Vlad Gabriel Hogea

Ne propunem sã analizãm la rece o afacere P.S.D.istã care s-ar putea sã o depãºeascã în amploare pe aceea de la Roºia Montana. Este vorba despre situaþia dezastruoasã în care se aflã compania REMIN din Baia Mare, în urma asocierii pãguboase cu firma australianã ESMERALDA.

S-au împlinit de curând 3 ani de la accidentul ecologic de proporþii care a adus grave prejudicii imaginii României pe plan internaþional. Dupã aceastã catastrofã, care putea ºi trebuia prevenitã, S.C. AURUL S.A. ºi-a schimbat denumirea în S.C. TRANSGOLD S.A. Componenþa grupului de acþionari este urmãtoarea: ESMERALDA Ñ 50%, Compania REMIN Ñ 44,5%, GEOMIN S.A. Bucureºti Ñ 5%, alþii Ñ 0,5%.

Proiectul ”AurulÒ debutase la 9 mai 1990, datã la care a fost semnat acordul de principiu între ESMERALDA RANGER EXPLORATION din Australia, fosta Regie REMIN Baia Mare, ºi GEOMIN S.A. Bucureºti.

Obiectul de activitate declarat al S.C. AURUL S.A. a fost extracþia metalelor neferoase din sterile de flotaþie depozitate în haldele din jurul municipiului Baia Mare. Cel puþin, asta a ºtiut toatã lumea pânã acum, însã, în urma unor investigaþii la Registrul Camerei de Comerþ ºi Industrie Maramureº, am aflat cu stupoare cã S.C. TRANSGOLD S.A. are trecut la obiectul principal de activitate ”extracþia ºi prelucrarea minereurilor neferoase ºi rare, exclusiv minereurile radioactiveÒ. Nici o vorbã despre sterilele de flotaþie ºi recuperarea metalelor din acestea. Pe australieni nu i-a interesat niciodatã cu adevãrat sã ne scape de munþii de steril, deoarece acestea sunt rezerve limitate în comparaþie cu resursele aurifere neexploatate încã.

În zona Baia Mare sunt trei mari iazuri de decantare: iazul _Meda,_ cu 4,43 miloane tone steril, cu un conþinut extractibil declarat de 0,6 g au/t (aproximativ 2.660 kg aur), iazul _Flotaþia Centralã,_ cu 10,5 milioane tone steril, cu un conþinut extractibil declarat de 0,48 g au/t (aproximativ 5.050 kg aur) ºi iazul _Aurum_ de 9,5 milioane tone steril, cu un conþinut extractibil declarat de 0,3 g au/t (aproximativ 2.550 kg aur). Dintre acestea, iazul _Meda_ a fost ”drenatÒ deja de uzina de retragere TRANSGOLD la cantitatea de aproximativ 60 de tone. În realitate, documentele de arhivã de la unitãþile miniere care au fãcut acest iaz, mãsurãtorile ºi probele fãcute în anii anteriori aduc dovezi cã în iazul de steril cantitatea de aur era cuprinsã între 8-12 g la tona de steril, deci totalul aurului extras ar trebui sã fie în jur de 45 de tone, iar cantitatea de argint de aproximativ 300 de tone. Întrebarea care se pune este urmãtoarea: unde a ajuns diferenþa dintre cantitatea estimatã ºi cantitatea extrasã?

Dupã cum se ºtie, în România existã o singurã uzinã de obþinere a aurului din minereul DOR (aur-argint): PHOENIX din Baia Mare. Administratorii de la TRANSGOLD au refuzat însã prelucrarea localã, alegând sã transporte minereul DOR (obþinut dupã prelucrãri succesive ale haldei de steril) în Anglia. Oare întâmplãtor? Ei ºtiau cã autoritãþile vamale române nu aveau posibilitatea tehnicã de a verifica conþinutul real al acestui aliaj. Pe lângã aur ºi argint, în cantitãþi de zeci de ori mai mari decât cele declarate, minereul trimis în strãinãtate conþinea ºi alte metale extrem de rare, ºi chiar mai preþioase decât aurul, folosite în tehnica spaþialã: wolfram, cesiu, stronþiu, radiu, beriliu, iridiu. Nu întâmplãtor ochii celor de la ESMERALDA au rãmas mereu aþintiþi spre perimetrele aurifere din sud-vestul municipiului Baia Mare, respectiv perimetrele aurifere Sãsar, Ilba, Nistru, unde aurul este cantonat în acele cupole aurifere care pot fi exploatate prin cariere de suprafaþã.