Ne onoreaz„ cu prezen˛a reprezentan˛ii Corpului diplomatic acredita˛i Ón Rom‚nia, de asemenea, reprezentan˛i ai mass-media, societ„˛ii civile ∫i al˛i invita˛i. Doamnelor ∫i domnilor,
## Onorat„ asisten˛„,
Sesiunea solemn„ de ast„zi este consacrat„ unui eveniment care a marcat pentru totdeauna istoria politic„ a Rom‚niei. Œn urm„ cu 140 de ani, pe temeiul plebiscitului din 23—26 mai 1864, prin care rom‚nii se pronun˛aser„ asupra unei Constitu˛ii _sui generis_ , numit„ atunci Statut, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat la 3—15 iulie 1864 Statutul desvolt„tor al Conven˛iei de la Paris. Statutul nominaliza dou„ corpuri
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004
legiuitoare: Camera cea de Ob∫te, Ón spe˛„ Camera Deputa˛ilor de ast„zi, ∫i Corpul Ponderator, Senatul, instituindu-se astfel sistemul parlamentar bicameral Ón Rom‚nia.
A∫adar, constituirea Corpului Ponderator semnific„, pe de o parte, Ónceputul bicameralismului Ón spa˛iul rom‚nesc, iar pe de alt„ parte, intrarea Rom‚niei Ón clubul statelor europene cu sistem parlamentar modern, care se va dovedi viabil ∫i util evolu˛iilor de pe scena noastr„ politic„.
Dup„ cinci luni de la promulgarea Statutului desvolt„tor, la 6 decembrie 1864, Óntemeietorul Senatului ∫i al bicameralismului rom‚nesc, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, deschidea cea dint‚i ∫edin˛„ a primei sesiuni parlamentare din prima legislatur„ a Senatului, adres‚nd mesajul tronului. Documentul preciza c„ misiunea noii institu˛ii este s„ evite îciocniri Óntre puterile statului, s„ men˛in„ aceste puteri Ón echilibru ∫i s„ nu aduc„ nici o atingere Pactului fundamental ∫i libert„˛ilor publice ale Rom‚niei“.
Œndemnul transmis parlamentarilor de domnitorul Unirii avea claritatea ∫i prospe˛imea ac˛iunii temeinice: îApuca˛i-v„ serios de lucru. Œn cercetarea legilor ce vi se vor prezenta pune˛i acea realitate care decurge din t„ria convingerilor, c„ci t„ria convingerilor d„ putere pentru consilii ∫i dovede∫te cu at‚t mai mult„ credin˛„ ∫i patriotismul cet„˛eanului.“ ™i, a∫a cum se obi∫nuia Ón democra˛iile bine a∫ezate, Senatul a preg„tit un r„spuns la mesajul tronului. Acel r„spuns, Óntocmit chiar de la debutul noii entit„˛i Ón via˛a politic„, surprinde ∫i azi prin maturitate politic„ ∫i Ón˛elegerea profund„ a rosturilor institu˛ionale. îSenatul...“, se sublinia Ón r„spunsul la mesajul tronului, î...nu va pierde niciodat„ din vedere c„ misiunea sa cea mai important„ este aceea de a Ónconjura tronul de toate garan˛iile ce pot asigura ˛„rii lini∫tea ∫i stabilitatea, de a men˛ine echilibrul Óntre puterile statului, precum ∫i de a ap„ra, pentru a le Ónt„ri, Pactul fundamental ∫i libert„˛ile noastre publice.“
Dar de unde at‚ta claritate privitoare la misiunea noii institu˛ii? Ne face pl„cere s„ reamintim c„ Senatul Rom‚niei nu s-a ivit pe un teren gol, ci dimpotriv„. Izvoarele lui veneau din vechime, din tradi˛ia de demult care se exprima prin obiceiul p„m‚ntului, bine cump„nit de sfatul b„tr‚nilor Ón˛elep˛i ai ob∫tii, prin domeniile p„m‚ntene, prin Divanul sau Sfatul domnesc. Iar cine cerceteaz„ documente de epoc„ privind aceste tradi˛ii observ„ c„ acele institu˛ii str„vechi aveau rol deliberativ ∫i ajutau domnitorul pe plan jurisdic˛ional ∫i legislativ.
