Antonie Iorgovan

Œncepusem s„ spun c„ aceast„ autoritate, Ón viziunea pe care o contureaz„ Constitu˛ia Rom‚niei ∫i legea pe care Ómi place s„ cred c„ o vom vota, reprezint„, f„r„ nici un fel de exagerare, o provocare european„.

Œn discu˛iile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu exper˛ii Europei, cu magistra˛ii de carier„, ni s-a spus ∫i mi s-a spus c„ Ón materie de Consiliu Superior al Magistraturii sau Consiliul Magistraturii, Ón diferite ˛„ri, mereu se inoveaz„, mereu se creeaz„, mereu se caut„ solu˛ii. Este ∫i motivul pentru care foarte multe ˛„ri din Europa, din Uniunea European„ s-au ferit s„ reglementeze institu˛ia la nivel de Constitu˛ie, nu au nici m„car un text de trimitere, ∫i alte ˛„ri, Óntre care Germania, s-au ferit s„ creeze o asemenea institu˛ie, chiar prin lege organic„, ∫i dac„-mi este permis s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2004 amintesc un paradox, poate, undeva, chiar o ironie, expertul Uniunii Europene, care a acordat consultan˛„ Ministerului Justi˛iei s„ fie tocmai din Germania, care nu are Consiliul Superior al Magistraturii. C„ are Germania, c„ nu are, c„ au Ón unele ˛„ri sau c„ nu au aceast„ institu˛ie Ón Constitu˛ie, Rom‚nia a apreciat Ón 1990 — 1991, c‚nd ∫i-a redactat Constitu˛ia postrevolu˛ionar„, c„ nu este de conceput s„ vorbim despre stat de drept ∫i despre independen˛„ a justi˛iei f„r„ a reglementa, la nivel constitu˛ional, aceast„ institu˛ie.

Istoria aplic„rii Constitu˛iei din 1991 a demonstrat, ∫i a legii date Ón aplicarea acestei Constitu˛ii, c„ Ón ceea ce prive∫te Consiliul Superior al Magistraturii solu˛ia de atunci nu era cea potrivit„ pentru Rom‚nia. Am imaginat alt„ solu˛ie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt nuan˛a˛i acum, vorbim pe de-o parte despre magistra˛i de carier„, care reprezint„ majoritatea cov‚r∫itoare ∫i care, spre deosebire de sistemul anterior, acum sunt ale∫i Ón Adun„rile Generale ale Magistra˛ilor, iar Senatul Rom‚niei nu face altceva dec‚t s„ confirme aceast„ procedur„, adic„ verific„ ∫i valideaz„ dac„ s-au respectat procedurile legale, iar legea pe care o discut„m noi acum este tocmai actul normativ prin care se stabilesc aceste proceduri: cum se organizeaz„ adun„rile generale, la ce nivel, cine le deschide, cum se fac propunerile etc.

A doua categorie de membri sunt membrii de drept — dar am s„ revin la ei — ∫i a treia categorie sunt reprezentan˛ii societ„˛ii civile, numai doi, am spus noi, deocamdat„. Deci, doi reprezentan˛i ai societ„˛ii civile care nu trebuie s„ fie oameni politici, care nu trebuie s„ fie Ónregimenta˛i Ón partide, care nu trebuie s„ fie avoca˛i pledan˛i, care trebuie Óns„ s„ aib„ 18 ani, cel pu˛in, vechime Ón specialitate juridic„, care vor fi propu∫i de c„tre organiza˛ii profesionale ale magistra˛ilor, ale juri∫tilor, organiza˛ii care au ca obiect ap„rerea drepturilor omului, precum ∫i de c„tre facult„˛ile de drept acreditate. Se prevede o avalan∫„ de propuneri ∫i Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri va avea cam mult de lucru Ón selectarea acestor propuneri ∫i formularea raportului c„tre plen.