14.VI.2007
c„ prin doi anchetatori ziari∫ti a aflat de un cuplu din Buz„u, dintr-un sat de ˛igani, unde li s-au oferit doi copii. Erau ˛igani neÓmpu˛i˛i, erau ˛igani normali, fire∫ti, cet„˛eni rom‚ni...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.