Implica˛iile op˛iunii parlamentare bicamerale s-au ar„tat a fi benefice pe parcursul Rom‚niei Ón matricea european„. Dup„ Óntemeiere, Senatul ∫i-a dovedit de-a lungul vremii responsabilitatea istoric„ fa˛„ de interesul public. Pe plan intern a asigurat Ón fiecare epoc„ legile necesare ordinii, stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii. Pe plan extern, Senatul a ∫tiut s„ conecteze Rom‚nia la valorile democra˛iei europene, des„v‚r∫ind constituirea puterii legislative bicamerale moderne. Reformele, blocate anterior din cauza disensiunilor existente Ón Camer„, au fost relansate de Senat, care a facilitat modernizarea ∫i democratizarea Principatelor Unite, apoi a dat expresie juridic„ statului na˛ional unitar ∫i a asigurat Ómpreun„ cu
cel„lalt corp legiuitor temeiuri legislative pentru stabilitatea Rom‚niei reÓntregite la 1918, pentru dezvoltarea societ„˛ii pl„m„dite Óntre grani˛ele na˛ionale.
Distins auditoriu,
Relevant e aici faptul c„ din anul 1864 ∫i p‚n„ acum pre∫edin˛ia Senatului a fost onorat„ de 38 de personalit„˛i. Œn perioada de Ónceput, pre∫edin˛ii institu˛iei au fost cu prec„dere Ónalte fe˛e biserice∫ti ∫i generali ai Armatei Rom‚ne. Cei mai longevivi Ón demnitatea de pre∫edin˛i ai Senatului au fost: mitropoli˛ii Nifon ∫i Calinic Miclescu (c‚te trei mandate, deci 12 ani), Dimitrie Ghica (mai mult de 10 ani), generalul Ioan Emanoil Florescu (de asemenea, ∫i-a asumat Ón dou„ r‚nduri responsabilitatea pre∫edin˛iei senatoriale). Tot c‚te dou„ mandate au avut ∫i Constantin Boerescu, George Cantacuzino, Dimitrie Sturza, Eugeniu St„nescu, Petre Aurelian, generalul Constantin Coand„. Alte personalit„˛i care au prezidat cu str„lucire Senatul Rom‚niei au fost: Mihail Sadoveanu, Alexandru Lep„datu, Nicolae Iorga, apoi Constantin Argetoianu ∫i al˛ii.
Senatul, a∫adar, a fost ∫i a r„mas o institu˛ie a stabilit„˛ii ∫i a continuit„˛ii, optimiz‚nd textul legislativ, perfec˛ion‚nd conexiunile cu puterea care promulga ∫i cu puterea care aplica legea. C‚nd a fost puternic„, institu˛ia senatorial„ a direc˛ionat eforturile spre consolidarea statului ∫i spre europenizarea perpetu„ a rom‚nilor. C‚nd a fost sl„bit, Senatul a trebuit s„ treac„ prin perioada numit„ Ón discursuri politice înesiguran˛a situa˛iunii politice“; ba chiar a fost for˛at s„-∫i Ónceteze temporar existen˛a. Reamintesc pragul critic 1940—1946, Ón care statul a r„mas f„r„ Parlament, suspendat prin actul regal din 4 septembrie 1940. Mai mult, peste circa 6 luni, Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 161 din 15 iulie 1946, Decretul Pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri privind exercitarea puterii legislative oficializa o realitate grav„ cu impact nefast asupra istoriei viitoare: Senatul era suprimat, s-a l„rgit deci bre∫a trecerii de la democra˛ie la totalitarism. Art. 18 stipula: îPrevederile Constitu˛iei din 1923 referitoare la Senat ∫i Adunarea Deputa˛ilor se vor considera c„ se refer„ la Adunarea Deputa˛ilor.“
Œn perioada iulie 1946—decembrie 1989, dictatura proletariatului a instituit Ón Rom‚nia un sistem politic al partidului unic, iar pe plan legislativ s-a trecut la sistemul unicameral Marea Adunare Na˛ional„.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989 a Ónl„turat regimul totalitar, iar institu˛iile preparlamentare, C.F.S.N. ∫i C.P.U.N., au gestionat vremelnic puterea. Via˛a politic„ a cunoscut valori noi prin Ónregistrarea ∫i func˛ionarea partidelor politice ∫i a organiza˛iilor ob∫te∫ti din Rom‚nia, prin reÓnfiin˛area Senatului prin Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990.
Acest act normativ cu valoare constitu˛ional„ preciza organizarea bicameral„ a Parlamentului Rom‚niei ∫i repunerea Senatului Ón drepturile sale legitime, ca parte component„ a puterii legiuitoare. Pe aceast„ baz„ s-au desf„∫urat alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din 20 mai 1990, dup„ care am tr„it de fapt momente de revenire la democra˛ie. Bicameralismul a ren„scut Ón spa˛iul rom‚nesc. Œn iulie 1990 s-a constituit primul Parlament democratic de dup„ Ónl„turarea regimului comunist. La 8 decembrie 1991 a fost adoptat„ noua Constitu˛ie a Rom‚niei, care a consacrat juridic sistemul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004
parlamentar bicameral. Acest act juridic fundamental a fost revizuit Ón 2003. S-a produs alternan˛a democratic„ la putere; Rom‚nia a revenit _de jure_ Ón matricea european„.
Pentru noua realitate trebuie s„ se afirme ∫i s-a afirmat puternica dimensiune legislativ„, care a legiferat noul curs al evolu˛iei Rom‚niei. Efortul legislativ din perioada 1990—2004 a fost impresionant. Prin Senat, Ón legislatura 1990—1992, au trecut 184 proiecte de lege ∫i propuneri legislative, sporind la 631 proiecte ∫i propuneri Ón perioada 1992—1996, ajung‚nd la 1.158 Ón perioada 1996—2000, ∫i aproape s-au dublat Ón actuala legislatur„, c‚nd au fost adoptate peste 2.200 de acte normative.
De asemenea, Ón aceea∫i perioad„, Senatul a adoptat peste 460 de hot„r‚ri, a adresat Guvernului peste 5.400 Óntreb„ri ∫i interpel„ri, a dezb„tut 28 de mo˛iuni simple ∫i, Ómpreun„ cu colegii de la Camera Deputa˛ilor, 19 mo˛iuni de cenzur„. De fapt, s-a construit un nou sistem legislativ prin care, optimiz‚nd legisla˛ia privind statul de drept, privatizarea, afirmarea economiei de pia˛„, macrostabilizarea economic„ Ón contextul complex al integr„rii Ón structurile europene, Senatul r„spunde cerin˛elor vremii.
Remarcabil r„m‚ne faptul c„, treptat, institu˛ia ∫i-a onorat ∫i intensificat prezen˛a Ón sistemul puterii. Relevant„ pe acest plan este ameliorarea conlucr„rii Óntre componentele sistemului: Senat—Camera Deputa˛ilor, Senat—Curte Constitu˛ional„, Senat—institu˛ie preziden˛ial„, Senat—putere executiv„ ∫i Senat—putere judec„toreasc„.
Competen˛a ∫i responsabilitatea institu˛iei sunt eviden˛iate ast„zi ∫i de exercitarea altor drepturi: numirea a trei judec„tori la Curtea Constitu˛ional„, validarea a 14 membri ∫i alegerea a noi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Totodat„, Ón ∫edin˛„ comun„ cu Camera Deputa˛ilor, Senatul alege avocatul poporului, membrii Cur˛ii de Conturi, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului, Consiliul de Administra˛ie al Societ„˛ii Na˛ionale de Radio ∫i, respectiv, de Televiziune, alte autorit„˛i publice.
Perfec˛ionarea ∫i accentuarea func˛iilor sale sunt eviden˛iate Ón domeniul reformelor societ„˛ii rom‚ne∫ti dup„ modelul european. Se edific„ tot mai dinamic cadrul legislativ performant, armonizarea cu legisla˛ia comunitar„, perfec˛ion‚nd ansamblul societ„˛ii ∫i apropiind Rom‚nia de cerin˛ele specifice structurilor europene ∫i euroatlantice, Ónt„rindu-i, totodat„, statutul s„u interna˛ional.
A∫adar, de-a lungul multor decenii, Senatul s-a modernizat ∫i a modernizat Rom‚nia, a consolidat dimensiunea constitu˛ional„, s-a dovedit flexibil, deschis Ónnoirilor, viabil, util ∫i rezistent Ón fa˛a vicisitudinilor. Aceste calit„˛i le-a putut afirma Senatul coopt‚nd ∫i folosind Ón structurile sale resurse umane caracterizate prin Ón˛elepciune ∫i prestigiu, merit public, experien˛„ ∫i valoare.
Se cuvine la acest ceas aniversar s„ aducem un omagiu distin∫ilor no∫tri senatori ∫i func˛ionari parlamentari din toate timpurile, care, Ón cei 140 de ani Ómplini˛i de la intrarea institu˛iei noastre pe scena politicii rom‚ne∫ti, au afirmat, confirmat cu str„lucire pentru institu˛ia noastr„ adagiul academic latin: _Vivat, crescat, floreat_ .
## Onorat„ instan˛„,
Œnchei relu‚nd un fragment din discursul distinsului parlamentar ie∫ean Petre Andrei: îDe∫i aser˛iunile respective au fost rostite Ón ∫i pentru alt„ epoc„, totu∫i ele Ó∫i p„streaz„ pe deplin actualitatea. Valorile prezentului...“, constata distinsul parlamentar, î...formeaz„, ca ∫i valorile trecutului, documente dup„ care urma∫ii vor caracteriza timpul nostru. Sfor˛„rile ∫i luptele aprige, precum ∫i tot zbuciumul vie˛ii actuale a societ„˛ii vor forma pentru viitorime numai o verig„ din lan˛ul nesf‚r∫it istoric.“
V„ mul˛umesc foarte mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.